La o zi după instituirea stării de urgență în sectorul energetic, Guvernul a aprobat măsurile care vor fi aplicate în regim de criză. Hotărârea stabilește concret succesiunea intervențiilor în cazul unui deficit de energie electrică: majorarea producției interne până la nivelul maxim disponibil, solicitarea ajutorului de urgență din sistemele vecine, iar în ultimă instanță, deconectări manuale ale consumatorilor finali. Documentul mai prevede urgentarea unor lucrări de infrastructură, derogări de achiziții pentru linia Vulcănești–Isaccea, suspendarea executărilor silite pentru operatorii energetici și restricții suplimentare pe piața produselor petroliere.
În arhitectura noii hotărâri, Guvernul mută centrul de greutate pe administrarea deficitului și pe creșterea controlului operațional asupra sistemului. CET-urile urbane intră, practic, în regim de disponibilitate maximă pentru producția de energie electrică, la solicitarea operatorului de transport, în limitele siguranței tehnice și fără afectarea livrării agentului termic.
Hotărârea stabilește și succesiunea intervențiilor în caz de insuficiență de energie: mai întâi, majorarea producției interne; ulterior, solicitarea ajutorului de urgență de la operatorii de sistem vecini, în baza acordurilor bilaterale; iar dacă deficitul rămâne activ după epuizarea acestor opțiuni, Moldelectrica și operatorii de distribuție vor trece la deconectări manuale ale consumatorilor finali.
Pe infrastructură, Executivul comprimă termenele și ridică proiectele critice în regim de prioritate. Linia aeriană de 110 kV dintre stația Giurgiulești 110/10 kV și stația 110/20 kV S.P.A. Dunărea va fi urgentată împreună cu Transelectrica, iar pentru refacerea funcționalității LEA 400 kV Vulcănești–Isaccea se deschide explicit calea negocierii directe, fără publicarea prealabilă a anunțului de participare. În termeni economici, statul acceptă costul procedural al urgenței pentru a scurta fereastra de vulnerabilitate a sistemului.
În paralel, Guvernul suspendă executările silite împotriva furnizorilor, distribuitorilor și transportatorilor de energie electrică, termică și gaze naturale, împreună cu dobânzile și penalitățile aferente. Asta oferă operatorilor un tampon financiar într-o perioadă în care presiunea de lichiditate poate deveni la fel de periculoasă ca lipsa resursei fizice.
Pe segmentul produselor petroliere, statul ridică un al doilea cordon de protecție. Exportul sau reexportul din Portul Giurgiulești rămâne permis doar peste praguri minime de rezervă — peste 5.000 de tone la benzină și peste 25.000 de tone la motorină —, importurile vor trece prin coridoare vamale dedicate, iar vânzarea de motorină în recipiente este plafonată la maximum 20 de litri suplimentar față de plinul rezervorului. Mesajul de fond este unul de conservare a stocurilor și de descurajare a achizițiilor speculative în piața internă.
În timp ce Guvernul activează instrumentele de intervenție, operatorii de distribuție au trecut deja la campanii de comunicare prin care cer consum redus și echilibrat, mai ales în orele de vârf. Mesajul transmis către populație și companii este direct: evitarea consumului simultan în intervalele critice devine o condiție de presiune mai mică asupra rețelei. Pe acest fond, administrarea crizei nu mai ține doar de producție și importuri, ci și de comportamentul de consum din interiorul sistemului.
Linia Isaccea–Vulcănești, de 400 kV, rămâne veriga critică a sistemului: este principalul culoar de import din România și, implicit, una dintre puținele legături de mare capacitate ale Republicii Moldova cu piața europeană de energie. Aproximativ 40 din cei 56 de kilometri ai traseului sunt pe teritoriul Ucrainei, iar deconectarea produsă în seara de 23 martie a arătat din nou cât de expusă este această infrastructură la riscuri pe care Chișinăul nu le poate controla direct.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus în Parlament că ruptura s-a produs la conductor, nu la pilon, iar reparația va fi făcută de Ukrenergo, cu costurile acoperite de partea moldoveană. Calendarul intervenției rămâne însă legat de operațiunile de deminare din teren, iar estimarea avansată public este de cinci până la șapte zile după ce zona va deveni accesibilă tehnic.
