Colegii noștri de la Energy Analytical Studies din România au publicat astăzi, 6 august, studiul „Rețeaua electrică a Republicii Moldova: starea tehnică și recomandări de dezvoltare”. Analiza trece în revistă vulnerabilitățile rețelei – de la echipamentele învechite, cu o durată de funcționare depășită în proporție de peste 70 %, până la pierderile ridicate de energie și lipsa digitalizării – și propune direcții clare de modernizare, precum implementarea tehnologiilor Smart Grid și integrarea surselor regenerabile. Publicăm în continuare, integral, acest studiu și le mulțumim autorilor de la Energy Analytical Studies pentru că ni l-au pus la dispoziție.

Analiza prezentată nu formulează critici, ci evidențiază, într-un mod constructiv, nevoia imperativă de modernizare și consolidare a infrastructurii energetice a Republicii Moldova. Prin identificarea vulnerabilităților actuale, scopul analizei este de a susține un demers informativ și orientat spre soluții, menit să contribuie la creșterea rezilienței, eficienței și sustenabilității sectorului energetic al Republicii Moldova.

Sistemul energetic al Republicii Moldova se remarcă printr-o capacitate de producție și transport relativ modestă, influențată de factori structurali, geografici și geopolitici. Dimensiunea restrânsă a pieței interne, cu un consum anual de aproximativ 4,4 TWh, reprezintă un factor care constrânge dezvoltarea unui sector energetic pe deplin autonom. În lipsa unor resurse energetice interne semnificative (excepție resursele regenerabile), Republica Moldova s-a bazat în mod tradițional pe importuri, în special prin conectarea istorică la sursele de energie situate pe malul stâng al Nistrului și pe infrastructura de tranzit prin Ucraina (până la începutul anului 2025). Un element important al acestui aranjament energetic îl constituie Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), situată în stânga Nistrului, care a asigurat, în anumite perioade, între 70% și 80% din necesarul de energie electrică al țării. Această situație a generat, în timp, o dependență funcțională de surse externe, cu implicații asupra securități energetice și a rezilienței sistemului național în fața fluctuațiilor geopolitice sau comerciale.

În același timp, infrastructura rețelelor de transport și distribuție se confruntă cu provocări determinate de gradul avansat de uzură tehnologică, reflectat prin faptul că peste 70% din echipamentele rețelei au depășit durata normativă de funcționare. Deși acest context este comun și altor sisteme energetice din regiune, el subliniază necesitatea unor investiții direcționate și planificate strategic, orientate spre modernizarea și digitalizarea infrastructurii energetice critice.

Pe măsură ce ponderea surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Republicii Moldova este în creștere, tendință încurajatoare și aliniată cu obiectivele tranziției energetice, apar și noi cerințe operaționale, date de caracterul intermitent și variabil al acestor surse. În acest sens, dezvoltarea capacităților de transport, creșterea flexibilității operaționale și integrarea unor soluții inteligente devin componente esențiale pentru menținerea stabilității sistemului energetic național, inclusiv în scenarii cu volume ridicate de import sau export și în condiții de dezechilibru între cerere și ofertă.

Conform datelor preluate din sursele deschise, capacitatea de producție disponibilă în 2024 în cadrul sistemului electroenergetic național a fost de 2.098,75 MW (în 2023 a fost 2.090,25 MW), fiind dominată de unități de generare termică (fără biogaz), care reprezintă componenta principală a capacităților instalate. Pondere surselor regenerabile de energie (inclusiv hidro) este de ~15%, înregistrând o creștere de  3,6%  față de anul 2023.

Realitățile actuale din sectorul energetic, situează Republica Moldova într-o etapă critică a tranziției energetice, în care modernizarea infrastructurii, diversificarea surselor și interconectarea cu sistemele europene devin imperative strategice. În acest context, analiza stării tehnice a rețelelor electrice și a capacității de adaptare la noile cerințe tehnologice și de securitate energetică constituie o premisă esențială pentru formularea unor politici sustenabile și eficiente.

Organizarea și starea tehnică a rețelelor electrice

Operatorul de sistem al rețelei electrice și de transport a energiei electrice din Republica Moldova este Moldelectrica, instituție publică responsabilă pentru exploatarea, întreținerea și dezvoltarea rețelelor electrice. Aceasta asigură echilibrul între producția, consumul și tranzitul de energie electrică, având un rol strategic în funcționarea stabilă a întregului sistem electroenergetic național (SEN).

Conform datelor oficiale, infrastructura actuală a sistemului de transport de energie electrică include aproximativ 4.067,01 km de linii electrice de 35 kV, 110 kV, 330 kV și 400 kV. Aceste linii conectează centrele de consum cu principalele puncte de import, precum și cu stațiile de transformare, echipate cu autotransformatoare, echipamente de comutație și protecție. În pofida acoperirii teritoriale satisfăcătoare, aceste instalații sunt într-un stadiu avansat de uzură fizică: peste 70% din echipamente au o vechime mai mare de 30 de ani, iar o parte semnificativă depășește chiar 40 de ani de exploatare.

