Astăzi se fac 28 de ani de când funcționează Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. De-a lungul anilor, ANRE a trecut, cu răbdare de inginer, prin toate etapele unei instituții tehnice: a fost creată, a așezat regulile, și-a extins competențele, a traversat crize, iar în ultimii ani s-a conectat tot mai ferm la arhitectura energetică europeană.

Directori generali (șefi ai Consiliului)

• Anatolie Saracuța — primul director general al ANRE după fondare (1997).
• Vitalie Iurcu — director general cel puțin în 2007–2009 (acte ANRE din 2008 și declarații 2009).
• Vadim Ceban — director general în 2009–2010.
• Victor Parlicov — numit DG la 29 decembrie 2009; în 2013 a fost demis și repus de CC; mandatul i-a încetat în 2014.
• Sergiu Ciobanu — numit DG de Parlament la 12 iulie 2013; după repunerea lui Parlicov (sept. 2013) a revenit la șefia ANRE din ianuarie 2014 până în 2017.
• Tudor Copaci — director general 2017–2019 (demisie depusă în 2018, efectivă 1 martie 2019).
• Veaceslav Untilă — director general 2019–februarie 2025 (mandat expirat).
• Alexei Taran — director general din 6 martie 2025 (înainte a fost director al Consiliului din 2022).

Directori (membri ai Consiliului de administrație)

• Anatol(ie) Burlacov — director (cel puțin 2006–2010).
• Nicolae Triboi — director (cel puțin 2006–2009).
• Marin Profir — director (2000–2003), apoi „executive director” (2003–2009).
• Leonid Belinschi — director (2009–2013).
• Mariana (Maria) Botezatu — director (din 2009; activă în 2010).
• Nicolae Răileanu — director (2009–2013).
• Ghenadie Pârțu — director (numit 12 iulie 2013; demisie anunțată în 2018).
• Iurie Onica — director (numit 12 iulie 2013; demisie anunțată în 2018).
• Octavian Lungu — director (numit 24 decembrie 2013; demisie anunțată în 2018).
• Sergiu Ciobanu — director (numit 24 decembrie 2013; ulterior DG).
• Ștefan Creangă — director (numit în 2019; demisie acceptată în noiembrie 2021).
• Octavian Calmîc — director (2019–noiembrie 2022).
• Eugen Carpov — director (din 2019; în funcție și în 2024–2025).
• Violina Șpac — director (din 27 februarie 2020; în funcție).
• Alexei Taran — director (din 31 martie 2022; devenit DG în 2025).
• Alexandru Ursu — director (din 13 iulie 2023; în funcție).

O poveste matură, spusă pe repere tehnice

1997–1998. Începutul are o dată precisă: 11 august 1997, când Guvernul a aprobat Hotărârea nr. 767 privind crearea ANRE. În „perioada de constituire” au fost adoptate legile-cadru pentru energetică, electricitate și gaze, care au fixat mandatul inițial de reglementare și aprobarea tarifelor în sectoarele critice. De aici pornește firul instituțional al pieței reglementate din Republica Moldova.

1999–2004. Urmează anii în care „scheletul” metodologic prinde formă: metodologii pentru tarifele la electricitate, termoficare, gaze și prețurile la produse petroliere, precum și primele licențe pe piețele de energie. ANRE intră în ERRA (2000), preia licențierea pe piața produselor petroliere (2001), deschide un parteneriat NARUC/USAID (2002) și extinde atribuțiile în termoficare, apă și canalizare (2004). Sunt ani de standardizare, documentare și disciplinare a activităților din piață.

2007–2013. Se conturează capitolul regenerabilelor (Legea din 2007) și apar regulile pentru garanții de origine, calitate a serviciilor și tarife specifice. În 2009, mecanismele de guvernanță ale ANRE se mută sub control parlamentar, cu independență mai fermă; iar în 2013, agenția primește oficial și rolul de reglementare în apă și canalizare. Cooperările externe (România, Curtea de Conturi, Estonia) marchează o deschidere pragmatică spre bune practici.

