Guvernul a aprobat acum câteva minute în urmă, în ședința Executivului, hotărârea prin care solicită Parlamentului încetarea stării de urgență în sectorul energetic, începând cu data de 25 aprilie 2026. Simultan, autoritățile propun instituirea unei stări de alertă pentru o perioadă de 60 de zile — un regim mai flexibil, dar care menține instrumentele de control și intervenție rapidă.
Pe 25 martie 2026, Cabinetul de Miniștri a declarat starea de urgență în sectorul energetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei, care au dus la scoaterea din funcțiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Isaccea. În urma acestor avarii, fluxurile de energie din direcția România–Republica Moldova au ajuns la zero, iar sistemul a fost pus sub presiune. Autoritățile au intervenit rapid pentru a evita dezechilibre majore și pentru a acoperi un deficit de energie electrică estimat la 350–400 MW, în special în orele de vârf.
De ce se renunță la starea de urgență mai devreme?
Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia vine după o perioadă dificilă, în care autoritățile au intervenit rapid pentru a proteja sistemul energetic și a evita riscuri majore. Potrivit acestuia, situația este acum stabilă: Moldova are energie, sistemul funcționează, iar presiunile imediate au fost depășite. Șeful Guvernului a subliniat că instrumentul stării de urgență nu a fost un scop în sine, ci o măsură temporară, retrasă în momentul în care condițiile au permis-o.
În locul stării de urgență, Guvernul propune instituirea stării de alertă — un regim mai puțin restrictiv, dar care păstrează instrumente de control și posibilitatea de intervenție rapidă în sector. Concret, aceasta prevede raportare zilnică a situației de către Ministerul Energiei, restricții la exportul produselor petroliere din Portul Internațional Giurgiulești sub anumite praguri de stoc, obligația importatorilor de a prezenta săptămânal planuri de import pentru motorină pe 30 de zile, limitarea vânzării motorinei în recipiente la maximum 20 de litri și vămuire prioritară pentru importurile de produse petroliere.
Executivul invocă mai mulți factori de risc: instabilitatea piețelor energetice internaționale, posibile perturbări ale rutelor de aprovizionare inclusiv prin strâmtoarea Ormuz, și riscurile de securitate regională în contextul războiului din Ucraina. La acestea se adaugă volatilitatea pieței produselor petroliere, riscul de deficit de carburanți, limitarea capacităților de import și reducerea producției interne de energie electrică odată cu încheierea sezonului de încălzire.
Ministerul Energiei va coordona răspunsul la criză, iar Centrul Național de Management al Crizelor va asigura coordonarea strategică. Starea de alertă va intra în vigoare imediat după încetarea stării de urgență. Urmează a fi stabilite data exactă și formatul prezentării în Parlament a raportului privind acțiunile întreprinse pe durata stării de urgență.
