Într-o perioadă în care fiecare kilowatt-oră contează, iar obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene devin din ce în ce mai ambițioase, un detaliu aparent tehnic riscă să devină călcâiul lui Ahile al tranziției energetice: modul în care sunt construite scenariile pe baza cărora se iau deciziile strategice.

Un nou studiu de consultanță comandat de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) ridică întrebări incomode și propune soluții care, dacă ar fi puse în practică, ar putea schimba modul în care Europa își planifică viitorul energetic.

La prima vedere, scenariile energetice par exerciții de modelare statistică, greu de digerat pentru cei din afara cercului tehnic. În realitate, ele reprezintă scheletul pe care se clădesc miliarde de euro în investiții în rețele electrice, gaze și surse regenerabile. Raportul arată că Planurile Naționale Energie și Climă (NECPs), care ar trebui să fie fundația acestor scenarii, sunt de multe ori incomplete, insuficient de detaliate și, uneori, mai degrabă exerciții birocratice decât documente strategice.

În lipsa unor NECP-uri clare, operatorii europeni de rețea – ENTSO-E pentru electricitate și ENTSOG pentru gaze – construiesc planuri de dezvoltare pe zece ani (TYNDP) și evaluări ale adecvării resurselor (ERAA) bazate pe date fragmentare. Consecința este că scenariile la nivel european devin inconsistente și riscă să inducă în eroare factorii de decizie.

Un alt aspect critic identificat de ACER este calendarul complet dezaliniat al acestor procese. În timp ce NECP-urile se actualizează la un anumit interval, TYNDP-urile și ERAA urmează alte ritmuri, ceea ce duce la discrepanțe. Cu alte cuvinte, fiecare document „vorbește” despre o altă realitate temporală, iar coerența dispare.

Studiul nu se limitează la critică, ci propune și soluții. Una dintre cele mai ferme recomandări este alinierea calendarului: toate aceste procese ar trebui să se bazeze pe același set de date și să urmeze o logică sincronizată. Numai astfel se poate asigura consistența.

Un alt punct sensibil este transparența. În prezent, ipotezele și metodologiile rămân, de multe ori, obscure pentru public și chiar pentru anumiți actori din piață. ACER cere ca aceste ipoteze să fie publicate, explicate și justificate. Această deschidere ar permite nu doar o verificare externă, ci și o dezbatere reală asupra direcțiilor de dezvoltare.

Agenția propune și crearea unui mecanism formal de validare a datelor naționale, astfel încât să nu existe discrepanțe majore între ceea ce declară statele membre și ceea ce se regăsește în scenariile europene. Este un pas necesar pentru a trece de la un mozaic de informații naționale la o imagine integrată și comparabilă.

În fine, ACER atrage atenția asupra lipsei de implicare a părților interesate, mai ales în cazul ERAA. Actorii din industrie, autoritățile naționale, dar și societatea civilă ar trebui să fie consultați mai sistematic. Un proces participativ nu ar garanta doar legitimitatea deciziilor, ci ar aduce și o diversitate de perspective, esențială într-un domeniu atât de complex.

De ce ar trebui să ne preocupe toate acestea? Pentru că scenarii mai realiste și mai transparente înseamnă investiții mai bine orientate, rețele mai reziliente și o tranziție verde mai puțin costisitoare pentru consumatori. În lipsa unor astfel de ajustări, riscul este ca Europa să facă planuri pe hârtie care nu rezistă în realitate, cu consecințe directe asupra securității energetice și a competitivității economice.

Pentru Moldova, raportul are o relevanță indirectă, dar semnificativă. Fiind parte a Comunității Energetice și conectându-se treptat la rețeaua europeană prin interconectările cu România, Chișinăul va resimți impactul acestor scenarii. Cu cât Europa își face planuri mai solide și mai transparente, cu atât investițiile transfrontaliere și securitatea energetică regională vor fi mai bine fundamentate.

ACER nu lasă raportul doar pe masa instituțiilor europene. Pe 11 septembrie 2025, agenția va organiza un webinar în care experții vor detalia concluziile și vor răspunde întrebărilor publicului. Este o ocazie pentru decidenți, investitori și societatea civilă să înțeleagă nu doar unde suntem, dar și cum putem construi un drum mai clar către tranziția verde.