Ieri, 23 aprilie 2026, Guvernul României a declarat linia electrică aeriană de 400 kV Suceava–Bălți proiect de importanță națională. Hotărârea aprobă amplasamentul lucrării, permite declanșarea exproprierilor pe coridorul liniei și pregătește obținerea autorizațiilor de construcție. Pentru Republica Moldova, decizia are efect direct: interconexiunea din nord cu România trece din etapa documentelor și aprobărilor succesive în faza administrativă care precede intrarea în teren. Este pasul fără de care contractele, finanțarea și planurile tehnice nu puteau ajunge la șantier.
Decizia vine după mai bine de doi ani de pași tehnici, finanțări aprobate și proceduri începute pe ambele maluri ale Prutului. Până acum, proiectul a existat în documente, licitații și declarații. Din acest moment, intră în zona execuției efective.
Hotărârea Guvernului României aprobă amplasamentul și declanșează procedurile de expropriere pentru terenurile din coridorul liniei, etapă necesară pentru obținerea autorizațiilor de construcție și pentru intrarea în șantier. Detaliile oficiale sunt prezentate în comunicatul Transelectrica: Comunicat Transelectrica – 24 aprilie 2026.
Datele proiectului
LEA 400 kV Suceava–Bălți
93 km, 302 stâlpi, 17 localități
aproximativ 50 km + stație 400 kV Bălți
77 milioane euro
BEI, BERD, grant UE
133,4 milioane lei fără TVA, 52 luni
Pe partea românească, proiectul este gestionat de Transelectrica. Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în martie 2025, iar lucrările sunt realizate de asocierea Electromontaj SA – ELM Electromontaj Cluj SA.
Linia va avea aproximativ 93 de kilometri și va traversa județele Suceava și Botoșani. Este o componentă a axei Gădălin–Suceava–Bălți, care leagă Ardealul de Republica Moldova și închide inelul de 400 kV în nordul României.
Ce construiește Moldova
Pe partea moldovenească, proiectul nu înseamnă doar o linie până la frontieră. Include linia electrică aeriană de 400 kV spre România, construcția unei noi stații electrice de 400 kV la Bălți și modernizarea infrastructurii existente de 330 kV.
Traseul traversează nordul țării — Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți. Lungimea exactă variază în documentele publice între 48 și 58 km, ceea ce arată că traseul a fost ajustat tehnic în diferite etape.
Cum este finanțat proiectul
Costul total pentru partea Republicii Moldova este estimat la 77 milioane euro. Structura finanțării este integral externă:
Grantul european acoperă 20% din proiect. Restul vine din împrumuturi BEI și BERD. Bugetul de stat nu participă direct la finanțarea lucrărilor.
În 2025, Ministerul Energiei a mutat 30,8 milioane euro dintr-un împrumut BEI către acest proiect. Decizia a venit după ce proiectele inițiale au devenit depășite tehnic în noul context creat de sincronizarea sistemului moldovenesc cu ENTSO-E.
Timeline
Cum funcționează în sistem
Linia Suceava–Bălți nu este un proiect izolat. Ea completează un coridor energetic mai larg, împreună cu Gădălin–Suceava și celelalte interconexiuni planificate între România și Republica Moldova.
Rezultatul este apariția unei noi rute de transport de energie în nord, care permite fluxuri stabile dinspre România și integrarea mai eficientă a producției regenerabile. Din punct de vedere tehnic, Bălțiul devine un nod energetic. Din punct de vedere strategic, Moldova câștigă încă o cale de acces la piața europeană.
Trei linii care schimbă sistemul
axul sud–centru
axul nord
axul de consolidare
Împreună, aceste trei proiecte reduc dependența de un singur punct de import și creează o rețea cu mai multe intrări în sistem. Pentru Republica Moldova, aceasta este diferența dintre o conectare politică la piața europeană și o conectare fizică, funcțională, prin infrastructură de transport.


