În ultimele zile, facturile la gaz pentru luna ianuarie au împins din nou subiectul tarifelor în centrul discuției publice. Pe lângă întrebarea simplă „se poate ieftini?”, a apărut și disputa despre „retroactivitate”: dacă tariful se poate schimba pentru luna deja trecută. Tema a ajuns pe 29 ianuarie și în emisiunea „În PROfunzime” de la PRO TV, unde ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a vorbit despre facturi mari raportate la venituri și despre scenariul unei ajustări „cu până la doi lei”, dar a insistat că cifra finală o stabilește ANRE, pe baza calculelor expediate de Energocom.

În paralel, au apărut și mesaje politice care au cerut reducerea urgentă a tarifului și aplicarea lui din 1 ianuarie. ANRE a ieșit cu o clarificare: prețurile reglementate nu intră, ca regulă, „retroactiv”, dar metodologia are „componenta de corectare”, un mecanism care duce diferențele acumulate într-o perioadă în structura noilor prețuri.

Așa că astăzi, 30 ianuarie, ANRE a publicat solicitarea Energocom și materialele aferente pentru examinarea și aprobarea prețurilor reglementate la gaze naturale, în cadrul obligației de serviciu public, și a anunțat că subiectul ajunge la ședința publică din 3 februarie 2026. Practic, marți, ANRE intră în cifrele depuse de Energocom și decide ce acceptă, ce ajustează și ce pune în proiectul de hotărâre pentru consultări.

Pe de altă parte, ieri Energocom a confirmat că a expediat cererea către regulator și a publicat parametrii centrali ai calculelor sale pentru 2026, inclusiv structura prețului mediu reglementat, în care costul de procurare a gazelor reprezintă componenta dominantă.

Dosarul arată , mai egrabă, o intenție de ieftinire față de nivelul aflat acum pe site-ul ANRE, însă numai în varianta de calcul fără „componenta de corectare” a venitului reglementat. Energocom propune pentru ieșirea din rețelele de distribuție de joasă presiune 14.129 lei/1000 m³ fără TVA, iar în setul de prețuri aflate acum pe pagina ANRE figurează 15.502 lei/1000 m³ fără TVA la același punct.

Dacă ANRE acceptă un preț apropiat de cel cerut de Energocom, atunci, pe hârtie, factura ar trebui să iasă mai mică decât la nivelul aplicat acum. Dacă ANRE taie din unele cheltuieli, schimbă ipotezele din calcule sau adaugă „componenta de corectare”, cifra finală poate să arate altfel decât cea prezentată de Energocom în cerere.

Energocom, așadar, cere un set complet de prețuri reglementate pentru 2026, pe toate punctele de furnizare prevăzute de metodologie, în contextul obligației de serviciu public impuse prin hotărâre ANRE pe termen de trei ani. În cerere, compania fixează doi indicatori-cheie, preluați și în mesajul public: preț mediu ponderat de procurare de 8.206 lei/1000 m³ și preț mediu reglementat de furnizare de 12.435 lei/10componentei de corectare pentru 2025.

Da, aici sunt câteva probleme clare: o propoziție tăiată („…și o reă”), cuvinte lipite/greșite („furnizoruluilor”), și o încheiere incompletă („…datelor prezentate companiei” fără verb/legătură). Iată varianta corectată, cursivă și clară:

În anexele de calcul, Energocom pornește de la câteva ipoteze care pot ridica sau coborî rezultatul: un volum prognozat de 667,36 milioane m³, un curs de 20,30 lei pentru un euro și un preț mediu ponderat de procurare de 8.206 lei/1000 m³, echivalent cu 404,24 euro/1000 m³. Pe lângă costul de achiziție, dosarul include costurile serviciilor de transport și distribuție, cheltuielile reglementate ale furnizorului pentru activitatea de furnizare și rentabilitatea reglementată. În mesajul publicat de Energocom, compania arată și cum se împarte prețul mediu reglementat de 12.435 lei/1000 m³: 65,3% cost de procurare, 28,0% distribuție, 2,9% transport și 3,8% cheltuieli ale furnizorului și rentabilitate, potrivit calculelor prezentate la ANRE.

Un capitol separat, cu greutate editorială, ține de „tranziția” operațională. Energocom indică un contract cu Moldovagaz pentru servicii de facturare și deservire a consumatorilor finali, aprobat de ANRE, cu valoare anuală de 149,747 milioane lei, aplicabil 01.09.2025–31.03.2026, și invocă circa 830.000 de consumatori preluați în această etapă. Compania cere ca această cheltuială să intre ca „o componentă distinctă” în costurile activității reglementate.

ANRE are de făcut, pe scurt, trei verificări care pot schimba cifra din cererea Energocom. Mai întâi, Agenția se uită la cheltuielile pe care Energocom vrea să le includă în preț și decide care sunt justificate și cât anume recunoaște. Un semn că ANRE taie deja din calcule există: pe 27 ianuarie, regulatorul a aprobat pentru Energocom costuri de bază de 73,3 milioane lei, cu circa 41 milioane lei mai puțin decât a cerut compania, invocând eficiența și cheltuielile strict necesare. Apoi, ANRE verifică presupunerile din spatele calculelor: cât gaz se estimează că se va vinde, la ce curs valutar și la ce preț mediu de achiziție. În dosarul Energocom, costul de procurare este partea cea mai mare din preț, deci orice ajustare aici se vede imediat în tariful final. În final, ANRE decide cum aplică „componenta de corectare”, adică mecanismul prin care se includ diferențele apărute între calcule și realitate. Energocom a prezentat public prețurile fără această componentă, iar ANRE a spus că metodologia o prevede și că diferențele acumulate în ianuarie urmează să fie luate în calcul în noua structură de preț.

Aici se poate schimba rezultatul: cifra „de vitrină” din cererea Energocom poate arăta mai mică fără corectare, iar cifra aprobată de ANRE poate fi ajustată după ce intră și această componentă.

Pe hârtie, propunerea Energocom coboară prețul pe joasă presiune de la 15.502 la 14.129 lei/1000 m³ fără TVA. În același timp, ANRE fixează procedura: publicare în transparență, analiză, proiect de hotărâre, consultări, apoi ședință publică pe 3 februarie.

Așadar, pe 3 februarie, ANRE va pune aceste calcule în discuție publică și va decide ce costuri recunoaște, ce ipoteze acceptă și cum aplică „componenta de corectare”, înainte să iasă cu proiectul de hotărâre. Abia după această etapă se va vedea clar dacă reducerea sugerată de Energocom rămâne în forma finală și cum se va reflecta în factura consumatorilor.