Am mai scris despre performanțele Moldovei pe energie și nu doar despre viteza cu care apar proiecte fotovoltaice sau eoliene. Sectorul se mișcă și acolo unde nu se vede imediat în poze: securitate energetică, reguli de piață, capacitate instituțională, digitalizare și aplicarea strategiilor.

Astăzi, 15 ianuarie 2026, s-a încheiat cea de-a 8-a reuniune a Subcomitetului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, organizată în cadrul Clusterului III – Energie, Transport, Mediu, Acțiuni Climatice și Protecție Civilă. Discuția a mers direct la esență: ce s-a livrat, unde am ajuns și ce urmează. 

Secretarul de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, care conduce și Grupul de Lucru pentru Capitolul 15 „Energie”, a prezentat progresul Republicii Moldova. La reuniune au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Biroului pentru Integrare Europeană, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ANRE, Ministerului Mediului, plus reprezentanți ai instituțiilor europene. Din partea Republicii Moldova, reuniunea a avut ca președinte de ședință pe șeful Biroului pentru Integrare Europeană, Ghenadie Marian. 

Capitolul 15 „Energie” reprezintă un set de cerințe europene care testează, pe bune, funcționarea unui sector energetic. Capitolul acoperă regulile pentru piața internă la electricitate și gaze, concurență și ajutoare de stat, promovarea regenerabilelor, eficiența energetică, dar și componente legate de energie nucleară, siguranță și protecție radiologică, acolo unde se aplică. Obiectivele UE rămân clare: competitivitate, securitatea aprovizionării și protecția mediului. 

În acest context, „am trecut la implementare” înseamnă că Moldova nu se limitează la planuri și intenții. Țara pune în mișcare reguli, instituții și mecanisme de piață, apoi le leagă de infrastructură și de securitatea aprovizionării. Exact această logică a dominat discuțiile de astăzi, care au urmărit progresele în implementarea angajamentelor din Acordul de Asociere RM–UE/DCFTA, cu accent pe reformele energetice. 

Unul dintre punctele forte a ținut de cadrul de piață. Moldova a finalizat în decembrie 2025 transpunerea pachetului UE pentru integrarea pieței energiei electrice, prin adoptarea noului cadru legislativ și prin decizii ANRE. Tot aici a intrat lansarea piețelor de energie electrică: Piața pentru Ziua Următoare, Piața Intrazilnică și Piața de Echilibrare, elemente care susțin liberalizarea și integrarea regională. Reuniunea a atins și subiectul sensibil al prețurilor reglementate. Conform noii Legi a energiei electrice, autoritățile au discutat eliminarea treptată a acestor prețuri, din 2027, pentru anumite categorii de consumatori. 

Pe infrastructură, mesajul a fost la fel de direct. Proiectul Chișinău–Vulcănești a trecut în faza de testare a liniei. Proiectul Bălți–Suceava se află la evaluarea ofertelor. Strășeni–Gutinaș, a treia interconexiune majoră cu România, are finanțare integrală din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii, cu un buget de 130 de milioane de dolari. 

La gaze naturale, discuția s-a concentrat pe reziliență și opțiuni reale de aprovizionare. Agenda a inclus utilizarea Coridorului Transbalcanic, produse noi de capacitate transfrontalieră și consolidarea cooperării regionale. Participanții au discutat și măsuri care susțin fluxurile reversibile și reducerile tarifare, cu efect direct asupra securității aprovizionării. 

Regenerabilele au venit cu o cifră care se reține ușor. Republica Moldova intră în 2026 cu o capacitate instalată de aproape 1000 MW și păstrează ținta de minimum 30% energie regenerabilă în consumul intern de electricitate până în 2030. 

Cristina Pereteatcu a pus accent pe rezultatele obținute prin efort comun și pe cooperarea constantă cu partenerii europeni, care ajută Moldova să avanseze pe alinierea la legislația UE.