Discuția despre prețul carbonului a ieșit din zona tehnică și a intrat direct în centrul agendei economice europene. În martie 2026, zece state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, au cerut Bruxelles-ului să prelungească acordarea certificatelor gratuite de emisii pentru industrie și să revizuiască rapid actualul cadru ETS, pe fondul temerilor legate de costurile energiei și de pierderea competitivității industriale. În același timp, un alt grup de state a avertizat Comisia Europeană să nu slăbească mecanismul, argumentând că orice pas înapoi ar lovi exact în investițiile făcute deja pentru decarbonizare și ar submina credibilitatea politicii climatice europene.
În acest climat tensionat, workshopul pe care Asociația Businessului European îl organizează la Chișinău pe 25 martie capătă o miză care depășește formatul unui simplu eveniment de informare. Potrivit invitației transmise redacției, reuniunea este dedicată mecanismelor europene de stabilire a prețului carbonului și impactului lor asupra mediului de afaceri, cu accent pe companiile din industrie și energie. Cu alte cuvinte, exact acele sectoare care vor simți primele costurile, obligațiile de raportare și presiunea de adaptare.
Subiectul este unul care nu mai poate fi tratat ca o problemă îndepărtată, rezervată instituțiilor europene sau marilor conglomerate industriale. Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, EU ETS, funcționează pe o logică simplă și dură: emisiile au un preț, iar acest preț urcă pe măsură ce plafonul total de certificate scade. Comisia Europeană explică mecanismul ca pe un sistem „cap and trade”, în care fiecare certificat oferă dreptul de a emite o tonă de CO2 echivalent, iar oferta totală se reduce treptat pentru a împinge economia spre investiții mai curate.
Doar că, în practică, această logică produce tensiuni economice și politice tot mai vizibile. Reuters relata în 18 martie că zece guverne europene au cerut menținerea certificatelor gratuite pentru industrie dincolo de calendarul actual și o revizuire „temeinică” a ETS, din cauza impactului asupra prețurilor la electricitate și asupra competitivității. Cu câteva zile înainte, alte opt state membre au transmis Comisiei mesajul opus: ETS nu trebuie suspendat și nici diluat, pentru că tocmai el este instrumentul central al tranziției energetice europene. Tot Reuters nota că ETS contribuie, în medie, cu circa 11% la factura de electricitate în Uniune, iar în economiile mai dependente de combustibili fosili presiunea poate fi și mai mare.
Tocmai aici stă utilitatea workshopului de la Chișinău. ETS și CBAM nu mai pot fi tratate ca subiecte tehnice, separate de calculele de business. Ele intră direct în costul de producție, în prețul final, în condițiile de acces pe piața UE și în sarcina de conformare care apasă tot mai mult pe operatori și pe partenerii lor comerciali. Din această perspectivă, întrebările relevante pentru companii sunt mult mai precise decât definițiile de manual: unde apare costul, cine îl absoarbe, cât se poate transfera în preț și ce expunere comercială apare atunci când regulile climatice europene devin criteriu economic.
Invitatul special al workshopului este Alexandru Săndulescu, expert în domeniul energetic și EU High-Level Adviser on Energy Policy pentru Republica Moldova. Prezența lui este relevantă nu doar prin profilul tehnic, ci și prin poziționarea la intersecția dintre politica energetică europeană și realitatea unei piețe precum cea din Moldova, care își apropie tot mai mult regulile și infrastructura de standardele UE. Potrivit organizatorilor, intervenția sa va acoperi atât mecanismul ETS, cât și CBAM, cu accent pe implicațiile pentru companiile care operează pe piața regională sau au relații comerciale cu Uniunea Europeană.
Discuția de la Chișinău este relevantă în măsura în care mută atenția de la descrierea mecanismului la efectul său economic. Problema centrală nu este doar funcționarea formală a ETS, ci felul în care prețul carbonului intră în costul producției și modifică logica comercială a sectoarelor industriale și energetice. Impactul apare pe mai multe niveluri. La nivelul producătorilor europeni, costurile de conformare tind să se reflecte în prețuri și să se transmită în lanțul de aprovizionare. La nivelul partenerilor din afara Uniunii Europene, presiunea se mută spre date, trasabilitate și demonstrarea emisiilor încorporate în produse. La nivel concurențial, criteriul prețului nu mai este suficient. În evaluarea comercială începe să conteze tot mai clar și conținutul de carbon al produsului, adică exact acea componentă care până nu demult rămânea în afara calculului de piață.
