Prin intermediul unei poziții oficiale adresate Parlamentului European, Comisiei Europene și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, European Business Association (EBA Moldova) își exprimă aprecierea profundă pentru sprijinul constant al instituțiilor europene în implementarea agendei de reforme ale Republicii Moldova, în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. În același timp, EBA semnalează o serie de impedimente majore care afectează climatul investițional și care necesită soluționare urgentă pentru a asigura compatibilitatea deplină cu cerințele și practicile europene.

Deși Republica Moldova a realizat progrese în armonizarea cadrului legislativ național cu cel comunitar, persistă blocaje structurale ce frânează dezvoltarea mediului de afaceri și descurajează investițiile strategice – în special în sectoarele considerate prioritare pentru integrarea europeană, cum sunt tranziția verde și securitatea energetică.

În acest context, documentul de poziție elaborat de EBA Moldova pune accentul pe două piloni esențiali ai Planului de Creștere (Growth Plan) – PILONUL 5: TRANZIȚIA VERDE / CAPITALUL NATURAL și PILONUL 6: SECURITATE ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ – subliniind recomandările sectorului privat pentru asigurarea unui cadru de politici coerent, competitiv și favorabil investițiilor în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice.

Pilonul 5: Tranziția Verde și Capitalul Natural – oportunități pentru proiecte de mediu

Orientarea politicilor către economia verde. Pilonul 5 din agenda de reforme vizează protecția mediului, acțiunile climatice și valorizarea capitalului natural al Republicii Moldova. Obiectivele includ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, gestionarea durabilă a resurselor naturale și alinierea la practicile UE în domeniul mediului. Pentru companii, aceste direcții se traduc în noi standarde de mediu de respectat, dar și în posibile oportunități de afaceri în sectoare emergente (energie verde, gestionarea deșeurilor, agricultură sustenabilă, etc.).

Crearea unei piețe a carbonului. Una din propunerile centrale evidențiate de EBA Moldova este instituirea unei piețe de carbon în Republica Moldova. În documentul de poziție, EBA solicită clarificarea dacă reforma guvernamentală privind protecția mediului (Environment protection and climate actions) va include dezvoltarea unui asemenea mecanism, considerând că acesta ar aduce beneficii majore​. EBA argumentează că o piață a carbonului – un sistem în care se pot tranzacționa credite de emisii de CO₂ – ar stimula proiectele verzi și ar atrage investiții: „Piețele de carbon ar crește numărul de proiecte de mediu în Moldova și ar atrage capital străin către entitățile moldovenești (operatori de proiecte de mediu) de la cumpărătorii străini ai creditelor de carbon”​. Cu alte cuvinte, companiile care implementează proiecte de reducere a emisiilor (de exemplu, împăduriri, tehnologii curate sau energie regenerabilă) ar putea obține credite de carbon vândute ulterior pe piața internațională, generând venituri suplimentare. Acest lucru încurajează sectorul privat să investească în soluții verzi, știind că există o recompensă financiară pentru reducerea poluării, și totodată canalizează capital străin către economia locală prin achiziția acestor credite de către companii din țări dezvoltate ce caută să-și compenseze emisiile.

Implementarea unei piețe a carbonului în Moldova ar alinia țara la tendințele europene, având în vedere că UE operează deja cel mai mare sistem de comercializare a emisiilor (ETS). Pe termen lung, un astfel de cadru ar putea facilita integrarea în piața europeană de carbon, permițând Moldovei să participe la schemele de tranzacționare regională. Pentru companiile moldovenești, aceasta înseamnă acces la o nouă piață și la surse de finanțare, însă implică și eforturi de conformare (monitorizarea emisiilor, raportare, verificare) conform standardelor tehnice. Provocarea principală constă în crearea infrastructurii instituționale necesare (legi, registre de emisii, autorități de reglementare) și în pregătirea companiilor să își evalueze și reducă amprenta de carbon. Totodată, volatilitatea prețului carbonului și cererea pe piața internațională pot introduce riscuri, de aceea este esențial ca proiectarea pieței să fie robustă și transparentă.

