Ministerul Energiei avansează în implementarea proiectului de interconectare prin construcția liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Bălți-Suceava, modernizarea stației electrice Bălți 330 kV și dezvoltarea unei noi stații Bălți 400 kV. În urma consultărilor interinstituționale, proiectul de lege care stabilește cadrul legal pentru aceste lucrări a fost ajustat, integrând actualizări esențiale privind reglementările urbanistice, mecanismele de expropriere, gestionarea terenurilor și optimizarea surselor de finanțare.

Unul dintre punctele centrale ale ajustării legislative este articolul 8 din Codul Urbanismului și Construcțiilor, care reglementează emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire pentru proiectele de utilitate publică. Inițial, proiectul făcea trimitere la Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, care a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a noului cod. Pentru conformitate, textul legii a fost modificat astfel încât certificatul de urbanism și autorizația de construire să fie emise conform art. 107 alin. (9) și art. 156 alin. (2), (3) și (5) din Codul Urbanismului și Construcțiilor nr. 434/2023. Acest amendament asigură o procedură clară și eficientă, eliminând riscurile birocratice care ar putea întârzia implementarea proiectului.

Procesul de expropriere necesar pentru implementarea proiectului a fost un alt subiect de ajustare legislativă. Conform Ministerului Finanțelor, proiectul inițial nu conținea detalii suficiente privind sursele de finanțare pentru despăgubirile proprietarilor afectați. În urma revizuirii, a fost stabilit că exproprierile vor fi finanțate dintr-un fond special alocat prin împrumuturi contractate de Republica Moldova de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), completate printr-un grant al Uniunii Europene.

Costurile exproprierilor sunt estimate la 9,5 milioane euro, fiind distribuite astfel:

• Compensarea proprietarilor de terenuri: 5,2 milioane euro
• Evaluarea și perfectarea documentației cadastrale: 1,3 milioane euro
• Cheltuieli administrative și taxe notariale: 0,8 milioane euro
• Alocarea fondului pentru posibile litigii și ajustări ale valorilor de piață: 2,2 milioane euro

Plățile despăgubirilor vor fi gestionate printr-un cont special trezorerial, iar procesul de expropriere și compensare urmează să fie finalizat în termen de 12 luni de la adoptarea legii.

Mecanismele de compensare au fost detaliate și vor include:

• Plata despăgubirilor stabilite pe baza valorii de piață, conform evaluărilor experților acreditați;
• Compensații suplimentare pentru terenurile agricole sau comerciale, acolo unde exproprierea afectează surse principale de venit;
• Schimb de terenuri, pentru proprietarii care preferă această opțiune, prin alocarea de suprafețe echivalente din fondul statului;
• Fond de rezervă pentru contestații și ajustări ale valorilor compensărilor, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Un alt aspect revizuit în proiectul de lege este legat de defrișările necesare pentru construcția infrastructurii electrice. Inițial, proiectul prevedea că Agenția „Moldsilva” va efectua lucrările de defrișare cu titlu gratuit. În urma consultărilor, această prevedere a fost eliminată, stabilindu-se că executorul lucrărilor de construcție va fi responsabil de gestionarea defrișărilor, iar vegetația forestieră de pe terenurile publice și private va fi eliminată conform unui proces reglementat.

Astfel, pentru terenurile din fondul forestier gestionat de Agenția „Moldsilva”, defrișarea se va face cu titlu gratuit, de către entitățile subordonate Agenției. Pentru terenurile aflate în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale sau în proprietate privată, defrișarea va fi realizată de către executorul lucrărilor, în baza unei autorizații obținute la cererea Moldelectrica.

Moldelectrica, desemnată inițial să gestioneze procesul de expropriere, a comunicat că nu dispune de resurse umane suficiente pentru a desfășura această activitate la amploarea necesară. În consecință, responsabilitatea a fost transferată către Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii (UCIPE). Această unitate a gestionat anterior proiectul LEA 400 kV Vulcănești-Chișinău și dispune de expertiza necesară pentru coordonarea procesului de expropriere și asigurarea unui mecanism eficient de compensare a proprietarilor afectați.

