ANRE a aprobat astăzi hotărârile prin care ajustează atât prețul reglementat la energia electrică produsă de centralele de termoficare, cât și tarifele reglementate la energia termică livrată consumatorilor de întreprinderile termoenergetice. Regulatorul spune că a publicat calculele detaliate și fișierele aferente în rubrica de „Transparență decizională”, la „Proiecte supuse aprobării”, astfel încât părțile interesate să poată vedea structura costurilor și ipotezele de calcul care stau la baza deciziilor. 

Deciziile vin pe un fundal cunoscut pentru sezonul rece: tarifele la căldură se stabilesc pe baza costurilor recunoscute în regim reglementat, iar diferențele între operatori apar din mixul de combustibil, eficiența tehnologică, pierderile acceptate, investițiile recunoscute și corecțiile de venit reglementat. În ultimul ciclu tarifar, tarifele „în vigoare” pentru Chișinău și Bălți s-au fixat la începutul lui 2025, la 2 510 lei/Gcal (Termoelectrica) și 2 126 lei/Gcal (CET-Nord), ambele fără TVA, cu trimitere la hotărârile ANRE aferente. 

Pentru Chișinău, hotărârea ANRE reduce tariful la energia termică livrată de S.A. „Termoelectrica” la 2 020 lei/Gcal, echivalent cu 1,74 lei/kWh, ceea ce înseamnă minus 490 lei/Gcal față de tariful în vigoare. În același pachet, ANRE fixează prețul reglementat la energia electrică produsă de Termoelectrica la 2,31 lei/kWh, cu 0,85 lei/kWh sub prețul în vigoare, iar regulatorul notează explicit că valoarea aprobată se situează și sub prețul solicitat de companie. 

Pentru Bălți, hotărârea ANRE urcă tariful la energia termică livrată de S.A. „CET-Nord” la 2 201 lei/Gcal, echivalent cu 1,89 lei/kWh, adică plus 75 lei/Gcal față de tariful în vigoare, însă cu 158 lei/Gcal sub solicitarea companiei. La componenta de cogenerare, prețul reglementat la energia electrică produsă de CET-Nord se stabilește la 2,77 lei/kWh, cu 0,29 lei/kWh sub prețul în vigoare și cu 0,46 lei/kWh sub solicitare. 

Pe lângă cei doi operatori mari, ANRE publică în aceeași comunicare tarifele aprobate pentru mai multe întreprinderi regionale, cu reduceri la Comrat, „Comgaz-Plus”, „Antermo” și „Termotrans Taraclia”, și cu o creștere la Î.M. „Servicii Comunale Glodeni”. Aceste diferențe arată, în practică, cât de mult contează fotografia de cost a fiecărui sistem local de termoficare, inclusiv eficiența tehnică și parametrii de funcționare ai rețelelor. 

Un element care schimbă modul de comunicare a tarifelor începe chiar în 2026. ANRE anunță trecerea la unitatea kilowatt-oră (kWh) și pentru energia termică, în paralel cu gigacaloria (Gcal), iar regulatorul spune că se află în procedură de ajustare a reglementărilor pentru a introduce kWh și la gaze naturale. În termeni practici, asta apropie modul de prezentare a încălzirii de modul în care consumatorii sunt obișnuiți să compare energia electrică, deși mecanismul de facturare în sistemele centralizate rămâne legat de energia termică livrată și repartizată la nivel de clădire. 

În spațiul public, odată cu publicarea tarifelor și cu primele facturi pentru ianuarie, a apărut și reacția CET-Nord, care încearcă să separe două lucruri pe care consumatorii le amestecă frecvent: tariful reglementat și consumul. În comunicatul CET-Nord, compania explică faptul că facturile pentru consumul din ianuarie 2026 pot arăta mai mari în primul rând din cauza scăderii temperaturilor exterioare și, implicit, a creșterii consumului de energie termică necesar pentru același confort interior. CET-Nord indică o coborâre a temperaturii medii de la aproximativ +2…+2,4°C în decembrie 2025 la circa −5°C în ianuarie 2026, adică o diferență de aproximativ 7°C, iar compania leagă această schimbare de creșterea energiei termice livrate și de ajustarea temperaturii agentului termic conform graficului de reglare.

CET-Nord insistă că tariful reglementat nu s-a modificat pentru perioada de consum facturată, iar diferența din facturi vine din cantitatea livrată și repartizată. Compania mai afirmă că, la nivel de municipiu, în ianuarie au crescut cu circa o treime atât consumul de energie termică, cât și consumul de gaze naturale utilizate la producerea energiei termice, comparativ cu decembrie, ceea ce se potrivește cu un episod mai rece. În același comunicat, CET-Nord explică de ce două blocuri pot avea facturi diferite chiar în același interval meteo, prin diferențe de pierderi termice ale clădirii, tipul sistemului intern de distribuție și eficiența lui, nivelul de izolare și starea instalațiilor, respectiv intervenții neautorizate care pot afecta echilibrul întregului imobil.