Implicații pentru mediul de afaceri. Pentru firmele din Republica Moldova, tranziția verde aduce atât beneficii competitive, cât și responsabilități. Pe de o parte, investițiile în tehnologii verzi și eficiență pot reduce costurile operaționale (energie mai ieftină, consum redus de materii prime), iar reputația de business sustenabil poate fi un atu pe piețele occidentale. Pe de altă parte, companiile vor trebui să respecte noi reglementări de mediu: limite de emisii, standarde de calitate a aerului și apei, cerințe de raportare ESG (mediu, social, guvernanță) ș.a. Sprijinul financiar al UE, combinat cu reformele de mediu, este conceput să ajute mediul privat în această adaptare – de exemplu, prin fonduri pentru eficiență energetică sau agricultură ecologică. Un mediu înconjurător protejat și reglementat predictibil oferă și siguranță pe termen lung investițiilor: companiile știu că regulile jocului sunt aliniate la cele europene, reducând riscul schimbărilor bruște de politici. Astfel, Pilonul 5 – deși mai puțin despre profit imediat și mai mult despre sustenabilitate – creează fundația pe care afacerile pot crește durabil și pot accesa noi surse de finanțare green.

Pilonul 6: Securitate și Eficiență Energetică – reforme pro-competitivitate și stimulente pentru investiții

Necesitatea securității energetice. Crizele energetice recente și dependența istorică a Moldovei de importuri (în special de gaze naturale) au evidențiat vulnerabilitatea sectorului energetic. Pilonul 6 al planului de reforme se concentrează pe asigurarea securității și eficienței energetice, un domeniu vital atât pentru stabilitatea economică, cât și pentru atractivitatea investițională a țării. EBA Moldova subliniază caracterul urgent al modernizării acestui sector, afirmând că Republica Moldova are nevoie stringenta de un domeniu energetic care să asigure securitatea aprovizionării cu resurse și să sprijine obiectivele de dezvoltare durabilă​. În esență, diversificarea surselor de energie, creșterea producției interne (preferabil din surse regenerabile) și crearea unei piețe concurențiale reprezintă direcțiile cheie. Pentru companiile private, aceste schimbări promit un cadru mai competitiv și mai predictibil: acces la energie la prețuri de piață, oportunități de a intra pe noi piețe (producție de energie, servicii de eficiență energetică) și reducerea riscurilor de întreruperi sau șocuri de preț.

Liberalizarea pieței și investiții în energie regenerabilă. Documentul de poziție al EBA propune măsuri concrete pentru stimularea investițiilor private în energie și creșterea competitivității pieței energetice, printre care:

