Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pregătește un pachet amplu de modificări la Regulamentul privind furnizarea energiei termice, adoptat prin HCA nr. 23/2017. Textul de proiect anunță o curățenie terminologică, repoziționarea rolurilor din lanțul tehnic-commercial, reguli mai clare pentru racordare și deconectare, un capitol tehnic nou despre pierderile din rețele, precum și alinierea la standarde și acte normative intrate recent în vigoare. Schimbarea intră sub umbrela Consiliului de administrație al ANRE, cu temei în Legea 92/2014, și are marcaj temporal 2025, semnal că reforma urmărește următorul sezon rece, nu trecutul apropiat.
Primul strat ține de limbaj și arhitectură instituțională. „Sistem centralizat de alimentare cu energie termică” devine „sistem de alimentare centralizată cu energie termică”, un detaliu aparent minor, dar care face pandant cu definiri mai precise din practica europeană a SACET-urilor. În aceeași logică, termenul „furnizor” se rescrie masiv ca „distribuitor” acolo unde vorbim de rețele, puncte de delimitare, racordări și intervenții, adică de partea de infrastructură. Furnizorul rămâne pe relația comercială cu clientul final, inclusiv atunci când aceeași entitate deține ambele licențe. Distincția capătă formă în întreg regulamentul și reduce ambiguități vechi la responsabilități și răspunderi.
Urmează redefiniri punctuale care clarifică accesul la rețea și documentația minimă. „Acces la rețea” înseamnă dreptul producătorilor și consumatorilor de a se racorda la rețelele distribuitorului în condițiile Legii 92/2014, iar „instalația de racordare” se descrie tehnic drept legătura dintre rețeaua distribuitorului și instalațiile de producere sau de utilizare. Aceste finețuri contează în teren, acolo unde proiectarea, avizele și recepțiile tehnice pot bloca sau accelera investiții.
Procedura de avizare a racordării se sistematizează. Solicitantul depune o cerere cu elemente precise, iar distribuitorul notifică lipsurile în trei zile lucrătoare; dacă dosarul nu se completează în zece zile lucrătoare, cererea se restituie, fără a limita dreptul de a redepune. Ritmul devine previzibil pentru dezvoltatori și administrații de clădiri, iar „timpii morți” se reduc.
Capitolul despre executarea lucrărilor face o legătură directă cu noul Cod al urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, plus HG 360/1996 privind controlul de stat al calității în construcții. Trimiterile actualizează caroseria legală a regulamentului și evită confuzii între standarde vechi și noi.
Un câștig practic apare la „punctul de delimitare” și anexele aferente. Textul trasează explicit cine deține ce înainte și după armăturile de separare, unde se fixează delimitarea la gardul centralei, la limita incintei sau la peretele exterior, și cum se tratează cazurile cu PTC/PTI ori rețele în subsoluri tehnice. Cu alte cuvinte, patrimoniul și răspunderea nu mai „plutesc” între consumator și rețea.
Pe latura relației cu consumatorul, pachetul întărește drepturile și obligațiile simetrice pentru furnizor și distribuitor. Apare obligația serviciului telefonic 24/24 indicat pe factură, iar reluarea alimentării devine o chestiune cu plafon: maximum 24 de ore după prezentarea dovezii de achitare și a costurilor de reconectare. În paralel, regulile de limitare sau sistare pentru neplată se nuanțează, cu termene de notificare clare, iar posibilitatea de renegociere a penalităților intră explicit în text, sub plafonul stabilit.
Regimul reclamațiilor capătă consistență. „Petițiile” devin „reclamații”, consumatorul poate sesiza ANRE în caz de dezacord, iar termenul general de soluționare nu poate depăși 15 zile dacă nu există termene speciale. Mutarea terminologiei marchează trecerea de la o cultură formală a petiționarului la una de soluționare cu SLA.
Zona tehnică primește una dintre cele mai importante completări: o metodă anexată pentru calculul pierderilor de energie termică pe porțiunea dintre contorul consumatorului și punctul de delimitare. Metoda definește scurgerile de agent termic, formulele de determinare, modul de interpolare în funcție de regimuri de temperatură și tipuri de pozare, respectiv corecții în baza încercărilor termice. Nu e un exercițiu academic. Textul oferă explicit și o utilizare economică: titularii de licență pot folosi metoda pentru evaluări de investiții în rețele, ceea ce promite proiecte mai bine fundamentate și capabile să reducă pierderile reale.