După finalizarea ajustărilor legislative, proiectul de lege urmează să fie supus aprobării Guvernului între 20-30 martie 2025. Ulterior, acesta va fi transmis spre adoptare în Parlament. Implementarea proiectului este estimată să înceapă în 2025, cu finalizarea lucrărilor preconizată pentru 2027.

Pentru mai multe informații, persoana de contact desemnată de Ministerul Energiei este Gheorghe Vîrlan, consultant principal în Direcția energie electrică, disponibil la gheorghe.virlan@energie.gov.md.

CONTEXT

Proiectul liniei electrice aeriene (LEA) de 400 kV Bălți–Suceava este estimat la aproximativ 77 de milioane de euro. Acest proiect vizează interconectarea rețelelor electrice ale Republicii Moldova și României, având o lungime totală de circa 138 km (aprox. 48 km pe teritoriul R. Moldova și 90 km în România). Termenul de finalizare planificat este trimestrul IV 2027, proiectul fiind inclus în Planul național de dezvoltare 2024–2026 al Republicii Moldova și considerat prioritar pentru securitatea energetică națională. Implementarea sa va spori stabilitatea sistemului electroenergetic și va facilita integrarea pe piața regională de energie.

Costurile proiectului sunt structurate pe mai multe categorii principale de cheltuieli, conform planificării oficiale:

• Linia electrică aeriană (materiale și construcție): O mare parte din buget este alocată construirii celor ~48 km de linie pe teritoriul Moldovei, inclusiv fundațiile, stâlpii metalici și conductoarele de înaltă tensiune. Traseul liniei în R. Moldova cuprinde aproximativ 157 de stâlpi de transport (inclusiv stâlpi de susținere și stâlpi terminali), aliniați pe direcția Bălți–frontiera cu România. Aceste costuri includ achiziția de materiale (stâlpi, cabluri, izolatori) și lucrările de construcție (montajul stâlpilor, întinderea conductorilor ș.a.).
• Stații electrice și echipamente: O componentă importantă a investiției este destinată infrastructurii stațiilor electrice. La Bălți se va construi o stație nouă de 400 kV și se va moderniza stația existentă de 330 kV, pentru a conecta noua linie la rețeaua internă. Cheltuielile aici acoperă echipamente de înaltă tensiune (autotransformatoare 400/330 kV, aparataj de comutație, protecții și sisteme de control) și lucrările de inginerie civilă necesare (clădiri de comandă, fundații pentru echipamente etc.). De asemenea, proiectul prevede fonduri pentru reabilitarea unor segmente ale rețelei de transport existente în Moldova, de exemplu înlocuirea unor transformatoare și aparate de protecție uzate din alte stații electrice, pentru a asigura integrarea noii interconexiuni.
• Exproprieri și servituți de teren: O parte a bugetului este rezervată pentru achiziția terenurilor sau acordarea de despăgubiri proprietarilor pe traseul liniei. Deși traseul a fost proiectat astfel încât să evite pe cât posibil terenurile private și zonele protejate, lucrările necesită instituirea de culoare de protecție și amplasarea stâlpilor pe terenuri aparținând unor proprietari. Cheltuielile de expropriere includ compensarea valorii terenurilor și a eventualelor culturi sau imobile afectate, conform legislației privind utilitatea publică. Autoritățile au inițiat procedurile legale de declarare a utilității publice tocmai pentru a facilita obținerea terenurilor necesare în condiții echitabile. (Menționăm că în cazul acestui proiect, Guvernul a subliniat că traseul traversează raioanele Bălți, Glodeni, Fălești și Rîșcani, implicând colaborarea cu autoritățile locale și proprietarii din aceste zone.)
• Alte cheltuieli: Acestea includ costuri de proiectare și consultanță (elaborarea studiilor de fezabilitate, a documentației tehnice și a studiilor de impact de mediu și social – ESIA), supervizare și management de proiect, precum și cheltuieli neprevăzute (contingențe). Proiectul a beneficiat de asistență tehnică încă din 2017 pentru studii și pregătirea documentației. În plus, autoritățile au alocat resurse pentru obținerea avizelor de mediu și implementarea măsurilor de reducere a impactului (de exemplu, relocarea faunei dacă e cazul, respectarea normelor de siguranță și mediu, etc.). Tot aici pot fi incluse eventuale taxe și comisioane legate de împrumuturi, însă multe dintre acestea au fost reduse datorită facilităților acordate de partenerii externi și de stat.