Aici intervine al doilea mare subiect al workshopului, CBAM, mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră. Potrivit Comisiei Europene, regimul definitiv CBAM se aplică din 2026, după o perioadă de tranziție derulată între 2023 și 2025. Mecanismul este construit în paralel cu retragerea treptată a certificatelor gratuite din ETS, tocmai pentru a limita riscul de „carbon leakage”, adică mutarea producției în jurisdicții cu reguli climatice mai permisive.
Pentru companiile din Moldova care exportă în Uniunea Europeană, care furnizează produse către firme integrate în lanțuri valorice europene sau care operează în sectoare expuse concurenței cu producători supuși ETS, aceste mecanisme devin parte a aceluiași cadru economic. Chiar și în situațiile în care obligația formală de raportare sau de plată revine importatorului din UE, cerința operațională se transferă frecvent către producătorul din afara Uniunii, care trebuie să prezinte date privind emisiile asociate produsului, procesele de fabricație și intensitatea energetică a producției. În acest fel, CBAM extinde în afara frontierelor Uniunii o parte din standardele de conformare climatică aplicate pe piața europeană.
Workshopul organizat de EBA răspunde unei nevoi concrete a companiilor din sectoarele vizate. Utilitatea lui ține de clarificarea efectelor economice și operaționale pe care ETS și CBAM le pot avea asupra activității curente. O companie care înțelege din timp aceste mecanisme își poate evalua mai corect structura costurilor, își poate pregăti din timp datele privind emisiile și consumul energetic, își poate ajusta relația contractuală cu partenerii din Uniunea Europeană și își poate reduce expunerea comercială. În absența unei astfel de pregătiri, efectele pot apărea sub forma unor costuri suplimentare, a unor dificultăți de conformare, a unei poziții concurențiale mai slabe și a unor obstacole în menținerea sau extinderea relațiilor comerciale cu piața UE.
În plus, evenimentul de la Chișinău vine într-un moment în care Bruxelles-ul însuși reevaluează modul în care ETS funcționează în piață. Reuters scria pe 17 martie că prețul carbonului european a scăzut după ce Ursula von der Leyen a semnalat posibilitatea unei intervenții în piață pentru a tempera efectul prețului certificatelor asupra facturilor la energie. Informația este importantă nu pentru că ar indica o renunțare la ETS, ci pentru că arată altceva: UE încearcă să mențină direcția decarbonizării, dar caută în același timp formule prin care costul politic și industrial al tranziției să rămână gestionabil.
În plan european, discuția s-a mutat spre ritmul aplicării, modul de repartizare a costurilor și măsurile de protecție pentru industrie pe durata tranziției. În acest cadru, workshopul organizat de EBA servește drept spațiu de orientare pentru companii, cu accent pe efectele economice și comerciale ale ETS și CBAM. Pentru managementul din industrie și energie, analiza utilă privește viteza cu care aceste mecanisme se reflectă în costuri, în structura contractelor și în deciziile de investiții.
Pe agenda reuniunii se află, potrivit organizatorilor, principiile de funcționare ale mecanismului EU ETS, modul de aplicare a CBAM și sectoarele vizate, perioada de tranziție și calendarul de implementare, impactul asupra industriei și comerțului cu UE, precum și evoluțiile relevante pentru Republica Moldova în contextul alinierii la politicile climatice europene. Este, de fapt, structura corectă a unei discuții serioase despre prețul carbonului: mai întâi regulile, apoi calendarul, după aceea costul și abia la final opțiunile de adaptare.
Workshopul va avea loc pe 25 martie 2026 și este adresat companiilor din sectoarele industrial și energetic, asupra cărora mecanisme precum ETS și CBAM pot avea efecte directe în materie de costuri, cerințe de conformare și relații comerciale cu piața Uniunii Europene.
Pentru companiile din Republica Moldova conectate la piața Uniunii Europene, politica climatică europeană intră tot mai clar în zona condițiilor economice concrete. Prețul carbonului începe să influențeze costurile, cerințele de conformare și accesul la relațiile comerciale cu parteneri europeni. În acest context, workshopul de la Chișinău oferă un cadru aplicat pentru înțelegerea modului în care ETS și CBAM se transferă din planul reglementării în cel al deciziilor comerciale și operaționale.
