Când instituțiile publice dau rezultate, trebuie să li se ofere mai multă autonomie, mai multă claritate în misiune și instrumentele legale potrivite pentru a merge mai departe. Este exact cazul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), una dintre puținele instituții nou-create care, într-un termen scurt, a reușit să demonstreze nu doar utilitate, ci și capacitate operațională.
Înființat în 2023, CNED a fost gândit ca o interfață între stat și cetățean pentru implementarea politicilor de eficiență energetică și tranziție verde. Cu toate acestea, structura sa actuală – reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 1060/2023 – a fost concepută într-o etapă incipientă, când atribuțiile erau mai restrânse, iar presiunea reală de livrare a rezultatelor nu fusese încă resimțită.
Astăzi, însă, lucrurile s-au schimbat. CNED administrează deja două programe-cheie: FEERM (Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova) și EcoVoucher – două mecanisme care au început să genereze impact direct asupra gospodăriilor. Mai exact, vorbim despre sprijin pentru reabilitarea termică, înlocuirea electrocasnicelor vechi și reducerea consumului de energie în mii de locuințe. Or, într-o țară cu infrastructură termică învechită și cu o vulnerabilitate energetică accentuată, acest impact este cât se poate de real.
Prin urmare, decizia Ministerului Energiei de a modifica regulamentul de organizare și funcționare al CNED este nu doar justificată, ci absolut necesară. Proiectul anunțat prevede extinderea atribuțiilor CNED, în acord cu modificările Legii 139/2018 privind eficiența energetică, și include o componentă esențială: posibilitatea ca CNED să acorde garanții financiare și să compenseze dobânzile pentru creditele contractate de asociațiile de locatari. Este, în fapt, un pas logic – și un mecanism care poate debloca investiții private acolo unde sursele publice nu sunt suficiente.
Dar la fel de importantă este și componenta instituțională. Revizuirea structurii interne a CNED nu este o simplă reorganizare birocratică. Este o condiție pentru scalarea impactului. O instituție care gestionează fonduri și lucrează cu beneficiari din întreg teritoriul național are nevoie de o arhitectură clară, funcțională și adaptabilă. Nu putem cere eficiență dacă structura e greoaie. Nu putem cere transparență dacă nu există procese bine definite.
În plus, această mișcare se înscrie într-un context mai amplu. Republica Moldova se află într-o perioadă de tranziție energetică accelerată, cu angajamente clare asumate în fața partenerilor europeni. Instrumente precum CNED, dacă sunt dotate corespunzător, pot juca un rol esențial în acest proces. Pot conecta politicile publice cu nevoile reale ale oamenilor. Pot aduce investițiile acolo unde este cel mai mult nevoie de ele – în blocurile de locuit, în școlile rurale, în instituțiile locale.
Dar pentru asta, statul trebuie să acționeze cu viziune. Iar această inițiativă legislativă exact asta face: corectează din mers, ajustează mecanismele, oferă mai multă putere instituțiilor care performează. Într-un climat birocratic unde de cele mai multe ori se întârzie sau se blochează inițiativele, este încurajator să vedem o abordare proactivă.
Până pe 15 iunie 2025, Ministerul Energiei primește sugestii din partea publicului, ceea ce oferă și un bun test de transparență și dialog. Este o oportunitate pentru sectorul asociativ, pentru experți și pentru cetățeni să contribuie la un cadru care ne va afecta direct în următorii ani.