La început de septembrie, la Salonic, Southeast Europe Energy Forum 2025 a pus pe masă trei teme mari care vor decide ritmul tranziției verzi în regiune: interconectarea rețelelor, stocarea energiei și modernizarea infrastructurii pentru un mix dominat de regenerabile.

Forumul a fost organizat de American-Hellenic Chamber of Commerce, alături de Hellenic Association for Energy Economics (HAEE), cu un program dens: de la keynote-uri bancare despre costul capitalului până la paneluri tehnice despre rețea, LNG și centre de date. 

Electrificarea crește cererea, iar valul de proiecte solare și eoliene lovește într-o limitare veche: nu mai e suficient să produci curat; trebuie să poți muta energia repede, peste granițe, acolo unde este nevoie. Tonul l-a dat chiar panelul de deschidere dedicat accelerării interconectivității în SEE, cu actori din rețea și stocare, subliniind rolul ENTSO-E și al noilor linii de transport. 

Ce s-a discutat

Rețele și interconectoare. Discuțiile despre accelerarea interconectivității au insistat pe investiții în linii noi, modernizarea celor existente și întărirea conexiunilor transfrontaliere. Fără aceste „autostrăzi” energetice, ritmul instalării de regenerabile riscă să se blocheze în congestii și întreruperi. 

De la emisii la active în industrie. Panelul despre carbon management, CCS și hidro-acumulare a mutat reflectorul pe industriile energofage: captarea și stocarea carbonului, împreună cu soluții de tip pumped-storage, apar ca instrumente de competitivitate pentru ciment, metalurgie și chimie — acolo unde electrificarea totală nu e încă fezabilă. 

Costul energiei și competitivitatea. O sesiune dedicată a legat presiunea prețurilor de nevoia de politici coerente și de acces la finanțare (EIB, bănci centrale, consultanță), cu mesajul că „reziliența” devine noua metrică pentru economie, nu doar prețul pe kWh. 

Regenerabile la răscruce: rețea + stocare. Dezbaterea „Renewables in the Crossroads – Grid and Energy Storage Challenges” a validat consensul: dezvoltarea solarului și eolianului trebuie dublată de BESS (baterii) și de proiecte de tip hidro-acumulare, altfel curtailment-ul rămâne o frână structurală. 

Gazul ca infrastructură de tranziție. Segmentul despre Vertical Gas Corridor și diversificarea LNG a adus la aceeași masă operatori de transport, dezvoltatori de terminale și diplomați americani, cu accent pe rutele nord–sud și rolul Bulgariei și Greciei în securitatea energetică regională. Mesajul: diversificarea rămâne critică, iar gazul își păstrează un rol „de punte” în mix. 

AI, centre de date și energie verde. Finalul zilei a privit spre viitorul iminent: centru de date = mare consumator, dar și oportunitate pentru a ancora investiții în regenerabile, flexibilitate și management inteligent al cererii. Big tech, operatori și investitori au discutat cum se îmbină AI-ul cu energia curată pentru a crea ecosisteme digitale alimentate sustenabil. 

Moldova a avut două prezențe cu greutate și roluri complementare:

Marcela Lefter — CEO Sedera Green (România & Moldova), Președinta Women in Energy Moldova și Chair al Green Transition Committee în AmCham Moldova — a vorbit în panelul „Unlocking Clean Energy Growth in Emerging SE Europe”.

Mesajul ei a prins esența forumului: cererea urcă prin electrificare, regenerabilele cresc, dar îngustarea reală este în rețea; fără interconectoare și stocare, nu valorificăm potențialul solar/eolian.

„Sistemele noastre naționale simt deja presiune: electrificarea ridică cererea, iar valul de regenerabile intră în rețea cu viteză. Blocajul critic nu mai stă în capacitatea de a produce curat, ci în capacitatea de a transfera energia rapid, peste frontiere, exact acolo unde consumul o cere. Interconectoarele și întărirea rețelei devin infrastructură strategică. Fără stocare nu valorificăm pe deplin solarul și eolianul; hidro cu acumulare rămâne relevant, dar creșterea reală vine din sisteme de baterii care stabilizează frecvența și reduc pierderile prin curtailment. Dacă regenerabilele alimentează tranziția, atunci rețelele, stocarea și interconectoarele transformă această energie în dezvoltare economică.” — Marcela Lefter, CEO Sedera

Serghei Brăsoveanu, șeful de cabinet al Ministerului Energiei al Republicii Moldova, a participat în panelul miniștrilor și oficialilor guvernamentali despre cooperarea energetică în Sud-Estul Europei și estul Mediteranei, cu accent pe interconectări, securitate și integrare regională. Prezența sa a menținut Moldova la masa unde se croiesc coridoarele și regulile jocului pentru următorii ani. 

Programul SEEF 2025 a reunit lideri din finanțe, rețea, industrie grea, gaze, IT și politică publică: de la keynote-ul despre costul capitalului și rolul Băncii Naționale a Greciei, la intervențiile Băncii Europene de Investiții privind reziliența energetică; de la operatori de TSO și dezvoltatori de LNG, la companii din tech care construiesc centre de date cu amprentă tot mai verde. Acest mix de actori — nu doar „producători”, ci și transportatori, finanțatori și consumatori mari — arată că tranziția a devenit un proiect de sistem, nu doar o listă de megawați instalați. 

Pentru Sud-Estul Europei, direcția e clară: interconectoare noi și mai puternice, stocare la scară, digitalizare a rețelelor și un cadru de investiții care reduce riscul de piață. Pentru Moldova, mesajele se traduc în trei priorități concrete: să „prindem” în timp util proiectele regionale de rețea; să accelerăm stocarea (BESS + hidro-acumulare) pentru a limita curtailment-ul pe măsură ce adăugăm capacități regenerabile și să legăm marii consumatori noi (inclusiv IT) de acorduri PPAs care aduc finanțare privată în proiectele verzi.

> De urmărit după SEEF 2025

Calendarul investițiilor în Vertical Gas Corridor și capetele sale LNG.  Anunțurile de interconectare și noi linii transfrontaliere în SEE/ENTSO-E.  Semnale din partea EIB și a băncilor privind costul capitalului pentru proiectele grid + storage. 

Practic, SEEF 2025 a confirmat că regenerabilele sunt combustibilul, dar rețelele, stocarea și interconectoarele sunt motoarele tranziției — și cine investește mai repede în aceste motoare va dicta ritmul dezvoltării în anii care vin.