Un nou studiu lansat pe 23 septembrie arată că Republica Moldova dispune de cantități suficiente de biomasă pentru a putea substitui complet unele tipuri de combustibili fosili, precum cărbunele. Mai exact, studiul relevă faptul că există aproximativ 1,8 milioane de tone de deșeuri vegetale și alte tipuri de materie primă care pot fi utilizate pentru producerea biocombustibilului solid. Astfel, o parte semnificativă a populației ar putea beneficia de resurse energetice locale și durabile.

Studiu privind potențialul de biomasă în Republica Moldova PDF (3MB)

Deși există un potențial enorm de valorificare a biomasei, în special în sectorul agricol și în cel industrial, industria locală a implementat până acum foarte puține tehnologii verzi. Producătorii de energie termică centralizată, cum ar fi Termoelectrica S.A., ar putea de asemenea să beneficieze de pe urma acestei resurse.

Studiul intitulat „Potențialul de biomasă în Republica Moldova” a fost elaborat în cadrul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova. Acesta oferă o analiză detaliată asupra disponibilității materiei prime din diverse sectoare ale economiei naționale, atât din ciclurile scurte de tăiere, cât și din produsele agroalimentare. Datele relevă că Moldova are un potențial real pentru a dezvolta proiecte sustenabile în domeniul energiei regenerabile.

Biomasa provine din multiple surse: sectorul agricol, care include resturi vegetale de la culturi precum grâul, porumbul sau floarea-soarelui, dar și sectorul forestier, care contribuie cu tăieturi de lemn din păduri și alte spații verzi gestionate de stat.

Pentru a înțelege mai bine cum ar putea un proiect de biomasă să funcționeze în Moldova, ne uităm la câteva exemple europene de succes.

Proiectul Drax (Regatul Unit)

Drax este una dintre cele mai mari centrale electrice pe biomasă din lume. A început tranziția de la cărbune la biomasă în 2013, iar acum produce energie din peleți de lemn importat, transformând peste 70% din capacitatea sa în energie verde.

Capacitate: Aproximativ 2.6 GW din biomasă, producând energie pentru peste 4 milioane de locuințe.

Rezultate: Drax a reușit să reducă emisiile de carbon ale Regatului Unit cu 12 milioane de tone pe an, demonstrând eficiența unei tranziții pe scară largă la biomasă.

Proiectul de cogenerare „Kymijärvi II” (Finlanda)

Descriere: Această centrală produce atât electricitate cât și căldură utilizând gazificarea biomasei. Aceasta include reziduuri din industria forestieră și lemn rezidual.

Capacitate: Produce aproximativ 100 MW de energie electrică și 160 MW de energie termică.

Rezultate: Kymijärvi II este un model eficient de cogenerare care reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 50%, contribuind semnificativ la obiectivele de energie verde ale Finlandei.

Proiectul „Stadtwerke Flensburg” (Germania)

Descriere: Această centrală urbană utilizează peleți de biomasă pentru a asigura căldură și energie electrică locuitorilor orașului Flensburg.

Capacitate: 70 MW termic și 30 MW electric.

Rezultate: Centrala reduce emisiile de CO2 ale orașului cu 40%, demonstrând că biomasă poate fi o soluție viabilă pentru încălzirea orașelor de dimensiuni medii.

Simularea unui proiect de biomasă în Moldova

În urma datelor analizate în raport, am realizat o simulare pentru un proiect de 10 MW în Moldova, care să valorifice biomasa locală. În condițiile actuale, cu o cantitate totală disponibilă de 1,8 milioane tone de biomasă pe an, un astfel de proiect ar necesita în jur de 100.000 tone de biomasă anual pentru a funcționa eficient.

Capitol: Costurile investiției pentru un proiect de biomasă de 10 MW

Investițiile necesare pentru dezvoltarea unui proiect de biomasă de 10 MW în Republica Moldova includ o serie de costuri inițiale și operaționale, ce acoperă atât infrastructura fizică, cât și echipamentele necesare pentru colectarea, procesarea și conversia biomasei în energie. Estimarea costurilor de investiție se bazează pe date deschise din proiecte similare implementate la nivel european, ajustate pentru condițiile locale din Moldova.