Finanțarea investiției de 77 milioane EUR provine integral din surse externe și mecanisme de sprijin, fără a împovăra direct bugetul de stat al R. Moldova. Structura finanțării este următoarea:

• Împrumut BEI (40%): Aproximativ 30,8 milioane EUR sunt asigurați printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Această sumă a fost realocată de BEI dintr-un acord de finanțare existent, inițial destinat altui proiect energetic (stația Back-to-Back de la Vulcănești), redirecționat către interconexiunea Bălți–Suceava. Împrumutul BEI este pe termen lung, în condiții avantajoase pentru Moldelectrica (operatorul de transport de stat).
• Împrumut BERD (40%): O altă tranșă de 30,8 milioane EUR provine de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acordul de împrumut cu BERD a fost semnat în martie 2024 și ratificat ulterior de Parlament. Finanțarea BERD acoperă aproximativ 40% din costurile proiectului și vizează atât construcția liniei de 400 kV, cât și extinderea stației de la Bălți și lucrările de modernizare a rețelei menționate. Împrumutul BERD are o maturitate de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani, ceea ce oferă Republicii Moldova respiro până la punerea în funcțiune a interconexiunii.
• Grant nerambursabil UE (20%): 15,4 milioane EUR sunt acordați sub formă de grant nerambursabil de către Uniunea Europeană, prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate (NIP) administrată împreună cu BERD. Acest grant (aprobat la începutul anului 2025) reprezintă circa 20% din valoarea proiectului și are rolul de a reduce povara financiară asupra Moldovei. Fondurile nerambursabile acoperă parțial costuri de construcție și echipare a liniei și stațiilor, fiind un sprijin direct al UE pentru îmbunătățirea interconectării energetice a țării. Acordul de grant a fost semnat cu BERD și ratificat de Parlament în februarie 2025.
• Contribuții guvernamentale indirecte: Guvernul Republicii Moldova nu finanțează direct din buget construcția, însă a oferit facilități fiscale importante pentru a susține proiectul. În special, s-a decis scutirea de taxe vamale, accize și TVA la import pentru toate bunurile și serviciile necesare realizării liniei Bălți–Suceava. Această măsură, adoptată în octombrie 2024, are ca efect reducerea costului total al proiectului cu peste 6 milioane de euro, sumă ce altfel ar fi fost plătită ca taxe. Practic, statul contribuie prin facilități fiscale și legislative (declararea utilității publice) pentru a asigura implementarea fără întârzieri și la cost optim. De asemenea, Moldelectrica, fiind întreprindere de stat, va suporta rambursarea împrumuturilor din veniturile proprii (tarife de transport), eventual cu garanții guvernamentale, dar fără subvenții directe.
• Alte surse/co-finanțări: În ceea ce privește segmentul de pe teritoriul României (aprox. 90 km de linie până la stația Suceava), finanțarea acestuia este separată de cei 77 milioane EUR ai proiectului moldovenesc. Partea română, prin operatorul Transelectrica, urmează să realizeze construcția pe teritoriul României, cu sprijin din fonduri europene alocate prin programul RePowerEU și/sau fonduri naționale ale României. Astfel, interconexiunea integrală este un efort comun: Moldova utilizează împrumuturi BEI/BERD și grant UE pentru segmentul intern, iar România accesează fonduri europene de redresare pentru segmentul său. Nu există investiții private directe semnificative în acest proiect, dat fiind caracterul lui strategic și faptul că este realizat de operatorii de transport de stat cu suportul instituțiilor financiare internaționale.