Deșeuri reduse la zero – Cum o antreprenoare moldoveancă vrea să schimbe regulile modei

SURSĂCNED

Industria modei a devenit una dintre cele mai mari surse de poluare ale planetei. Cele mai recente studii și rapoarte din domeniu arată că peste 2.000 de haine sunt aruncate în fiecare secundă. Iar aproape 90% din fibrele textile provenite din haine și articole de îmbrăcăminte sunt incinerate sau trimise la groapa de gunoi. Potrivit unui raport din 2019, Banca Mondială a declarat că „industria textilă este responsabilă pentru aproximativ o cincime din poluarea apei la nivel mondial“. Statisticile îngrijorătoare i-a determinat și pe antreprenorii moldoveni cu afaceri în domeniu să devină mai inovativi pentru a salva viitorul planetei.

Victoria Dănilă – antreprenoare din Chișinău – proiectează haine și alte produse adaptate nevoilor bebelușilor născuți prematur. Ea a obținut un brevet pentru produsele sale și a câștigat 11 medalii de aur la expoziții internaționale. În acest an, în cadrul competiției „GCIP Moldova 2023”, a participat cu o idee inovatoare – o soluție inteligentă de monitorizare a apei și prelucrare a hainelor, pentru obținerea de produse funcționale. Ideea sa a fost apreciată de către juriu și a fost desemnată câștigătoare la categoria „Consumul eficient al apei”.

Victoria Dănilă, antreprenoare a spus: „Eu am participat la acest concurs și anul trecut, de fapt m-am încadrat la categoria deșeuri, însă nu am trecut mai departe. Mi-am propus anul acesta ca să mai particip o dată și deja am depus conștient la categoria „Consumul eficient al apei”. Soluția prevede un sistem inteligent care ne permite economisirea apei în toate procesele tehnologice cu implementarea unor aparate și a unor tehnologii moderne, ceea ce ar economisi un volum mare de apă la procesul de spălare sau prespălare a produsului. De asemenea, foarte mulți consumatori, înainte de a îmbrăca o haină cumpărată, îndeosebi la copii, le spală înainte de purtare. Noi ne-am propus să evităm această etapă. Printr-un dispozitiv, utilaj de oxigenare – sterilizare, produsele vor fi împachetate și gata de purtare.”

Industria textilă este responsabilă pentru 20% din poluarea apelor. Potrivit cercetărilor, pentru fabricarea unui kilogram de bumbac sunt folosite cca 20 de tone de apă. Iar spălarea țesăturilor sintetice eliberează în mediu tone de microfibre, estimate la  35% din microplasticele primare.

„Este un consum foarte mare de apă la toate produsele, începând de la etapele de elaborare a firului, la etapa de vopsire, prespălare, spălare ș.a.m.d. Calculând și făcând o cercetare la nivel național și global, a fost demonstrat că într-adevăr se consumă foarte multă apă, îndeosebi la produsele pentru copii. În interval de până la un an de zile, pot fi utilizate 260 de piese, haine pentru copii. Ce se poate de făcut cu aceste haine care au fost purtate o dată, de două ori? S-ar putea da la reutilizare sau la sterilizare și la purtare ulterioară, pentru a fi posibilă evitarea deșeurile care se creează atât de mult din cauza textilelor.” a mai adaugat Victoria.

Conceptul inovator prezentat de Victoria se află în căutare de finanțatori, iar odată ce va fi achiziționat și instalat  dispozitivul de dezinfectare a hainelor promite să aducă soluții semnificative în ceea ce privește protecția mediului și durabilitatea în industria textilă.

Victoria Dănilă, antreprenoare: „Va fi o mini întreprindere unde fiecare va putea aduce hainele vechi, în care va avea un cost mai mic pentru a procura produse noi. Din cele vechi se pot confecționa altele sau, dacă au nevoie de anumite reparații, vor fi reparate. Multe haine sunt lăsate de vechi din cauza că au un defect. De asemenea va fi posibilă închirierea hainelor. Sunt o parte din consumatori care au nevoie de anumite haine doar pe o anumită perioadă de timp, iar noi, ca să oferim acest serviciu, vom dezinfecta toate hainele și le vom propune spre purtare. Acest dispozitiv este extrem de necesar la magazinele second – hand, unde cumpărătorul nu știe nimic despre haina achiziționată. Noi ne-am propus să evităm orice situație de îmbolnăvire și să mergem prin procedura de dezinfectare.”

