Ministerul Energiei a publicat astăzi proiectul Strategiei Energetice a Republicii Moldova până în 2050, un document care, la prima vedere, pare să ofere un răspuns structurat provocărilor majore ale sectorului energetic. Dependența de importuri, vulnerabilitatea față de șocurile externe și necesitatea alinierii la angajamentele internaționale fac din această strategie un demers inevitabil. Dar, pe cât de necesar este documentul, pe atât de importantă devine implementarea sa în condițiile unui context economic și geopolitic incert.
Privind din perspectiva unui plan pe termen lung, strategia reușește să abordeze atât prioritățile naționale, cât și cerințele de integrare europeană. Cu toate acestea, provocarea majoră rămâne aplicarea concretă a prevederilor propuse. Va putea Moldova să atragă investițiile necesare? Va reuși să creeze un echilibru între diversificarea surselor de energie, protejarea consumatorilor și atingerea obiectivelor climatice? Aceste întrebări vor defini relevanța și succesul Strategiei Energetice 2050 în anii care urmează.
Prevederi pe termen scurt, mediu și lung
Pe termen scurt (2025-2030):
- Crearea unor centre regionale pentru energie curată pentru a sprijini autosuficiența energetică.
- Finalizarea și extinderea interconexiunilor cu România și Ucraina.
- Implementarea mecanismelor de sprijin pentru energia regenerabilă, cum ar fi garanțiile de origine și dispecerizarea prioritară.
- Promovarea eficienței energetice prin renovarea clădirilor publice și adoptarea conceptului de clădiri aproape zero energie.
Pe termen mediu (2030-2040):
- Creșterea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile, inclusiv eoliană, solară și bioenergie.
- Dezvoltarea piețelor energetice interne, precum piața pentru ziua următoare și piețele auxiliare.
- Modernizarea centralelor convenționale și integrarea sistemelor de stocare a energiei electrice.
- Extinderea utilizării vehiculelor electrice și electrificarea transportului feroviar.
Pe termen lung (2040-2050):
- Integrarea hidrogenului verde și a energiei nucleare la scară mică în mixul energetic.
- Crearea unui sistem complet integrat cu piețele europene de energie.
- Promovarea autogenerării și a comunităților energetice locale.
Alinierea cu documentele și prevederile internaționale
- Acordul de la Paris: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în 2030.
- Pactul Verde European și Fit for 55: Reducerea emisiilor și tranziția către surse regenerabile.
- Obiectivul ONU de Dezvoltare Durabilă 7: Asigurarea accesului la energie curată și accesibilă.
- Comunitatea Energetică Europeană: Armonizarea legislației energetice și integrarea pe piața regională.
Prioritățile strategiei și domeniile prioritare
- Sporirea securității energetice: Diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, dezvoltarea capacităților de stocare a energiei și modernizarea infrastructurii.
- Crearea unor piețe energetice competitive: Dezvoltarea segmentelor pieței și integrarea în piețele europene.
- Promovarea eficienței energetice: Reducerea consumului energetic în clădiri, transporturi și industrie.
- Dezvoltarea energiei regenerabile: Creșterea ponderii SER în mixul energetic și încurajarea prosumatorilor.
- Protecția consumatorilor vulnerabili: Implementarea unui fond de sprijin pentru reducerea sărăciei energetice.
Implementarea strategiei va începe în 2025 și va continua până în 2050. Resursele financiare necesare includ:
- Bugetul național, alocat prin Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM).
- Suport extern, oferit de organizații precum Banca Mondială, BERD, BEI și USAID.
- Investiții private, atrase prin mecanisme precum garanțiile de origine și contractele pentru diferență.
După analiza proiectului Strategiei Energetice 2050, redacția RENERGY remarcă o serie de aspecte care nu au fost suficient dezvoltate sau care lipsesc cu totul, dar care ar putea avea un impact semnificativ asupra implementării și succesului acestui plan în contextul Republicii Moldova:
1. Mecanisme clare de finanțare internă
Deși strategia menționează utilizarea bugetului național și atragerea finanțării externe, lipsește o detaliere a mecanismelor specifice de mobilizare a resurselor financiare interne. Într-un context economic fragil, este esențial să existe o strategie de generare a veniturilor din taxe sau tarife energetice, fără a afecta semnificativ consumatorii vulnerabili.
2. Planuri pentru tehnologii emergente
Documentul face referire la integrarea hidrogenului verde și a energiei nucleare la scară mică, dar fără detalii despre evaluarea fezabilității acestor tehnologii în Republica Moldova. Este important ca strategia să includă un plan clar de cercetare și dezvoltare pentru noile tehnologii energetice.
3. Dezvoltarea infrastructurii de stocare
Deși se menționează nevoia de diversificare și stocare a gazelor naturale, nu există un plan concret pentru crearea unor infrastructuri moderne de stocare a energiei electrice. Sistemele de baterii sau alte soluții de stocare ar trebui incluse pentru a sprijini integrarea energiei regenerabile și echilibrarea rețelelor.
4. Rolul consumatorilor activi
Strategia menționează pe scurt rolul prosumatorilor și comunităților energetice, dar fără a detalia stimulentele necesare pentru încurajarea acestora. Este necesar un cadru mai clar pentru promovarea implicării consumatorilor în piața de energie, fie prin stimulente fiscale, fie prin sprijin tehnologic.
5. Adaptarea la riscurile climatice
Deși strategia vorbește despre reducerea emisiilor, lipsește o componentă solidă de adaptare la efectele schimbărilor climatice, cum ar fi reziliența infrastructurii energetice în fața fenomenelor extreme (inundații, secetă, temperaturi extreme).
6. Educație și conștientizare publică
Dezvoltarea capitalului uman este menționată, dar ar trebui extinsă prin includerea unor programe educaționale pentru consumatori. Conștientizarea publicului privind eficiența energetică și energia regenerabilă ar putea accelera implementarea măsurilor strategice.
7. Oportunități pentru micii producători
Strategia omite să detalieze măsuri specifice pentru sprijinirea micilor producători de energie regenerabilă. Acest segment ar putea contribui semnificativ la diversificarea surselor și la dezvoltarea unei piețe energetice mai dinamice.
8. Colaborarea regională extinsă
Integrarea în piețele europene este bine menționată, dar strategia ar putea include mai multe detalii despre extinderea colaborării regionale cu Ucraina și alte țări vecine pentru proiecte comune, inclusiv stocare sau producție de energie.
Recomandarea Redacției
Pentru a deveni un document strategic cu adevărat complet și aplicabil în contextul Republicii Moldova, aceste aspecte ar trebui abordate și integrate într-o versiune actualizată a strategiei. Transparența în implementare și implicarea tuturor actorilor relevanți – publici, privați și societatea civilă – vor fi esențiale pentru succesul acestui plan ambițios.