Unitățile de măsură se aliniază practicilor curente. „Gcal/h” și „Gcal” se transformă în „MW” și „MWh”, atât în formulare, cât și în anexele de model, cu efect direct în claritatea raportărilor comerciale și a comparabilității cu restul pieței energetice.
Investigațiile și verificările metrologice trec printr-o procedură mai clară. Oricare dintre părți poate iniția expertiza echipamentului de măsurare, costurile se atribuie inițiatorului, iar dacă reclamația se confirmă, furnizorul recalculează energia livrată, cu recuperarea cheltuielilor de verificare, în cel mult șase luni de la reclamație, în concordanță cu punctul 111 al regulamentului. Mecanismul protejează atât integritatea măsurării, cât și echitatea financiară.
Pe zona contractuală, apare explicitarea că furnizorul încheie contract de procurare a energiei termice cu producătorul, ceea ce închide cercul juridic al fluxului de la producere la utilizare. În practică, această claritate limitează disputele pe traseul „cine cu cine contractează” în sisteme cu entități integrate sau cu roluri multiple.
Regulile noi fac corp comun cu rearanjarea pieței pe roluri distincte și cu nevoia de investiții „inteligente” în rețele. Trimiterile la Codul 434/2023 rezolvă alinieri normative, metodologia pierderilor creează o bază uniformă pentru planuri de reabilitare, iar clarificările procedurale reduc arbitrarul operațional. Setul de obligații simetrice pentru furnizor și distribuitor, de la hotline nonstop până la termene ferme de reconectare și răspundere materială pentru nerespectarea indicatorilor de calitate, împinge serviciul către standarde de utilitate modernă.
Operatorii din sistem își vor rescrie procedurile interne, modelele de contract și fluxurile IT pentru a reflecta rolurile distincte, termenele de notificare, noul regim al reclamațiilor și unitățile de măsură. Autoritățile locale și administratorii de condominii își vor actualiza caietele de sarcini pentru lucrări și racordări, iar proiectanții vor integra explicit punctele de delimitare încă din fazele de concept. În plan economic, metoda de calcul al pierderilor va deveni un instrument standard în fundamentarea proiectelor de eficiență și în distribuirea corectă a pierderilor între punctul de măsurare și granița patrimonială.
Ce aduc mai bun aceste modificări. Consumatorul găsește mai ușor „ușa” corectă pentru o problemă dată, primește termene clare la reconectare și reclamații, și vede cine răspunde de rețea și cine de factură. Distribuitorul are reguli mai ferme pentru acces, delimitări și intervenții, iar furnizorul dispune de o schemă predictibilă pentru facturare, recalculări și informare. Piața câștigă transparență prin unități de măsură aliniate și printr-un limbaj reglementar fără ambiguități. În spatele scenei, metodologia pierderilor poate decupla discuțiile despre „pierderi tehnice” de percepțiile subiective și poate transforma planificarea investițiilor într-un exercițiu de inginerie economică măsurabilă.
Se impune organizarea unui serviciu telefonic 24/24, reconectare în 24 de ore după stingerea datoriei, notificări cu 15 zile pentru neplată și, în caz de imposibilitate economică de furnizare, anunț cu șase luni înainte de 15 octombrie, adică înaintea sezonului de încălzire. În plus, distribuția responsabilităților la punctul de delimitare nu mai admite interpretări „de caz”, iar plățile, penalitățile și reclamanțiile intră într-un regim procesual mai strict.
Contextul mare rămâne același: o piață a termoficării care cere investiții în rețele, claritate în contracte și disciplină în operare. ANRE mută butoane importante din regulament pentru a găsi acest echilibru. Modul în care furnizorii și distribuitorii vor transpune noile cerințe în practică va face diferența dintre o iarnă cu mai puține plângeri și una cu aceleași blocaje vechi, deghizate într-un vocabular nou.