Secretariatul Comunității Energetice a publicat astăzi primul raport trimestrial dedicat impactului Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) asupra piețelor de electricitate din regiune. Documentul analizează în detaliu primele trei luni ale fazei definitive a CBAM — ianuarie–martie 2026 — și identifică perturbări semnificative în comerțul transfrontalier cu electricitate între statele membre UE din Sud-Estul Europei și cele nouă economii cu aspirații europene din Comunitatea Energetică. Raportul lansează totodată un semnal de alarmă privind efectele mecanismului asupra integrării regionale a piețelor, inclusiv pentru Republica Moldova.
Aceste economii din Sud-Estul și Estul Europei se află într-un moment crucial: după ani de efort pentru transpunerea legislației energetice europene, multe dintre ele sunt pe punctul de a-și cupla piețele cu cele ale UE — un pas care ar permite fluxuri transfrontaliere mai eficiente, câștiguri de bunăstare și consolidarea securității energetice pe continent. Însă CBAM introduce costuri și incertitudini noi care riscă să încetinească sau chiar să inverseze acest progres.
De la 1 ianuarie 2026, toate exporturile de electricitate din Părțile Contractante ale Comunității Energetice către statele membre UE — inclusiv energia din surse regenerabile — sunt supuse unei suprataxe CBAM. Această suprataxă, combinată cu obligații administrative precum dovedirea originii și a traseului electricității în cazul tranzitului, a afectat deja deciziile comerciale individuale, modificând dinamica piețelor regionale.
Ce este CBAM?
CBAM este un instrument legislativ al Uniunii Europene, parte a Pactului Verde European, conceput pentru a preveni „scurgerea de carbon” (carbon leakage) — situația în care industriile se relocalizează în afara UE pentru a evita costurile emisiilor de CO₂. Începând cu 1 ianuarie 2026, CBAM a intrat în faza sa definitivă: toate importurile de electricitate în UE din țări non-UE, inclusiv din Părțile Contractante ale Comunității Energetice, sunt supuse unei ajustări financiare menite să reflecte costul carbonului din Sistemul European de Tranzacționare a Emisiilor (EU ETS).
Concret, importatorii UE (declaranții CBAM) trebuie să achiziționeze și să predea certificate CBAM corespunzătoare emisiilor „încorporate” în electricitatea importată. Prețul certificatelor se stabilește pe baza mediei ponderate trimestriale a prețurilor de la licitațiile EU ETS. Pentru T1 2026, acest preț a fost de 75,36 €/tCO₂.
Problema esențială constă în modul de calcul al emisiilor: în lipsa unor date verificate la nivel de instalație, se aplică factori de emisie impliciți naționali (default emission factors), stabiliți de Comisia Europeană pe baza mixului energetic al fiecărei țări. Aceasta înseamnă că electricitatea exportată din țări cu o pondere semnificativă a combustibililor fosili în mix este penalizată uniform, indiferent de sursa reală a energiei exportate — chiar dacă acea energie provine din centrale hidroelectrice sau parcuri eoliene.
Ce arată raportul: piețe decuplate, comerț în scădere
Divergență bruscă a prețurilor
Pe parcursul anului 2025, prețurile day-ahead pe piețele din Balcanii de Vest și cele ale statelor UE vecine erau strâns corelate, cu diferențe medii de 5–15 €/MWh. Începând cu ianuarie 2026, această convergență s-a prăbușit. Prețurile în Ungaria au urcat spre 170 €/MWh, în timp ce piețele din Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord au înregistrat scăderi abrupte, stabilizându-se la niveluri cu peste 30 €/MWh mai mici decât vecinii UE — o diferență de 2–3 ori mai mare față de aceeași perioadă a anului precedent.
Corelația Pearson pe 30 de zile dintre prețurile din Muntenegru și Ungaria a scăzut de la peste 0,80 (nivelul normal al piețelor integrate) la aproape zero, devenind temporar chiar negativă în prima parte a lunii ianuarie.
Prețuri medii day-ahead: T1 2026 vs T1 2025
€/MWh per zonă de ofertare · Sursă: ENTSO-E Transparency Platform, agregare Secretariatul Comunității Energetice
Comerț transfrontalier în contracție
Volumul total al schimburilor comerciale de electricitate pe frontierele WB6–UE s-a redus cu aproximativ 25% în T1 2026 față de T1 2025. Cel mai semnificativ declin a fost pe direcția UE → Balcanii de Vest, cu o scădere de 40,7% (de la 5,49 TWh la 3,25 TWh). Exporturile comerciale din WB6 către UE au scăzut și ele, dar mai moderat (−8,1%), de la 5,01 la 4,60 TWh.
Rezultatul net: Balcanii de Vest au trecut de la poziția de importator net (0,48 TWh) în T1 2025, la exportator net (1,35 TWh) în T1 2026 — nu pentru că au exportat mai mult, ci pentru că importurile din UE au scăzut dramatic.
