Linia electrică de 400 kV Vulcănești–Chișinău a intrat în faza de testare și se conturează drept infrastructura care poate consolida decisiv securitatea energetică a Republicii Moldova. Cu aproximativ o oră în urmă s-a încheiat emisiunea „LA 360 de GRADE” de la Radio Moldova, în care ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat stadiul proiectului, ce poate livra efectiv în sistem și la ce să se aștepte consumatorii, de la comportamentul în orele de vârf până la riscul de deconectări și presiunile care se pot vedea în facturi.
Proiectul, descris de ministru drept „o linie de în altă tensione de 400 kilovolți” care unește „nodul energetic vulcănești cu nodul energetic chișină”, are 157 km și 157 piloni. Dincolo de linia propriu-zisă, el include lucrări în stația Vulcănești și în stația Chișinău, deci funcționează ca un sistem complet, nu ca un simplu traseu de cabluri.
De ce testarea a întârziat și când pot trece „primii megavați”
Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie s-au încheiat în decembrie, iar pe final au rămas ajustări și rectificări tehnice. Blocajul major a venit din cerințele de testare. „Standardele tehnice de testare au o condiție. Linia trebuie să fie uscată.” A detaliat aceeași idee și printr-o explicație practică: pe conductoare nu trebuie să existe gheață, iar vremea din a doua parte a lunii decembrie, cu ploi și ninsori, a exclus condițiile potrivite.
Ca reper de calendar, ministrul a indicat un orizont de aproximativ două luni pentru finalizare, testare și energizare: „cred că vorbim de aproximativ două luni de acum încolo”. În aceeași intervenție a formulat și fereastra în care se poate vedea flux real de energie: „făști lunii febroarie sau începutul lunii martie deja să treacă primii megavați kilovați de energie electrică prin acea linii”. Aici merită subliniat un lucru important: „primii megavați” nu înseamnă automat funcționare la capacitate maximă. În practică, punerea în funcțiune se face gradual, cu scenarii de test, reglaje de protecții, verificări de stabilitate și sincronizare cu regimul de operare al sistemului. Tocmai de aceea, discuția despre beneficiile pentru orele de vârf trebuie ancorată în cifrele din consum și din structura curentă a aprovizionării.
Orele de vârf: ce consum are malul drept și din ce surse se acoperă
Ministrul a oferit un ordin de mărime pentru vârful de consum: „în orile de vârf… consumul nostru, pe malul drept, nu a depășit… 850 megavatii”. Tot el a descris cum se formează acest mix în prezent. Producția internă acoperă aproape jumătate, iar importul rămâne dominant: „Ceturile produceau aproximativ 32%. Iar din regenerabile, aproximativ 11%. Deci, 44% energie electrică produsă local și 56% energie electrică importată din România.” Acest tablou explică de ce linia Vulcănești–Chișinău are impact imediat: ea nu creează energie nouă, dar schimbă capacitatea și siguranța cu care energia importată ajunge în nodul principal de consum, Chișinău, mai ales în orele de vârf.
În emisiune, tema „deconectărilor programate” a apărut direct, pe fundalul instabilității regionale și al atacurilor asupra infrastructurii din Ucraina. Ministrul a respins existența unui scenariu de deficit imediat: „Nu este deficit.” Când întrebarea a vizat explicit riscul de deconectări în caz de criză, răspunsul a fost la fel de tranșant: „La momentul de față nu sunt astfel de scenarii.”
A justificat această poziție prin două mecanisme.
Primul mecanism ține de integrarea tehnică în blocul comun de operare cu Ucraina, din martie 2022, în regim de urgență, în rețeaua operatorilor europeni de transport. În episoadele de stres (precum începutul lunii decembrie, după atacuri asupra sudului Ucrainei), a descris situația în care Ucraina „a început să tragă un pic mai multe energie prin sistemul nostru național”, ceea ce poate genera dezechilibre.
Al doilea mecanism ține de măsuri de flexibilitate internă, deja aplicate: „a fost implementat o schemă de alimentare… Din cele patru linii de 110 kilovolți… capabile să compenseze o parte din necesarul de energie electrică… să scadă încărcare de pe linia Vulcănești… Chișinău.” Cu alte cuvinte, chiar înainte ca noua linie de 400 kV să fie energizată, operatorul a căutat rute alternative în rețea ca să evite supraîncărcarea unui singur coridor.