În cadrul  „GCIP Moldova 2023”, pentru ideea sa, Victoria Dănilă a primit un premiu bănesc de 10.000 de dolari. „Banii câștigați îi vom folosi pentru elaborarea platformei, pentru că ne dorim o conexiune dintre consumatori, atelierele de reparație și întreprinderile de confecții, unde fiecare își poate găsi serviciul de care are nevoie. Ne dorim să dezvoltăm acest sistem, după care să putem să îl scalăm și în alte regiuni ale țării și poate la nivel internațional.” a mai adaugat Victoria.

Gala „Moldova Eco Energetică” a fost organizată de Agenția pentru Eficiență Energetică (restructurată în Centrul Național pentru Energie Durabilă), în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și cu sprijinul: Ministerului Energiei al Republicii Moldova, Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova (UE), Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova), Global Environment Facility (GEF), Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), Skat Consulting, ÎCS „Premier Energy”, SRL, Ambalaj Market și Solar Energy.

Q Group Banner
spot_img
spot_img
spot_img
Q Group Banner

ȘTIRI RECENTE

Securitate cibernetică în energie: Moldova vrea să construiască apărarea înainte de primul atac, nu după

La Moldova Cybersecurity Forum 2026, secretarul de stat Carolina Novac a deschis o discuție...

Cine va echilibra sistemul energetic: câștigătorii licitației Moldelectrica, pe loturi, puteri și prețuri

Moldelectrica a anunțat acum câteva momente, rezultatele licitației pentru achiziția capacităților de echilibrare de...

Revenit de la Atena, ministrul Junghietu: Suntem mai bine pregătiți să răspundem crizelor

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu spune în fața unui panel de omologi europeni, că Moldova nu mai e spectator al tranziției energetice

58,75 MW noi în trei luni: fotovoltaicul acoperă 87% din creșterea T1, totalul E-SER ajunge la 1.039,74 MW

T1 2026: 58,75 MW capacități noi instalate — 51,43 MW solar, 6 MW eolian, 1,32 MW biogaz. Totalul E-SER ajunge la 1.039,74 MW. Analiza datelor CNED

SIMILARE

Securitate cibernetică în energie: Moldova vrea să construiască apărarea înainte de primul atac, nu după

La Moldova Cybersecurity Forum 2026, secretarul de stat Carolina Novac a deschis o discuție...

Cine va echilibra sistemul energetic: câștigătorii licitației Moldelectrica, pe loturi, puteri și prețuri

Moldelectrica a anunțat acum câteva momente, rezultatele licitației pentru achiziția capacităților de echilibrare de...

Revenit de la Atena, ministrul Junghietu: Suntem mai bine pregătiți să răspundem crizelor

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu spune în fața unui panel de omologi europeni, că Moldova nu mai e spectator al tranziției energetice

GIZ caută 13 fabrici din Moldova pentru audit energetic gratuit

GIZ acoperă integral costul auditului energetic industrial pentru 13 IMM-uri din Moldova. Valoare: 5.000 EUR/audit. Termen de aplicare: 29 mai 2026

ENERG.MD — De la proiecte rezidențiale la sisteme de stocare: 50 MW construiți pe nișa în care credem

ENERG.MD, parte a Grupului TELSI, livrează solar rezidențial și industrial în Moldova. 50 MW în portofoliu, echipamente premium și o nouă direcție: stocarea energiei

După 1 GW regenerabil instalat, Moldova se lovește de următorul perete: nu are unde stoca energia

Ministerul Energiei caută scheme de sprijin pentru baterii, după ce regenerabilele au depășit 1 GW instalat, iar sistemul are nevoie de circa 600 MWh de stocare

Ministerul Energiei: clarificăm exproprierile terenurilor ca să accelerăm proiectele liniilor electrice

Ministerul Energiei intră în ședința Guvernului din 13 mai cu o intervenție legislativă care...

CET Nord deschide o oportunitate de investiție privată: 70 MW de baterii de stocare a energiei la Bălți

CET Nord a lansat licitația pentru instalarea unui sistem de stocare a energiei electrice de 70 MW pe platforma centralei termoelectrice din Bălți

Petrol sub pășuni: povestea necunoscută a zăcămintelor din sudul Moldovei

La Văleni, raionul Cahul, funcționează singurele zăcăminte de petrol din Republica Moldova — descoperite în anii 1950 de geologii sovietici și exploatate aproape neîntrerupt...