1. Costurile inițiale de capital (CapEx)

Costurile de capital reprezintă investițiile inițiale necesare pentru construcția și instalarea echipamentelor esențiale. În cazul unui proiect de biomasă de 10 MW, acestea includ:

• Costul echipamentelor și tehnologiei:

• Turbine și generatoare pentru arderea biomasei

• Sisteme de alimentare și transport al biomasei

• Sisteme de cogenerare (dacă se optează și pentru producția de căldură)

• Stații de transformare a energiei

• Sisteme de monitorizare și control

• Sisteme de depozitare și uscătoare pentru biomasă

Pentru un proiect de biomasă de 10 MW, costurile medii de investiție sunt estimate la aproximativ 1,5 – 2 milioane EUR pe MW instalat. Astfel, pentru un proiect de 10 MW, costurile totale ale echipamentelor și infrastructurii ar putea varia între 15 și 20 milioane EUR.

2. Costurile de infrastructură și construcție:

Aceste costuri includ:

• Construcția centralei: Lucrările civile pentru clădirea în care vor fi instalate echipamentele, inclusiv instalațiile auxiliare.

• Transportul și logistica: Costuri asociate cu transportul biomasei din punctele de colectare către centrala electrică.

• Sistemele de interconectare: Instalarea cablurilor și transformatoarelor pentru conectarea centralei la rețeaua națională de electricitate.

Pentru construcția centralelor de biomasă, costurile de infrastructură și construcție pot adăuga încă 5 – 7 milioane EUR la investiția totală, în funcție de locația exactă a proiectului și de necesitățile infrastructurii locale.

3. Costuri operaționale (OpEx)

Costurile operaționale reprezintă cheltuielile anuale necesare pentru funcționarea și întreținerea proiectului. Acestea includ:

• Achiziționarea biomasei: Proiectul va necesita aproximativ 100.000 tone de biomasă pe an pentru funcționarea unei centrale de 10 MW. Prețul mediu al biomasei variază în funcție de tipul acesteia (de exemplu, peleți de lemn sau resturi agricole). Costul mediu pentru biomasa utilizată într-o centrală de acest tip este de aproximativ 30-50 EUR pe tonă, ceea ce se traduce în aproximativ 3-5 milioane EUR pe an pentru achiziția materiei prime.

• Personal și întreținere: Centrala va necesita angajarea unui personal tehnic pentru operare și mentenanță, precum și cheltuieli pentru întreținerea echipamentelor. Costurile de operare și întreținere sunt estimate la aproximativ 2-3% din costul de capital anual. Asta ar însemna între 300.000 și 600.000 EUR pe an.

• Alte costuri: Taxe, costuri administrative, asigurări, costuri de transport și depozitare a biomasei.

4. Estimare totală a costurilor

Pe baza datelor disponibile și a exemplelor similare din Europa, costurile totale pentru un proiect de biomasă de 10 MW în Republica Moldova ar putea fi estimate astfel:

• Costuri inițiale de capital: 15 – 20 milioane EUR

• Costuri de infrastructură și construcție: 5 – 7 milioane EUR

• Costuri operaționale anuale: 3 – 5 milioane EUR pentru biomasă, plus 300.000 – 600.000 EUR pentru mentenanță și personal.

5. Simularea rentabilității

Cu un preț de vânzare a energiei de aproximativ 90-93 EUR/MWh și o producție anuală estimată de 87.600 MWh, proiectul ar genera venituri anuale de aproximativ 7,88 milioane EUR. Pe termen lung, costurile operaționale relativ scăzute și disponibilitatea biomasei locale ar face ca investiția să fie una sustenabilă.

Pe baza acestei simulări, un astfel de proiect ar putea atinge rentabilitatea într-un interval de 7-10 ani, în funcție de condițiile pieței și de susținerea politică și financiară din partea guvernului și a altor investitori.

Avantaje și riscuri

Pe termen scurt, Moldova ar putea beneficia rapid de creșterea securității energetice și de crearea unor noi locuri de muncă în zonele rurale, datorită necesității de colectare și procesare a biomasei. În plus, un astfel de proiect ar reduce importurile de combustibili fosili.

Pe termen mediu, dezvoltarea infrastructurii necesare ar putea contribui la extinderea sectorului energetic și la stabilirea unor piețe locale de biomasă. Cu toate acestea, riscurile majore pot fi legate de volatilitatea prețurilor pentru materia primă (deșeurile vegetale) și de dependența de reglementările guvernamentale.

Pe termen lung, succesul proiectului va depinde de menținerea unei surse stabile de biomasă și de implementarea unor politici energetice de susținere. De asemenea, extinderea utilizării biomasei ar putea reduce în mod semnificativ emisiile de carbon ale țării.