Schimburi comerciale programate WB6 ↔ UE
TWh, T1 2025 vs T1 2026 · Sursă: ENTSO-E, agregare Secretariatul Comunității Energetice
Redirecționarea traseelor comerciale
Raportul identifică o reconfigurare a rutelor comerciale în funcție de expunerea la CBAM. Tranzitul prin Serbia — utilizat anterior frecvent pe coridoarele HU→RS→BG sau HR→RS→BG — a scăzut semnificativ, deoarece incertitudinea privind dovedirea tranzitului în cadrul CBAM face aceste strategii comercial neatractive. În schimb, au câștigat importanță rutele „fără CBAM”: schimburile intra-WB6, exporturile din Albania (factor de emisie zero) către Grecia, iar de acolo mai departe către Bulgaria și Italia.
Interconectorul submarin Muntenegru–Italia ilustrează cel mai clar efectul CBAM. Deși diferența de preț Muntenegru–Italia de Sud a fost cea mai mare din regiune (~43 €/MWh), fluxurile programate au scăzut cu peste 2.100 MWh/zi. Motivul: factorul de emisie implicit al Muntenegrului, care reflectă ponderea cărbunelui în mixul energetic, generează costuri CBAM care absorb practic în totalitate marja de arbitraj.
În contrast, Albania — cu un factor de emisie implicit zero, datorat generării aproape integral din hidrocentrale — și-a crescut exporturile pe toate cele trei frontiere, cu un volum net suplimentar de aproximativ 1,2 TWh în T1 2026.
Divergență între fluxuri comerciale și fluxuri fizice
Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări este decuplarea crescândă dintre schimburile comerciale programate și fluxurile fizice reale de electricitate. Exemplu: exporturile comerciale programate pe ruta Albania→Grecia au crescut puternic, însă fluxurile fizice pe această rută nu au urmat proporțional. Electricitatea a continuat să curgă conform legilor fizicii rețelei — prin Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, spre Croația, Ungaria și România — indiferent de traseele comerciale.
Această divergență ridică riscuri serioase pentru securitatea operațională a sistemului electroenergetic din Sud-Estul Europei, crescând probabilitatea fluxurilor neprogramate și a celor în buclă (loop flows), și poate duce la costuri suplimentare de operare reflectate ulterior în tarife de rețea mai ridicate — atât în statele UE, cât și în Părțile Contractante.
Generare hidro vs. cărbune: schimbări majore în T1 2026
Trimestrul a fost marcat de condiții hidrologice excepțional de favorabile. Generarea hidroelectrică agregată în regiune (Balcanii de Vest + statele UE vecine) a crescut de la 16,70 TWh la 22,18 TWh (+33%), în timp ce generarea pe bază de cărbune a scăzut de la 18,81 TWh la 15,79 TWh (−16%).
Generare hidro vs. cărbune: T1 2026 vs T1 2025
TWh per țară · Sursă: ENTSO-E Transparency Platform, agregare Secretariatul Comunității Energetice
Costurile CBAM pentru electricitate în T1 2026
Pe baza prețului mediu ponderat EU ETS de 75,36 €/tCO₂ și a factorilor de emisie impliciți stabiliți de Comisia Europeană, raportul cuantifică suprataxele CBAM per MWh importat în UE pentru fiecare Parte Contractantă:
| Țara de origine | Factor de emisie (tCO₂/MWh) | Cost CBAM per MWh importat (€) | Nivel |
|---|---|---|---|
| Albania | 0,000 | 0,00 | Zero |
| Republica Moldova | 0,530 | 39,94 | Mediu |
| Macedonia de Nord | 0,887 | 66,84 | Ridicat |
| Kosovo* | 0,984 | 74,15 | Ridicat |
| Muntenegru | 0,979 | 73,78 | Ridicat |
| Ucraina | 0,907 | 68,35 | Ridicat |
| Serbia | 1,041 | 78,45 | Ridicat |
| Bosnia și Herțegovina | 1,148 | 86,51 | Foarte ridicat |
Cost CBAM per MWh importat în UE, pe țară de origine
€/MWh · Pe baza factorilor de emisie impliciți și prețului mediu EU ETS de 75,36 €/tCO₂ din T1 2026
Tangența pentru Republica Moldova
Deși raportul trimestrial nu include Republica Moldova și Ucraina în analiza detaliată — invocând disponibilitatea limitată a datelor —, ambele sunt Părți Contractante ale Comunității Energetice și sunt supuse acelorași reguli CBAM. Factorul de emisie implicit al Republicii Moldova este de 0,530 tCO₂/MWh, ceea ce generează un cost CBAM de aproximativ 40 €/MWh pentru fiecare MWh exportat către UE.