• Deschiderea completă a pieței gazelor naturale. EBA susține accelerarea reformelor pentru o piață a gazelor liberalizată până în 2027, astfel încât toți consumatorii, inclusiv companiile, să poată procura gaze de pe o piață deschisă și concurențială. Acest lucru necesită ajustări legislative (de exemplu, modificarea legii gazelor și a mecanismelor de Serviciu Public) pentru a permite accesul liber al furnizorilor alternativi și pentru a limita intervenția statului doar la protecția consumatorilor vulnerabili, conform directivelor UE​. Implicația directă pentru mediul de afaceri este că importatorii și furnizorii privați vor putea concura pe piața internă, oferind potențial prețuri mai avantajoase și servicii mai bune. Consumatorii industriali ar putea negocia contracte în condiții de piață, reducându-și costurile, iar investitorii străini din domeniul energetic ar vedea Moldova ca pe o piață predictibilă, aliniată la normele europene, deci demnă de investit. Desigur, o astfel de liberalizare vine și cu provocări: vechiul operator istoric va trebui să se adapteze concurenței, autoritățile de reglementare (ANRE) vor avea un rol critic în monitorizarea pieței pentru prevenirea abuzurilor de monopol, iar interconectarea cu piețele din UE va trebui consolidată pentru a asigura surse alternative de gaz (de exemplu, conexiuni cu România și Ucraina).
• Facilități fiscale pentru energia regenerabilă. Un capitol central al Pilonului 6 îl constituie încurajarea investițiilor în capacități de energie regenerabilă (solară, eoliană, bioenergie) prin stimulente fiscale directe. EBA propune un pachet de facilități, inclusiv:
  • Scutirea sau reducerea TVA-ului și eliminarea taxelor vamale la importul de echipamente pentru producerea și stocarea energiei verzi (panouri fotovoltaice, turbine eoliene, baterii, invertoare etc.). Acest stimulent reduce costul de capital al proiectelor și facilitează accesul la tehnologiile de ultimă generație. Conform EBA, „această măsură va accelera dezvoltarea regenerabilelor pentru propriul consum … precum și va contribui la reducerea costurilor pentru producătorii de energie”​. Practic, companiile care doresc să-și instaleze panouri solare pe halele industriale sau să investească în ferme eoliene ar avea un cost de intrare mai mic, crescând fezabilitatea economică a acestor proiecte. În plus, eliminarea barierelor vamale poate atrage furnizori internaționali de echipamente să intre pe piața moldovenească, știind că cererea internă va crește.
  • Deducerea accelerată a investițiilor verzi (amortizare rapidă). Se propune ca firmele care investesc în infrastructură ecologică și tehnologii cu emisii reduse să poată beneficia de amortizarea rapidă a acestor investiții, adică recuperarea fiscală a costurilor pe o perioadă mult mai scurtă. Măsura ar permite investitorilor să deducă până la 100% din investiția în proiecte de energie regenerabilă în primul an de exploatare​. Impactul pentru companii ar fi unul semnificativ: reducerea imediată a sarcinii fiscale sporește randamentul proiectului și îmbunătățește fluxul de numerar, făcând proiectele de energie regenerabilă mult mai atractive. Aceasta ar putea stimula inclusiv companiile din alte sectoare să investească în propria producție de energie (de exemplu, un producător agricol investind într-un parc fotovoltaic pentru consumul propriu), știind că își vor recupera investiția mult mai repede sub formă de economii fiscale. Pentru stat, deși deducerile fiscale înseamnă venituri bugetare amânate pe termen scurt, pe termen mediu și lung beneficiile sunt creșterea capacităților de producție energetică internă și dezvoltarea unei industrii locale a energiei curate.
  • Scutiri de impozit pe proprietate pentru clădirile „verzi”. O altă măsură propusă vizează stimularea eficienței energetice în clădiri și adopția surselor regenerabile prin reduceri de taxe locale. Concret, clădirile noi sau renovate, dotate cu sisteme de energie regenerabilă ori care ating standarde înalte de eficiență energetică, ar putea beneficia de scutirea sau reducerea impozitului funciar. Scopul declarat al acestei facilități este „de a încuraja cetățenii, dar și mediul de afaceri să investească în surse de energie regenerabilă”​. De exemplu, o fabrică ce își reabilitează termic clădirile și instalează panouri solare ar putea plăti impozite locale reduse, sporindu-și astfel economiile rezultate din eficiența energetică. Această practică are precedent în alte țări și, potrivit EBA, poate fi implementată prin decizii ale administrațiilor publice locale (APL) care să definească criteriile de eligibilitate (procent de energie regenerabilă produsă, certificarea sistemelor ecologice de gestionare a apelor uzate etc.). Pentru companii, beneficiul este dublu: costuri operaționale mai mici pe durata de viață a investiției (energie ieftină + taxe reduse) și creșterea valorii proprietăților „verzi” care devin mai atractive și mai moderne. Provocarea constă în asigurarea unei implementări unitare la nivel național – este important ca autoritățile locale să adopte rapid aceste practici, evitând discrepanțe între regiuni.
• Consolidarea pieței energiei electrice și a infrastructurii de rețea. Pe lângă măsurile fiscale, EBA a atras atenția și asupra aspectelor de design de piață și infrastructură care necesită atenție pentru o securitate energetică reală. De exemplu, s-a propus accelerarea calendarului pentru lansarea licitațiilor de capacitate de echilibrare pe piața energiei electrice, astfel încât noi capacități (de echilibrare sau de generare) să fie operaționale înainte de iarna 2025-2026, reducând riscul de deficit pe timp de vârf de consum. De asemenea, în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze, EBA a subliniat importanța clarificării situației operatorului național de transport Vestmoldtransgaz și a certificării acestuia conform normelor UE. Aceste aspecte tehnice, deși mai puțin vizibile, sunt esențiale pentru a da încredere investitorilor: o piață de energie cu reguli clare și infrastructură adecvată va atrage companii dispuse să construiască noi capacități de producție (parcuri eoliene, centrale pe biomasă), să ofere servicii pe piața de echilibrare sau să investească în stocarea energiei. În schimb, întârzierile sau incertitudinile la nivel de reglementare pot descuraja investițiile, de aceea parteneriatul public-privat în implementarea acestor reforme este crucial. Mediul de afaceri, prin organizații ca EBA, și-a manifestat disponibilitatea de a contribui cu expertiză și feedback pentru ca reformele să fie calibrate realist și aplicate eficient, asigurând astfel atât securitatea energetică a țării, cât și un mediu concurențial echitabil.

