Guvernul propune un upgrade instituțional pentru Centrul Național pentru Energie Durabilă (IP CNED), prin rescrierea punctuală a Hotărârii nr. 1060/2023. Miza nu ține de cosmetizare, ci de aliniere cu Legea 139/2018 privind eficiența energetică, modificată în 2025, și cu agenda de reforme 2025–2027. Ministerul Energiei rămâne fondator în numele Guvernului, iar CNED capătă instrumente, responsabilități și indicatori măsurabili, astfel încât programele din rezidențial și sectorul public să avanseze cu bani, reguli și raportare clară.
Intervenția vine din necesitatea unui cadru secundar coerent pentru proiecte și măsuri de eficiență energetică, în special după modificările aduse Legii 139/2018 prin Legea 111/2025. CNED, creat în 2023 pe baza fostei AEE, trebuie să gestioneze produse financiare, garanții și compensații, să administreze Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE) și să susțină transpunerea acquis-ului UE în energie și climă. Obiectivul merge dincolo de consultanță: Centrul trebuie să atragă și să administreze resurse, să finanțeze proiecte și să raporteze rezultate într-un format credibil.
Proiectul crește efectivul-limită de la 50 la 58 de posturi. Argumentul nu ține doar de volum, ci și de diversificarea instrumentelor: garanții financiare pentru asociațiile de proprietari, compensații de dobândă, administrarea FEE, contracte de performanță energetică și un sistem informațional național corelat cu noile reguli. Termenul de publicare a situațiilor financiare urcă la 150 de zile, în linie cu Legea contabilității, iar lista informațiilor publicate pe site se lărgește. În Statut, la domeniile de activitate apare expres „emiterea garanțiilor financiare”. Se ajustează și terminologia: „instrumente/măsuri de finanțare” devine „produse”, o nuanță care reflectă mecanisme mai structurate de finanțare și parteneriat.
Un set nou de indicatori de performanță intră în anexă. Măsurarea acoperă proiectele aprobate în sectorul public și rezidențial, valorile investițiilor, economiile de energie, energia regenerabilă produsă, reducerea de CO₂, suprafețe reabilitate și impactul socio-economic (vouchere valorificate și gospodării vulnerabile sprijinite). Indicatorii se stabilesc anual ca ținte și rămân deschiși completării, pentru a reflecta dinamica programelor.
Pe linia finanțelor publice, proiectul introduce o secvență tehnică și necesară. CNED gestionează mijloacele FEE în conturile din contul unic trezorerial, iar sintagma „contul” devine „conturile deschise în contul unic”, pentru a evita ambiguități la operarea fondurilor și plasarea temporară a soldurilor. Schimbarea vine împreună cu clarificarea surselor de venit, inclusiv venituri financiare din administrarea fondurilor și finanțărilor acordate.
Structura internă se specializează. „Direcția implementare programe și proiecte” dispare, cu rolurile redistribuite în unități de implementare. Fondul pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial urcă la statut de direcție. Între unitățile de front-office apare o „Secție primire și procesare dosare”, pentru a ține pasul cu volume mari de cereri. Lângă monitorizarea conformității și a riscurilor postfinanțare apare „Secția garanții și compensații financiare”, cerută de noul portofoliu de produse financiare. „Serviciul contabilitate și raportare” devine „Secția contabilitate, raportare și analiză financiară”, cu accent pe analitică. Organigrama rescrisă reflectă aceste ajustări în ansamblu.
Menținerea efectivului și a organigramei actuale ar frâna implementarea noilor atribuții din Legea 139/2018, modificată în 2025, și ar pune în risc calendarul angajat prin Planul de creștere economică. CNED are deja pe masă operațiuni serioase în 2024–iunie 2025, iar lipsa unei secții dedicate garanțiilor și compensațiilor ar lăsa descoperite programele de finanțare pentru blocuri și case. De aceea, varianta recomandată este consolidarea capacității interne, clarificarea liniilor de finanțare și formalizarea indicatorilor.
Energia eficientă înseamnă lucruri concrete la nivel de scară de bloc și gospodărie: anvelopare, ferestre, sisteme termice eficiente, panouri fotovoltaice pe case, electrocasnice cu consum redus. Fără un centru care să emită garanții pentru credite, să compenseze dobânzi, să combine granturi cu resurse naționale și să urmărească rezultate măsurabile, programele rămân în dosare. Prin noul pachet, CNED capătă cheia pentru a mișca banii și proiectele cu ritm, în timp ce raportarea la 150 de zile și indicatorii sectoriali oferă o oglindă publică a progresului.
Textul proiectului operează modificările direct în HG 1060/2023 și anexele sale. După adoptare și publicare, noutățile se traduc în fișe de post, în ghiduri și manuale operaționale, în formulare pentru garanții, în revizuirea paginii de transparență și în ținte anuale pentru indicatori. Intrarea în vigoare și controlul executării rămân în responsabilitatea Ministerului Energiei, care exercită funcția de fondator în numele Guvernului.
Proiectul nu schimbă identitatea juridică a CNED, dar schimbă substanța: capacitate umană suplimentară, mandate financiare complete, un tablou de bord cu indicatori și o structură internă adaptată la fluxuri mari de cereri. Din perspectiva beneficiarilor, diferența ar trebui să se vadă în timp de procesare mai scurt, reguli mai clare, acces mai ușor la finanțare și rezultate cuantificabile în consum, emisii și confort termic. Pentru spațiul public, pragul de transparență extins la 150 de zile și raportarea pe indicatori construiesc încredere în felul în care se cheltuie banii și se livrează proiecte.