Această suprataxă trebuie înțeleasă în contextul realităților pieței energetice moldovenești:
1. Mixul energetic și dependența de import. Republica Moldova are o capacitate de generare proprie limitată, iar o parte semnificativă a consumului este acoperită din importuri — fie din România (prin interconexiunea de la Isaccea), fie din zona transnistreană (centrala MGRES de la Cuciurgan, alimentată cu gaz natural). Mixul energetic include cogenerarea pe gaz și, tot mai mult, surse regenerabile — dar factorul de emisie implicit nu diferențiază între sursele reale de generare.
2. Impactul asupra exporturilor eventuale. Pe măsură ce Republica Moldova dezvoltă capacități solare și eoliene, orice surplus care ar putea fi exportat în România intră sub incidența CBAM la tariful implicit de 40 €/MWh. Aceasta reduce semnificativ atractivitatea comercială a exporturilor, chiar dacă electricitatea provine integral din surse regenerabile — exact contradicția pe care raportul o evidențiază pentru Balcanii de Vest.
3. Presiune asupra integrării pieței. Republica Moldova a semnat în 2024 un acord de cuplare a pieței cu România, pas critic spre integrarea cu piața internă a UE. CBAM riscă să facă acest proces mai dificil din punct de vedere comercial: dacă exporturile din Moldova sunt tratate ca și când ar proveni din generare pe bază de combustibili fosili, semnalele de preț sunt distorsionate, iar stimulentele pentru investiții în regenerabile sunt subminate.
4. Factorul de emisie moldovenesc — o anomalie? Cu 0,530 tCO₂/MWh, factorul implicit al Republicii Moldova este semnificativ mai mic decât cel al Serbiei (1,041) sau Bosniei (1,148), reflectând ponderea mai redusă a cărbunelui în mix. Cu toate acestea, el rămâne substanțial mai mare decât zero (Albania) și generează costuri ce pot eroda competitivitatea exporturilor. Pe termen mediu, eforturile de reducere a emisiilor din sectorul energetic moldovenesc — inclusiv renunțarea la generarea pe lignit și diversificarea surselor — ar putea conduce la revizuirea acestui factor, dar procesul depinde de metodologia Comisiei Europene.
Context regional: EU ETS în declin, incertitudine în creștere
Un element suplimentar de incertitudine vine din evoluția prețului EU ETS. După o perioadă de creștere, prețul cotelor de emisii a scăzut semnificativ între mijlocul lunii ianuarie și sfârșitul lunii martie 2026, pe fondul discuțiilor politice privind o posibilă reformare a sistemului. Prețul mediu ponderat trimestrial — relevant pentru CBAM — a fost de 75,36 €/tCO₂, cu un minim zilnic de 62,19 €/tCO₂ și un maxim de 91,34 €/tCO₂. Această volatilitate face planificarea financiară a comerțului transfrontalier extrem de dificilă.
Raportul subliniază că T1 2026, deși semnificativ, nu este suficient pentru concluzii definitive. Condițiile hidrologice excepționale care au amplificat surplusul de generare în Balcanii de Vest nu vor persista — în a doua jumătate a anului, WB6 importă de regulă electricitate din UE. În același timp, creșterea capacităților solare în regiune ar putea genera noi surplusuri în primăvară și vară, interacționând cu CBAM în moduri încă dificil de anticipat.
Secretariatul Comunității Energetice va continua monitorizarea trimestrială, urmărind dacă recuperarea parțială a corelațiilor de preț și a volumelor comerciale observată spre finalul T1 se susține, dacă noile rute comerciale se consolidează și cum evoluează piețele pe măsură ce condițiile hidrologice se normalizează.
Dacă aceste dinamici persistă, ele riscă să fragmenteze piața regională și să creeze o dezvoltare inegală — piețele cu mix energetic deja curat beneficiind de semnale mai puternice pentru investiții, în timp ce sistemele dependente de cărbune acumulează dezavantaje structurale. — Secretariatul Comunității Energetice, Raport CBAM Trimestrial 2026/1
Primul trimestru de aplicare CBAM confirmă pentru Republica Moldova un impact economic direct, în care decarbonizarea sectorului energetic devine o condiție pentru menținerea competitivității comerciale. Intensitatea emisiilor din mixul energetic influențează costurile asociate exporturilor și poate afecta poziția companiilor moldovenești pe piața europeană, inclusiv în cazurile în care energia livrată are origine regenerabilă. Discuțiile privind ajustarea regulamentului CBAM, inclusiv tratamentul tranzitului și recunoașterea surselor regenerabile, creează un cadru important de negociere pentru Republica Moldova.
Sursă: Energy Community Secretariat — CBAM Quarterly Report 2026/1, publicat la 29 aprilie 2026. Raportul integral este disponibil pe energy-community.org.