2014–2017. Vine valul de modernizare: legea pentru energia termică și cogenerare (2014), apoi – momentul-cheie din 2016 – transpunerea Pachetului Energetic III prin noile legi ale electricității, gazelor și promovarea surselor regenerabile. În 2017, Legea privind energetica consolidează explicit independența, transparența și atribuțiile ANRE, inclusiv dimensiunea de supraveghere energetică de stat. Este perioada în care regulile naționale sunt reașezate pe o fundație compatibilă cu UE.

2019. ANRE începe efectiv exercitarea supravegherii energetice de stat, un pas instituțional care schimbă ritmul: din reglementator normativ, agenția devine și actor de control și monitorizare operativă a pieței.

2022–2025: capitolul care schimbă narațiunea

Martie 2022 aduce sincronizarea de urgență a sistemelor Moldovei și Ucrainei cu rețeaua Europei Continentale (ENTSO-E). A fost un moment tehnic și geopolitic rar: un proiect de ani comprimat la săptămâni, pentru continuitatea alimentării și reducerea riscului sistemic în contextul războiului. A urmat creșterea treptată a capacităților comerciale transfrontaliere, ceea ce a deschis spațiu real de diversificare și arbitraj regional.

Criza din 2022–2024 a însemnat pentru Moldova aprovizionări alternative cu energie și reconfigurarea fluxurilor regionale – inclusiv contracte de urgență prin Energocom cu producători din România, în paralel cu mecanisme interne de ajustare a tarifelor pentru gaze și electricitate, pe fondul volatilității fără precedent a prețurilor. ANRE a operat serii succesive de hotărâri tarifare pentru gazele naturale (2022–2025), un exercițiu tehnic sensibil, aflat la intersecția costurilor reale, obligațiilor de serviciu public și protecției consumatorilor.

Pe latura infrastructurii de gaze, Vestmoldtransgaz este certificat TSO conform modelului ISO și are tarife de intrare/ieșire aprobate de ANRE – pași esențiali pentru o piață de transport compatibilă cu regimul european de acces la rețea.

În electricitate, narațiunea se mută în 2024–2025 spre organizarea piețelor: guvernul a desemnat filiala OPCOM – OPEM – drept operator de piață; în 30 iunie 2025, ANRE a desemnat OPEM ca operator pentru cuplarea internațională a Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) și a Pieței Intrazilnice (PPZ). Practic, Moldova intră – procedural și tehnic – pe culoarul market coupling cu UE, cu efecte așteptate în transparență, mecanisme concurențiale și formarea prețului.

În paralel, Moldelectrica a pus în dezbatere Planul de Dezvoltare a Rețelei 2025–2034 (investiții de peste 8,1 mld. lei), care ar trebui să susțină exact această tranziție – de la un sistem insular și vulnerabil, la unul interconectat, capabil să absoarbă fluxuri regionale și să integreze mai multă producție internă (inclusiv regenerabile).

Tot în registrul tranziției, plafonul pentru prosumatori este pe agenda publică pentru creștere (propus la 7 kW pentru rezidențial), un semn că, odată cu maturizarea piețelor angro, statul încearcă să miște și capătul de retail spre participare activă a consumatorilor.

Dacă la început (1997–2004) ANRE a fost, în primul rând, un arhitect de reguli, din 2016 încoace este un regulator european în sensul deplin al cuvântului: mandat clar, independență întărită, instrumente de supraveghere, interfețe operaționale cu piețele regionale. Perioada 2022–2025 a accelerat ireversibil orientarea spre UE: sincronizare cu ENTSO-E, certificări și tarife de transport conforme, desemnarea OPEM și pași concreți către cuplarea pieței – toate, într-o succesiune care schimbă structura de oportunități pentru piața locală și pentru consumatori.

Astăzi, la 28 de ani de la Hotărârea nr. 767, povestea ANRE e mai puțin despre instituție și mai mult despre ecosistem: reguli care funcționează, operatori care livrează, investiții de rețea care se văd în capacități și, mai ales, o conectare reală la piața europeană a energiei. E o poveste fără artificii, dar cu rezultate măsurabile – exact așa cum trebuie să fie o poveste tehnică.