Un raport lansat pe 29 august de către think-tank-ul Ember relevă faptul că Europa Centrală ar putea produce anual până la 191 TWh de electricitate din panouri solare instalate pe terenurile agricole. Această cantitate depășește consumul total de energie electrică al Poloniei în anul 2022, sugerând un potențial semnificativ pentru integrarea energiei regenerabile în regiune.

Agrivoltaicele: O sinergie între agricultură și energie solară

Combinația între panouri solare și activități agricole este cunoscută sub numele de agrivoltaice sau agri-PV. În timp ce această practică este foarte dezvoltată în Japonia, cu aproximativ 2.000 de instalații agrivoltaice, în Europa, tehnologia rămâne la un stadiu marginal. Ember recomandă investiții și o strategie clară pentru dezvoltarea capacității agri-PV în Europa Centrală.

Un raport al Comisiei Europene din 2023 indică faptul că Europa are un potențial de 1.000 GW capacitate agri-PV, ceea ce reprezintă o oportunitate bună, având în vedere că strategia solară a UE vizează 590 GW capacitate fotovoltaică totală până în 2030. Aceste cifre evidențiază faptul că agri-PV poate juca un rol crucial în atingerea obiectivelor de energie regenerabilă ale Uniunii Europene.

Opțiuni pentru decarbonizare în Europa Centrală și de Est

Într-o perioadă în care ONG-urile de mediu critică lipsa de ambiție a statelor membre din Europa Centrală și de Est în planurile lor naționale privind clima, agri-PV ar putea oferi acestor țări opțiuni suplimentare pentru decarbonizare. Conform Ember, implementarea a doar 9% din potențialul estimat agri-PV ar putea acoperi toate necesitățile de electricitate pentru agricultură și procesarea alimentelor în Europa Centrală.

Cu toate acestea, în ciuda potențialului, anumite țări din regiune, precum Ungaria, Polonia și Slovacia, nu au încă reglementări privind agri-PV. În schimb, Europa Occidentală, unde există politici pentru partajarea terenurilor între agricultură și producția de energie fără pierderea subvențiilor agricole, se mândrește deja cu 200 de proiecte agri-PV.

Pawel Czyzak, liderul regional Ember pentru Europa Centrală și de Est, a declarat că este nevoie de o legislație dedicată. În caz contrar, fermierii vor fi obligați să-și transforme terenurile în uz industrial sau comercial dacă doresc să instaleze panouri solare. “Ca proprietar, elimini terenul din producția alimentară și pierzi subvențiile agricole din cadrul Politicii Agricole Comune,” a adăugat el, subliniind că acestea reprezintă o sursă importantă de venit pentru fermieri.

Avantajele și provocările agrivoltaicelor

Agrivoltaicele prezintă avantaje semnificative din punct de vedere ecologic, agricol și economic. Potrivit jurnalistului specializat Enrico Becchi, instalarea panourilor solare peste culturi poate oferi umbră și poate produce energie, permițând în același timp utilizarea terenurilor agricole. Aceste sisteme pot, de asemenea, colecta apa de ploaie și o pot redistribui pe parcursul zilei.

Pe lângă producerea și revânzarea de electricitate, agri-PV poate asigura fermierilor un venit regulat. Dacă nu pot genera venituri directe, aceștia pot închiria terenurile sau pot face fermele autosuficiente din punct de vedere energetic.

Cu toate acestea, această tehnologie nu este potrivită pentru toate tipurile de producție agricolă. De exemplu, anumite soiuri de fructe și legume necesită acces neîntrerupt la lumina solară. În plus, instalarea panourilor solare în mijlocul câmpurilor, pe unde trec utilajele agricole, crește riscul de accidente și de deteriorare a echipamentelor.

Un alt aspect criticat este posibilitatea ca fermierii să renunțe la producția agricolă pentru a trăi exclusiv din vânzarea de electricitate, ceea ce necesită mai puțin timp și oferă un venit mai stabil.

Agrivoltaicele oferă o oportunitate unică pentru Europa Centrală și de Est de a combina agricultura cu producția de energie regenerabilă, contribuind astfel la decarbonizare și la securitatea alimentară. Totuși, pentru a valorifica acest potențial, este esențială dezvoltarea unei legislații adecvate și a unor politici de sprijin care să permită fermierilor să adopte aceste tehnologii fără a-și compromite veniturile din agricultură.