Concluzii: Impact asupra integrării europene și atractivității investiționale

Reformele din pilonii Tranziției verzi și Securității energetice nu sunt doar ținte tehnice pe o listă de condiționalități – ele reprezintă coloana vertebrală a modernizării economiei Moldovei și cheia pentru un viitor sustenabil și prosper, sincronizat cu restul Europei. Implementarea cu succes a acestor măsuri va avea multiple efecte pozitive:

• Alinierea la standardele UE și avansarea parcursului european: Măsurile propuse – de la liberalizarea pieței gazelor la facilitățile pentru energie verde – vor accelera armonizarea legislației moldovenești cu acquis-ul comunitar. Acest lucru va facilita integrarea treptată a Moldovei în Piața Unică a UE, permițându-i să culeagă beneficiile aderării chiar înainte de statutul oficial​. De exemplu, o piață energetică deschisă și interconectată ar putea integra Moldova în piața regională de energie, sporind reziliența și competiția. Totodată, adoptarea principiilor Pactului Ecologic European (European Green Deal) în politicile naționale – cum ar fi atingerea neutralității climatice pe termen lung – va consolida poziția Moldovei ca partener de încredere în regiune, angajat ferm pe drumul dezvoltării durabile.
• Atragerea de capital străin și creșterea competitivității: Stabilirea unui cadru previzibil și favorabil investițiilor în energie și mediu va crește apetitul investitorilor străini. Companiile internaționale din domeniul regenerabilelor, eficienței energetice sau serviciilor de mediu își pot extinde operațiunile în Moldova, profitând de noile oportunități (de exemplu, proiecte solare/eoliene scoase la licitație, parteneriate pentru eficientizarea rețelelor sau proiecte de offset de carbon). Capitolul verde și energetic al reformelor transmite un mesaj clar: Moldova își diversifică economia și creează piețe noi, ceea ce înseamnă oportunități de profit. Faptul că EBA Moldova – ce reunește mulți investitori străini deja prezenți – susține aceste reforme, indică un angajament al comunității de afaceri de a investi în continuare, odată ce blocajele sunt înlăturate. În același timp, companiile autohtone vor beneficia de know-how și capital, fie prin investiții directe, fie prin mecanisme de piață (cum este piața de carbon, unde fluxul de capital străin către proiectele locale verzi ar putea crește considerabil​). Creșterea competiției pe piața energetică (noi furnizori, noi producători) va conduce la prețuri mai competitive și servicii de calitate, sporind productivitatea întregii economii și făcând produsele moldovenești mai competitive la export.
• Dezvoltare durabilă și reziliență economică: Prin orientarea către tranziția verde, Moldova își reduce treptat dependența de combustibili fosili importați și de fluctuațiile piețelor internaționale de energie. Investițiile în surse regenerabile locale și eficiența energetică vor reduce costurile pe termen lung pentru societate și mediul de afaceri, protejând totodată mediul. Companiile care adoptă din timp tehnologii curate și practici sustenabile vor fi mai bine poziționate pe termen lung, evitând eventuale taxe pe carbon sau penalități de mediu ce s-ar putea aplica odată cu integrarea în UE. Mai mult, securitatea energetică sporită (prin diversificare și producție internă) va oferi stabilitate, permițând firmelor să opereze fără întreruperi și guvernului să evite costurile enorme ale crizelor energetice (subvenții de urgență, căutarea de furnizori alternativi pe ultima sută de metri, etc.).