În ședința secretarilor generali de astăzi, agenda a inclus și un subiect legislativ: pregătirea unui proiect de lege care va modifica Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică (106/MEn/2026). Deocamdată nu este publicat un draft anexat, deci textul propunerilor nu poate fi văzut „articol cu articol”.
Dar ce știm exact este că, în decembrie 2025, Ministerul Energiei a anunțat public inițierea unui proiect de modificare a Legii nr. 174/2017, cu o țintă formulată explicit: transpunerea în legislația națională a Regulamentului (UE) 2022/869, adică noile reguli TEN-E pentru infrastructurile energetice transeuropene. (Particip.gov.md) În aceeași comunicare, ministerul a indicat și direcțiile urmărite: un cadru mai clar și predictibil pentru proiectele de infrastructură de interes comun/reciproc, proceduri de autorizare aliniate la regulament prin termene consolidate și coordonare instituțională, precum și consolidarea rolului ministerului în coordonarea proiectelor strategice și conectarea lor la planificarea regională și la mecanismele de finanțare europene.
Pentru context, Legea nr. 174/2017 este legea-cadru care fixează arhitectura generală a sectorului energetic. Ea stabilește cadrul juridic pentru organizarea, reglementarea și funcționarea „eficientă și sigură” a sectoarelor energeticii, iar scopul ei este formulat în termeni de sistem: accesibilitate și continuitate, calitate și transparență, cu două repere de fond — independența autorității de reglementare și securitatea energetică. În același cadru, legea conturează rolurile instituționale de bază (Guvern, organul central de specialitate, autorități locale) și așază regulatorul sectorial în centrul funcționării pieței: ANRE ca autoritate de reglementare și monitorizare în sectoarele energeticii, cu principii de obiectivitate, imparțialitate, transparență și nediscriminare. Iar pe relația cu consumatorii, legea pune accent pe furnizarea prin contract, cu elemente obligatorii legate de condiții, calitate, prețuri/tarife și reguli de plată/compensații.
În acest „schelet” legislativ urmează să fie integrate prevederi europene, iar aici intră în scenă Regulamentul (UE) 2022/869 (TEN-E). Regulamentul stabilește linii directoare pentru dezvoltarea și interoperabilitatea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructurile energetice transeuropene, adică un set de reguli care spun ce înseamnă infrastructură energetică strategică la nivel regional și cum se pregătește drumul ei prin administrație.
Una dintre cele mai importante „importuri” din TEN-E este partea de autorizare accelerată. Regulamentul structurează procedura de autorizare în două etape și fixează repere temporale care, în practică, împing sistemul spre termene ferme. În versiunea consolidată, durata combinată a etapelor nu ar trebui să depășească 42 de luni, iar prelungirile sunt limitate, în mod obișnuit, la maximum nouă luni, cu justificare și informare. Tot TEN-E introduce explicit conceptul de autoritate națională competentă care coordonează procesul și conduce spre o decizie „exhaustivă”, tocmai ca proiectele regionale să nu se blocheze între instituții.
Pe lângă termene și coordonare, TEN-E împinge și zona de transparență și proceduri standardizate: reguli clare de parcurs, consultare și raportare, astfel încât proiectele de infrastructură să fie evaluate și autorizate într-un cadru predictibil pentru investitori și autorități. În comunicarea Ministerului Energiei, exact această idee apare ca obiectiv: proceduri mai clare, coordonare instituțională, simplificarea etapelor administrative și coerență cu planificarea regională și finanțările europene.
Așadar, ședința de azi confirmă că dosarul intră în circuitul guvernamental, iar sensul lui este deja conturat public: modificarea Legii 174/2017 pentru a integra mecanisme TEN-E din Regulamentul (UE) 2022/869, cu impact direct în felul în care se selectează, se coordonează și se autorizează proiectele mari de infrastructură energetică cu relevanță regională.
