EBA Moldova a publicat un position paper și l-a transmis Ministerului Energiei în cadrul consultărilor publice pe proiectul de lege privind eficientizarea procesului de autorizare a producerii energiei din surse regenerabile. În acest document, Asociația Businessului European intră direct în disputa pe fondul proiectului și spune că textul pus în consultare nu rezolvă blocajele reale din piață.

Potrivit EBA, proiectul este construit în jurul accelerării administrative, dar ocolește problema centrală: lipsa unui cadru economic predictibil și finanțabil pentru investitori. EBA susține că instrumente precum ghișeul unic și zonele de accelerare au utilitate limitată și nu pot rezolva barierele structurale ale pieței, în special problemele de racordare la rețea și riscurile investiționale.  

În lectura EBA, proiectul riscă să rămână o transpunere formală a regulilor europene, fără impact asupra dezvoltării efective a sectorului. Asociația nu atacă obiectivul de aliniere la acquis-ul comunitar. Atacă faptul că statul intervine pe simptome și lasă neatins nucleul problemei: condițiile în care un proiect poate fi finanțat. Teza documentului este directă: viteza de autorizare nu aduce investiții cât timp riscul rămâne ridicat, iar proiectele nu sunt bancabile.

EBA plasează blocajul principal în zona finanțării și a infrastructurii, nu în zona procedurilor. Asociația susține că rețeaua nu are resursele necesare pentru extinderea cerută de noile proiecte regenerabile, iar sursele actuale de finanțare, construite pe tarife și amortizare, nu acoperă nici investițiile deja necesare, cu atât mai puțin pe cele noi. În paralel, operatorii de sistem trebuie să finanțeze și alte obligații de infrastructură, de la securitate cibernetică la contorizare inteligentă și modernizare. Din acest motiv, EBA cere completarea cadrului de finanțare și o creștere a remunerării investițiilor în rețea, prin WACC plus 3 puncte procentuale și amortizare accelerată.

EBA cere ca proiectele de energie regenerabilă să fie recunoscute explicit în lege ca fiind de interes public. Asociația spune că, fără această prevedere, rămân blocate problemele de acces la terenuri, de utilizare a proprietăților terților și de realizare a lucrărilor conexe. Documentul arată că actualul cadru legal recunoaște formal aceste drepturi, dar le lasă dependente, în practică, de acordul proprietarului. Efectul indicat de EBA este direct: întârzieri, costuri și blocaje. Soluția propusă este introducerea unor drepturi legale clare de trecere și utilizare pentru infrastructura proiectelor, reguli explicite pentru accesul temporar pe terenuri și un mecanism administrativ care să permită exercitarea acestor drepturi și fără acord amiabil, cu despăgubiri.  

Pe racordare, EBA vrea o abordare tehnică strictă și o aplicare graduală a procedurii simplificate. Asociația propune ca această procedură să fie reglementată prin Regulamentul de racordare, pentru a permite evaluarea impactului asupra rețelei și ajustarea parametrilor tehnici. În același cadru, EBA cere eliminarea din lege a listei instalațiilor vizate, a termenului de 14 zile pentru examinarea notificărilor și a mecanismului aprobării automate. Argumentul invocat ține de funcționarea rețelei: stabilitatea, fiabilitatea și siguranța sistemului cer un cadru tehnic controlat.

Pe segmentul prosumatorilor, EBA cere modificarea formulei din articolul 39² alineatul (2), astfel încât prețul de achiziție al energiei livrate în rețea să reflecte atât valoarea de piață, cât și tratamentul echitabil al prosumatorilor, pentru a elimina riscul de subevaluare a energiei livrate. Poziția asociației este că schema actuală descurajează investițiile la scară mică atunci când ANRE aplică o formulă care comprimă excesiv prețul de preluare. EBA susține menținerea unui spațiu de reglaj pentru ANRE, dar cere introducerea explicită în lege a criteriului de echitate.  

EBA mai cere ca legea să includă un mecanism explicit de indexare a prețurilor pentru producătorii eligibili. Poziția asociației este că, în lipsa unei formule clare de ajustare, schema de sprijin își pierde predictibilitatea, iar proiectele își pierd bancabilitatea. Documentul indică un dezechilibru structural: costurile și finanțările sunt în euro, veniturile sunt în lei, iar riscul de curs și de inflație rămâne asupra investitorului. Soluția propusă este completarea articolului 37 cu o regulă care să oblige ANRE să ajusteze anual prețurile fixe în funcție de inflația din UE, prin HICP, și de evoluția cursului leu/euro stabilit de BNM, pe toată durata schemei de sprijin.  

EBA spune că statul încearcă să accelereze autorizarea înainte să rezolve condițiile în care proiectele pot fi finanțate și construite. Cu alte cuvinte, autorizația nu este blocajul final. Blocajul final este trecerea de la hârtie la finanțare, de la finanțare la racordare, de la racordare la exploatare. Din acest motiv, asociația mută discuția din zona procedurilor în zona riscului investițional, a costului capitalului, a rețelei și a drepturilor asupra terenurilor.   

Per ansamblu, EBA susține că proiectul de lege are nevoie de intervenții de fond în materia finanțării rețelelor, a racordării, a accesului la terenuri și a mecanismelor de sprijin aplicabile investițiilor în regenerabile. Potrivit evaluării formulate în document, accelerarea procedurilor, în lipsa unor ajustări asupra riscului investițional, bancabilității și executării infrastructurii conexe, are un efect limitat asupra implementării proiectelor. Concluzia poziției este că eficiența regimului de autorizare depinde de corelarea acestuia cu un cadru economic și juridic capabil să susțină realizarea efectivă a investițiilor.