Cristina Pereteatcu pleacă din funcția de secretar de stat al Ministerului Energiei. Decizia a fost discutată și aprobată astăzi, 18 februarie 2026, în ședința Guvernului, la propunerea ministrului Energiei, Dorin Junghietu. „Propun eliberarea Cristinei Pereteatcu din funcția de secretată de stat a Ministerului Energiei din 18 februarie 2026. Îi mulțumim doamnei Pereteatcu pentru toate proiectele și inițiativele pornite și în derulare și îi urăm mult succes în continuare”, a spus Junghietu în cadrul ședinței.
Deocamdată, cauza plecării nu este explicată public printr-o motivare oficială. Pereteatcu, în schimb, a publicat un mesaj de rămas-bun pe rețelele sociale: „Ultimul selfie de la Ministerul Energiei, în calitate de Secretar de Stat. 3 ani fără o lună”. Spune că „am muncit mult”, că a venit „să pun umărul la dezvoltarea sectorului” și că despre rezultate „ar fi corect să vorbească cei cu care am gestionat multiple situații, cot la cot”. Închide etapa cu o frază care setează tonul personal al plecării: „cred că cea mai mare reușită este că am rămas un om integru și nu m-am trădat pe mine”.
Pereteatcu a intrat în conducerea ministerului în martie 2023, numirea fiind făcută prin Dispoziția Guvernului nr. 47-d din 15 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial. În mandat, a ținut un portofoliu care a combinat digitalizarea cu relațiile internaționale, adică exact zona unde se întâlnesc reformele tehnice, banii de proiect și alinierea la cerințele UE.
Pe digitalizare, linia ei de lucru s-a văzut în câteva repere clare. În 2024, a împins smart metering-ul și „data layer”-ul în discuțiile operaționale cu actorii mari din sector, cu securitatea cibernetică tratată ca precondiție pentru orice sistem nou, nu ca anexă. Apoi, în toamna lui 2024, a mutat „Sandbox”-ul energetic din zona de concept în zona de reguli: proceduri de inițiere, evaluare, aprobare, selecție și raportare a proiectelor de testare inovativă — adică un mecanism prin care companiile pot testa soluții cu derogări controlate.
În 2025, accentul a fost pe scalare și pe „guvernanță”: cum se justifică investițiile, cum se leagă contoarele inteligente de funcționarea pieței (date, pierderi, echilibrare, transparență), și cum se construiesc standardele astfel încât sistemele să fie interoperabile între operatori. În același an, ministerul a pregătit și documentația programului de transformare digitală pentru domeniul energetic, cu logică de infrastructură: interoperabilitate, contorizare inteligentă, automatizarea proceselor, monitorizare și componente de securitate cibernetică.
Spre final de 2025 și început de 2026, agenda devine explicit „programatică”. Pereteatcu apare ca una dintre vocile care leagă digitalizarea de securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și compatibilitatea cu piața energetică europeană — mesaj reluat și în context internațional (ECOSOC 2026). În același registru, ea a vorbit despre direcția strategică: digitalizarea rețelelor și a consumului, interoperabilitate între operatori și securitate cibernetică integrată în infrastructură.
Plecarea vine fix când „digitalizarea” nu mai e un slide: programul 2026–2030 trebuie transformat în implementare, cu achiziții, arhitectură de date, standarde, integrări între sisteme și management de risc (inclusiv cyber). Iar aici continuitatea contează: nu pentru că un nume e indispensabil, ci pentru că proiectele de tip platforme/registre/contorizare inteligentă sunt proiecte de execuție, cu dependențe tehnice și contractuale.
Cu câteva zile înainte, ministerul a comunicat public despre „Programul de transformare digitală a sectorului energetic pentru perioada 2026–2030”, prezentat într-o ședință de lucru cu întreprinderile energetice. În comunicatul ministerului, Pereteatcu spune direct: „Transformarea digitală a sectorului energetic nu mai este o opțiune, ci o necesitate…”, iar accentul cade pe eficiență operațională, transparență și securitatea infrastructurii energetice. Acolo se vede și mecanica, nu doar declarațiile: ministerul vorbește despre autoevaluarea nivelului de digitalizare, investițiile planificate, riscuri și termene de raportare, adică fix lucrurile care cer continuitate administrativă.
Un alt fir al mandatului ei a fost împins pe zona de inovație aplicată, nu de prezentări. În februarie 2026, ministerul anunța desemnarea unui proiect câștigător în cadrul Programului Sandbox, descris ca o platformă digitală interoperabilă pentru colectarea și procesarea datelor energetice „în timp real”, cu scop de prognozare și raportare pe piața energiei electrice. Mesajul instituțional e clar: Sandbox-ul e tratat ca instrument de modernizare a pieței, cu impact pe „eficiență” și „transparență”.
În paralel, ministerul a comunicat, tot în februarie 2026, că ministrul Dorin Junghietu a prezentat echipei „noul secretar de stat”, Vitalie Mîța, invocând „continuitatea reformelor”.
Cristina Pereteatcu a intrat în conducerea Ministerului Energiei în martie 2023, ca secretar de stat, cu un portofoliu care a inclus explicit digitalizarea și relațiile internaționale. În ultimul an, aparițiile și comunicările publice ale ministerului au plasat-o constant în prima linie pe transformarea digitală a sectorului – de la infrastructură de date și interoperabilitate, până la securitate și reziliență operațională, construite prin sisteme digitale și procese standardizate.