Ce schimbă linia Vulcănești–Chișinău: capacitate de import și redundanță
Esența tehnică a proiectului este creșterea capacității de transfer sigur către Chișinău, plus reducerea dependenței de trasee vulnerabile sau îmbătrânite. Întrebat ce problemă elimină linia, ministrul a formulat un beneficiu cantitativ: „Linia respectiv Vulcănești-Cișinău ne va permite să importăm aproximativ 50-60% din energia elettrica”.
În același răspuns a legat direct acest proiect de al doilea interconector major, Bălți–Suceava, pe care l-a descris ca alternativă pentru partea rămasă, la nevoie, deoarece orice linie are o capacitate maximă de transport. Această redundanță contează la fel de mult ca „megawații”: într-o rețea modernă, securitatea nu se măsoară doar în capacitate instalată, ci și în numărul de rute de alimentare care rămân funcționale în caz de avarie.
Pe Bălți–Suceava, ministrul a prezentat un stadiu de implementare cu termene și cifre: proiectul include 48 km de linie pe teritoriul Republicii Moldova, modernizarea stației Bălți și modernizarea a 135 de stații Moldoelectrica, iar pe linie există șase oferte depuse, în evaluare. Ținta de final rămâne sfârșitul anului 2027.
Facturile: de ce nu apare un „efect magic” și unde apare presiunea reală
În discuția despre facturi, ministrul a separat două planuri: tariful propriu-zis și compensarea. Afirmația directă a fost: „Facturile nu au crescut.” Explicația a venit imediat: „Facturile nu au mai fost compensate… tariful a ramas același.”
În paralel, a recunoscut deschis că investițiile în rețele trebuie recuperate, deci pot genera ajustări de tarif pe componenta de transport: „va fi o ajunsarea tarifului pentru a reflecta și a recuperat aceste investiții… Investiții bani care trebuie recuperat.” A mai punctat că decizia de ajustare revine autorității de reglementare: „La ajustarea tarifelor este obligația responsabilitatea Andriele.”
Tot aici apare o nuanță care merită reținută în lectura publică. Chiar dacă linia nouă reduce riscurile și poate îmbunătăți accesul la import, prețul final plătit de consumator rămâne sensibil la piața regională. Ministrul a invocat episoade recente din luna ianuarie, când prețul energiei în Europa Centrală a urcat peste media regională, iar explicația a legat-o de „lipsi de interconexiuni suficiente”. Cu un mix în care „aproximativ 60-70%” se cumpără din import, șocurile regionale se văd rapid în cost.
„Piață energetică europeană reală”: unde se află Republica Moldova în acest moment
Din perspectiva integrării europene, mesajul emisiunii se conturează pe două niveluri. La nivel de operare a sistemului, ministrul a spus că Republica Moldova a intrat, împreună cu Ucraina, în blocul ENTSO-E în martie 2022 și are statut de „membru observator”. La nivel de infrastructură, linia Vulcănești–Chișinău și proiectul Bălți–Suceava creează condiția de bază pentru o piață cu adevărat concurențială: mai multe interconexiuni, mai multă capacitate, mai multe opțiuni comerciale și mai puține „puncte unice de eșec”.
Gazele și securitatea energetică
În fragmentul de transcript disponibil aici, ministrul a legat securitatea energetică de schimbările din tranzitul gazelor și de presiunea geopolitică. A afirmat: „Știm foarte bine ce s-a întâmplat la în ianuarie 2025… Contractul nu a fost prelungit.” A continuat cu ideea de diversificare și cu o referință la stabilitatea furnizării la 1 ianuarie 2026: „Republica Moldova a fost asigurată și cu gaz și cu energie electrică și cu energie termică. N-au fost întreruperi… dar nici probleme nu au fost.”
Pentru subiecte precum stocurile exacte, volumele și formulele de preț la gaze, fragmentul încărcat nu conține cifre concrete. Dacă aveți partea de transcript care acoperă segmentul despre stocare, contracte și prețuri la gaze, pot completa articolul cu aceeași abordare: afirmații atribuite clar, citate exacte și date verificabile din declarațiile ministrului.
