AmCham Moldova a publicat recent rezultatele indicatorului METRIX, instrumentul care măsoară percepţia comunităţii de afaceri asupra politicilor publice. Pentru capitolul Energie scorul cumulat este 4,46 din 10, sub media indicelui general, ceea ce confirmă că securitatea energetică rămâne cel mai vulnerabil pilon al competitivităţii economice. Segmentul Economie Verde a obţinut 5,44, un nivel care trădează un optimism prudent, dar şi un potenţial substanţial de îmbunătăţire. 

Contextul în care companiile au răspuns acestui sondaj este dominat de criza declanşată la 1 ianuarie 2025, când Gazprom a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană, iar centrala de la Cuciurgan a oprit producţia, lăsând Republica Moldova fără principalul său furnizor intern de electricitate. Pentru a amortiza şocul, Comisia Europeană a semnat la 4 februarie un Plan Cuprinzător pentru Independenţă Energetică şi Rezilienţă, care pune la dispoziţia Chişinăului 250 mil. € în 2025, din care 100 mil. € vor fi deblocaţi până la jumătatea lunii aprilie. 

În sondaj, doar un sfert dintre companii consideră că reglementările din energie le susţin competitivitatea, în timp ce peste o treime le califică drept neutre, iar restul le percep negative. Şase respondenţi din zece apreciază că Ministerul Energiei are o capacitate scăzută de a‑şi adapta politicile la nevoile mediului de afaceri, iar aproape jumătate descriu infrastructura energetică drept doar „parţial eficientă”. 

Creşterea costurilor la electricitate şi complexitatea auditului energetic au redus vânzările în alte segmente, după cum arată răspunsurile calitative ale participanţilor. Totuşi, transparenţa datelor publice şi publicarea regulată a bilanţurilor de capacitate sunt văzute ca paşi înainte. 

Dincolo de criză, companiile estimează că integrarea completă pe piaţa energetică europeană, alături de licitaţiile pentru 300 MW de capacitate regenerabilă anual, ar putea stabiliza preţurile pe termen mediu. Fondurile europene dedicate eficienţei, precum şi digitalizarea reţelei prin sisteme SCADA şi contoare inteligente, sunt identificate ca principalele catalizatoare pentru reducerea pierderilor tehnice şi a costurilor operaţionale. 

La capitolul Economie Verde, 40 % dintre firme consideră că reglementările de mediu le influenţează pozitiv, dar o treime le văd irelevante pentru activitatea lor. Percepţia asupra controalelor Inspectoratului de Mediu este moderat favorabilă, însă o cincime dintre întreprinderi nu au avut încă nicio interacţiune cu autoritatea. 

Rezultatele sugerează că legislaţia de mediu este încă fragmentată şi nu este dublată de stimulente economice consistente: costurile de conformare rămân opace, schemele de sprijin fiscal sunt limitate, iar lipsa unei platforme unificate de raportare ESG îngreunează măsurarea progresului. Finanţările verzi blendate – garantate parţial de BEI şi bănci locale – ar putea accelera trecerea de la conformare la investiţii sustenabile, dar necesită claritate legislativă şi proceduri simplificate. 

METRIX arată că vulnerabilitatea energetică şi tranziţia verde reprezintă feţele aceleiaşi monede: fără un cadru predictibil şi stimulente concrete, companiile rămân în modul de „gestionare a crizei”, nu de creştere.

Pachetul european de 250 mil. € oferă spaţiul fiscal pentru investiţii, însă succesul va depinde de capacitatea autorităţilor de a consolida instituţiile, de a digitaliza reţeaua şi de a crea mecanisme financiare care să transforme costul carbonului într‑un avantaj competitiv.