Guvernul urmează să aprobe pe 30 octombrie un nou regulament destinat să gestioneze situațiile excepționale în sectorul gazelor naturale. Acest regulament vine într-un moment crucial pentru securitatea energetică a țării, vizând protecția aprovizionării cu gaze în caz de criză. Documentul stabilește măsuri clare, responsabili și proceduri pentru situațiile în care piața gazelor nu mai poate răspunde cererii, asigurând o abordare structurată și coordonată.
Moldova depinde aproape integral de importuri pentru aprovizionarea cu gaze naturale, iar orice perturbare poate genera efecte severe pentru economie și populație. Regulamentul este conceput să protejeze funcționarea pieței gazelor, să coordoneze intervențiile guvernamentale și să asigure măsuri de urgență pentru protejarea populației și a instituțiilor esențiale.
Prevederi generale
Regulamentul stabilește scopul principal – securitatea aprovizionării – și definește termeni importanți. De exemplu, introduce noțiunea de „cerere excepțional de mare” pentru zilele cu consum ridicat în perioada iernii și clarifică statutul consumatorilor care pot fi deconectați în caz de criză. Scopul acestei secțiuni este să detalieze rolurile fiecărui participant la piață, inclusiv Guvernul, ANRE și operatorii de gaze naturale.
Responsabilități partajate
Într-o situație de criză, Guvernul, ANRE, și operatorii de transport al gazelor au fiecare roluri clare. Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) va coordona toate măsurile necesare. În astfel de situații, deciziile Comisiei devin obligatorii pentru toate companiile din sectorul gazelor naturale, iar acestea trebuie să își asume obligațiile stabilite, indiferent de prevederile contractuale.
Rolul Comisiei pentru Situații Excepționale
Comisia are autoritatea supremă în gestionarea crizelor de aprovizionare cu gaze. În timpul unei crize, deciziile sale vor prevala asupra altor reguli legale și contractuale, oferind astfel prioritate pentru protejarea consumatorilor esențiali (spitale, servicii de urgență, securitate publică). Comisia poate dispune și de utilizarea stocurilor de siguranță pentru a stabiliza aprovizionarea.
Planul de acțiuni pentru situații excepționale
Planul este compus din două elemente: măsuri preventive și măsuri de urgență. În cadrul măsurilor preventive, se includ evaluări de risc și recomandări pentru reducerea vulnerabilităților. În caz de criză, planul de urgență oferă instrucțiuni clare pentru limitarea consumului și direcționarea gazelor către utilizatori prioritari.
Atribuțiile ANRE
ANRE va monitoriza și asigura implementarea măsurilor stabilite, inclusiv sancționarea celor care nu respectă directivele Comisiei. ANRE va avea dreptul să suspende licențele întreprinderilor care refuză să se conformeze și să ajusteze tarifele pe timp de criză, asigurând astfel stabilitatea pieței de gaze.
Planul de urgență
Acesta este un instrument de ultimă instanță, pentru situațiile în care piața nu mai poate acoperi cererea. Planul de urgență stabilește măsuri concrete pentru a acoperi cererea în caz de criză majoră. Aici se stabilesc și procedurile de colaborare cu statele vecine pentru a asigura fluxurile transfrontaliere în măsura posibilului și cu respectarea regulilor de siguranță.
Măsuri importante în cazul unei crize de gaze
- Utilizarea rezervelor: Pe perioada crizei, stocurile de rezervă pot fi mobilizate pentru a acoperi cererea crescută.
- Alocarea prioritară: În situații critice, gazele vor fi direcționate cu prioritate către consumatorii esențiali, precum spitalele și instituțiile de siguranță.
- Deconectarea non-esențialilor: Consumatorii non-prioritari pot fi deconectați pentru a asigura continuitatea aprovizionării pentru cei esențiali.
- Restricționarea exporturilor: În cazuri extreme, se poate limita exportul gazelor pentru a proteja necesitățile interne ale Moldovei.
Acest regulament aduce un cadru clar și eficient de răspuns în situații de criză. Autoritățile vor avea puterea de a lua măsuri rapide și coordonate pentru a proteja aprovizionarea și a preveni escaladarea crizelor. Protejarea consumatorilor vulnerabili și a instituțiilor critice este prioritară, iar regulamentul asigură o abordare nediscriminatorie și transparentă. De asemenea, investitorii din sectorul energetic pot vedea în această măsură un semnal pozitiv, ce arată pregătirea Moldovei pentru a face față unor situații de criză majoră.
Cu toate avantajele sale, regulamentul poate genera și anumite riscuri și nemulțumiri:
- Restricționarea pieței libere: Măsurile impuse de Comisie pot limita piața liberă și impune obligații ce restricționează controlul operatorilor privați asupra resurselor lor.
- Posibile tensiuni diplomatice: Limitarea fluxurilor de gaze către alte țări poate crea fricțiuni, mai ales cu statele vecine ce depind de aceleași rute de aprovizionare.
- Impactul asupra investitorilor: Investitorii privați ar putea deveni reticenți în a investi în infrastructura energetică a Moldovei, știind că există riscul unor intervenții guvernamentale în condiții de criză.
- Complexitate administrativă: Aplicarea regulamentului va necesita o coordonare interinstituțională precisă, iar procedurile birocratice pot încetini răspunsul în caz de urgență.