Datele preliminare publicate de Eurostat la 2 iulie 2025 confirmă că tranziţia energetică europeană a revenit pe un trend robust: în 2024 oferta de energie din surse regenerabile a atins 11,3 milioane TJ, cu 3,4 % mai mult decât în 2023, în timp ce brown coal-ul a coborât cu 10 % la 199 302 mii tone, iar huila cu 13,8 % la 110 924 mii tone, cele mai mici valori din seria statistică.
Combustibilii fosili îşi continuă retragerea: gazele naturale au marcat doar o creştere marginală de 0,3 %, urcând la 12,8 milioane TJ, iar petrolul şi produsele petroliere au scăzut cu 1,2 %, situându-se la 454 038 mii tone. Tocmai această mişcare divergentă—expansiunea regenerabilelor şi comprimarea fosilului—face ca mixul energetic al UE să fie structural diferit faţă de perioada pre-criză.
În producţia de electricitate, regenerabilele au consolidat poziţia de lider, furnizând 1,31 milioane GWh, adică 47,3 % din total, un salt anual de 7,7 %. Producţia pe bază de combustibili fosili a coborât la 0,81 milioane GWh (29,2 %), cu 7,2 % sub nivelul din 2023, în timp ce energia nucleară a revenit la 0,65 milioane GWh (23,4 %), în creştere cu 4,8 % pe fondul repunerii în funcţiune a unor reactoare franceze şi al lansării Olkiluoto 3 în Finlanda.
Accelerarea regenerabilelor se explică prin recordul de capacitate instalată—aproximativ 56 GW solar şi 17 GW eolian nou doar în 2024—susţinut de licitaţii Contract-for-Difference în marile economii, de simplificarea permiselor prin pachetul de măsuri de urgenţă al UE, de un an hidro favorabil în Peninsula Iberică şi Alpi, precum şi de primele proiecte mari de stocare în baterii la nivel de reţea. Aceşti factori convergenţi au redus expunerea Uniunii la şocurile de preţ ale gazelor şi au comprimat cererea de certificate CO₂, ceea ce ar putea împinge cota ETS sub 60 €/t şi ar diminua veniturile fiscale, dar ar susţine competitivitatea industriei verzi.
Pentru Republica Moldova, excesul de electricitate verde din România—principalul hub de import—presupune tarife mai mici pe piaţa day-ahead şi oferă ocazia de a exporta biomasă sau de a integra proiecte solare menite să acopere vârfurile regionale. În acelaşi timp, Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon va obliga exportatorii moldoveni spre UE să-şi decarbonizeze producţia pentru a evita costurile la frontieră, iar armonizarea legislaţiei interne cu Clean Energy Package devine esenţială.
Perspectivele pentru 2025-2026 indică posibilitatea depăşirii pragului simbolic de 50 % electricitate regenerabilă în UE, cu condiţia continuării investiţiilor în reţele inteligente, stocare pe termen lung şi interconexiuni transfrontaliere. În acest context, statele membre şi vecinii lor trebuie să accelereze adoptarea contractelor pe termen lung, a schemelor de sprijin pentru baterii şi a standardelor de flexibilitate a consumului, pentru ca tranziţia verde să rămână atât sustenabilă economic, cât şi sigură din punct de vedere energetic.
