Evenimentul “Energy Transition Agenda 2025”, desfășurat la Chișinău, a adus în prim-plan direcțiile strategice ale Moldovei în tranziția energetică. Printre panelurile tehnice și discursurile inspirate, unul dintre cele mai animate a fost cel dedicat licitațiilor pentru energie regenerabilă – un subiect aparent tehnic, dar care a scos la iveală fisuri în comunicarea dintre autorități și sectorul privat.
Moderată de Alexandru Săndulescu, consilier de nivel înalt al Uniunii Europene, discuția a reunit voci din toate zonele-cheie ale pieței: reglementare, investiții, strategie și implementare.
Participanți la panel:
- Carolina Novac – Secretar de stat, Ministerul Energiei
- Alexandru Ursu – Director, ANRE
- Marcela Lefter – CEO & Fondatoare Sedera Green, Președintă a Women in Energy Moldova
- Jose Luis Gomez Pascual – Director General, Premier Energy Moldova
Panelul a fost deschis cu tema licitațiilor – o soluție tot mai des menționată pentru a atrage investiții în proiecte regenerabile. Discuțiile au acoperit:
- licitațiile pentru proiecte mari de energie solară și eoliană,
- licitațiile pentru capacități de echilibrare (unde se prevede o participare importantă a bateriilor),
- ideea unei licitații pentru furnizorul universal de gaze naturale,
- scrisoarea de intenție privind noua Lege a energiei electrice.
Alexandru Săndulescu a subliniat complexitatea acestor procese: „organizarea unei licitații nu e doar un formular, ci un act de echilibru între cerințele investitorilor și regulile pieței”.
Carolina Novac a menționat că legislația pentru schemele de sprijin este încă „în lucru”, dar a reafirmat deschiderea autorităților spre consultare și colaborare cu investitorii.
Marcela Lefter a vorbit direct despre lipsa de predictibilitate: „investitorii au nevoie de claritate, de reguli stabile și de termene asumate. În lipsa acestora, e greu să iei decizii mari.”
Alexandru Ursu a transmis că ANRE este pregătită să sprijine implementarea noilor mecanisme, dar a recunoscut că acest lucru nu va fi posibil fără o colaborare eficientă între instituții.
Jose Luis Gomez Pascual a descris situația din teren: blocaje administrative, birocrație și o lipsă de coerență care afectează grav derularea proiectelor.
După partea de prezentări, sesiunile de întrebări și răspunsuri au transformat un panel liniștit într-unul cu momente de tensiune – mai ales pentru moderatorul Alexandru Săndulescu. Două întrebări, una din partea unui dezvoltator, alta din partea unui jurnalist specializat, au pus autoritățile în dificultate.
Mihai Gâdei, administratorul companiei Navitas, a ridicat o problemă punctuală din proiectul Legii nr. 107 privind energia electrică, aflată în a doua lectură în Parlament. Este vorba despre o prevedere care oferă scutire de responsabilitatea dezechilibrului pentru centralele de până la 400 kW, puse în funcțiune până la sfârșitul anului – printr-o decizie ANRE.
„Este introdus un punct nou în proiectul Legii 107 privind energia electrică, care prevede că centralele electrice puse în funcțiune până la sfârșitul anului, cu o putere de până la 400 kW, vor fi scutite de responsabilitatea dezechilibrului printr-o decizie a ANRE. Care este scopul acestei prevederi?”
Săndulescu a răspuns cu o vizibilă ezitare:
„Da, este un punct nou… centrale electrice aflate în funcțiune sau care urmează a fi date în exploatare până la finele anului, cu puterea până la 400 kW, urmează a fi scutite pentru responsabilitatea dezechilibrului printr-o decizie ANRE. Este o preluare din reglementările europene… copy-paste din Directiva 94 sau Regulamentul 943, nu mai știu exact care dintre ele. Asta cred că se reduce la 200 kW în 2027.”
Cel mai probabil, Săndulescu s-a referit la Regulamentul (UE) 2019/943, care permite statelor membre să acorde scutiri temporare de la responsabilitatea dezechilibrului pentru producători de energie din surse regenerabile cu puteri de până la 400 kW, pentru instalațiile puse în funcțiune înainte de 1 ianuarie 2026. Acest prag se va reduce ulterior la 200 kW. În schimb, Directiva 94/22/CE reglementează licențele pentru explorarea hidrocarburilor – un domeniu fără legătură cu energia electrică sau echilibrul rețelei.
Gabriel Avăcăriței, redactor-șef Energynomics.ro, a ridicat o întrebare despre funcționarea reală a pieței și despre rolul jucat de Energocom. Într-un context de lipsă a contractelor bilaterale și instabilitate, cum poate un investitor lua o decizie de 100 milioane de euro?
„Mărturisesc că rămân cu câteva nedumeriri. Mie nu mi-e deloc clar cum un investitor poate să aibă în plan să investească câteva sute de milioane de euro într-o capacitate de 100 MW în condițiile actuale de piață, fără să aibă garanții în ceea ce privește sprijinul, prețul și cantitățile preluate. Întrebarea: vedeți posibil și dezirabil un plan de retragere treptată a Energocom din piață pe câțiva ani, un soi de ‘power release program’, care să permită funcționalizarea BRM/OPCOM pentru a da investitorilor instrumentele necesare?”
În replică, Alexandru Săndulescu a mers mai departe de întrebare și a deschis o temă sensibilă: Energocom, în forma sa actuală, este prea concentrat și, mai devreme sau mai târziu, va trebui fragmentat.
„Opinia mea personală este că, mai devreme sau mai târziu, Energocomul trebuie fragmentat, în mai multe entități, pentru că s-au adunat foarte multe activități, unele reglementate, altele nereglementate. […] Această poziție urmează să dispară, furnizorii la tarife reglementate trebuie să se pregătească să cumpere energie din piață din 2026. […] Totuși, avem o piață deschisă 100% și pe gaze și pe electricitate, prețurile sunt aliniate, iar orice furnizor poate concura cu Energocom.”
Săndulescu a recunoscut că fragmentarea trebuie făcută cu grijă, nu „peste noapte”, dar mesajul a fost clar: dominanța actuală nu poate continua la nesfârșit.
Moldova nu își permite o tranziție energetică pe pilot automat. Este nevoie de coerență legislativă, transparență și o comunicare riguroasă din partea autorităților. Dacă vrem o piață funcțională, avem nevoie de reguli clare, dar și de lideri care știu de ce și ce anume copiază din Europa.