Această stare avansată de degradare afectează direct eficiența operațională și siguranța în exploatare. Frecvența crescută a avariilor, pierderile tehnice ridicate și limitările în integrarea surselor regenerabile de energie sunt consecințe directe ale infrastructurii învechite. Pierderile tehnice în rețelele de transport sunt estimate la circa 3–4% din energia transportată, valoare considerabil mare comparativ cu media înregistrată în sistemele performante din Uniunea Europeană (sub 2%).

Operatorul de sistem de transport Moldelectrica desfășoară activitatea de transport al energiei electrice prin intermediul Rețelei Electrice de Transport (RET), alcătuită din stații și linii electrice de înaltă și foarte înaltă tensiune. RET constituie o infrastructură de interes național și strategic, operând la o tensiune nominală egală sau superioară valorii de 35 kV.

Conform datelor disponibile, infrastructura electrică gestionată de Moldelectrica cuprinde următoarele elemente:

• 183 de stații electrice de transformare (ST), operând în intervalul de tensiune de 10–400 kV;
• 650 de transformatoare de putere, autotransformatoare, reactoare, precum și transformatoare pentru servicii proprii și echipamente supravoltoare, cu o capacitate totală instalată de 5.077.520 MVA;
• 067,01 km de linii electrice aeriene (LEA), care operează la tensiuni cuprinse între 35 kV și 400 kV.

Majoritatea stațiilor electrice (180 de unități) au o vechime mai mare de 30 de ani, fiind puse în funcțiune în perioada sovietică. Doar trei stații au fost construite și puse în exploatare în ultimele trei decenii, ceea ce evidențiază gradul avansat de uzură și necesitatea urgentă de modernizare a infrastructurii existente. Totodată, un număr de 319 de transformatoare utilizate de Moldelectrica au o durată de utilizare mai mare de 20 de ani.

În ceea ce privește liniile electrice ale rețelei electrice de transport a Republicii Moldova, aproximativ 90% dintre liniile electrice aeriene (LEA) aflate în exploatare au o durată de funcționare ce depășește 30 de ani, evidențiind un grad avansat de îmbătrânire a infrastructurii și necesitând intervenții substanțiale de reabilitare și modernizare.

Rețeaua de distribuție a energiei electrice din Republica Moldova (excepție regiunea transnistreană) se extinde pe o lungime totală de 57.058 km, fiind structurată în funcție de nivelul de tensiune după cum urmează:

• ~ 1.800 km de linii de înaltă tensiune (35–110 kV);
• 830 km de linii de tensiune medie (6–10 kV);
• 260 km de linii de tensiune joasă (0,4 kV);

Infrastructura este deservită de un total de 15.314 transformatoare electrice, cu o capacitate instalată cumulată de 4.709 MVA, asigurând alimentarea consumatorilor finali. Pe malul stâng al râului Nistru (regiunea transnistreană), sistemul de distribuție cuprinde 6.096 km de linii electrice aeriene, dintre care:

• 185 km sunt de tensiune de 10 kV;
• 158 km de 6 kV;
• 753 km de 0,4 kV.

La acestea se adaugă 1.197 km de rețea electrică subterană (în cablu), distribuită astfel: 343 km de 10 kV, 377 km de 6 kV și 477 km de 0,4 kV. Atât pe malul drept cât și stâng al Nistrului este necesară o modernizare semnificativă a rețelei, în special în ceea ce privește digitalizarea și trecerea către soluții subterane în zonele urbane.

Activitățile de operare, întreținere, modernizare și dezvoltare a rețelelor de distribuție a energiei electrice în Republica Moldova sunt realizate, în mod oficial, de doi operatori de sistem de distribuție licențiați de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Premier Energy Distribution este principalul distribuitor, asigurând alimentarea pentru aproximativ 56% din totalul consumatorilor, pe o arie ce acoperă circa 70% din teritoriul național. La rândul său, RED-Nord deservește aproximativ 29% din totalul consumatorilor, deservind regiunile de nord ale țării. În regiunea transnistreană, pe malul stâng al Nistrului, își desfășoară activitatea un al treilea operator – ERES, care nu este licențiat de ANRE și funcționează în afara cadrului legal național de reglementare al Republicii Moldova. ERES furnizează energie către aproximativ 15% din totalul consumatorilor, acoperind teritoriile amplasate pe malul stâng a râului Nistru.

Un aspect critic relevat din indicatorii analizați îl reprezintă pierderile de energie electrică, exprimate atât în termeni absoluți, cât și procentuali. Premier Energy înregistrează pierderi de 243,15 mil. kWh, echivalentul a 7,23% din energia introdusă în rețea, în timp ce RED-Nord raportează o pierdere de 75,78 mil. kWh, reprezentând 7,56%. Operatorul din stânga Nistrului, ERES, deși cu o cantitate infimă de energie procesată (0,918 mil. kWh), prezintă o rată a pierderilor și mai ridicată, de 8,10%. Aceste pierderi tehnice ridicate sunt semnificative din mai multe perspective:

• Eficiență economică – energia pierdută în procesul de distribuție reprezintă costuri nerecuperabile;
• Sustenabilitate – pierderile indică un sistem uzat din punct de vedere tehnic, contrar obiectivelor de eficiență energetică promovate la nivel european;
• Fiabilitate operațională – rata ridicată a pierderilor semnalează probleme în infrastructura fizică, cum ar fi conductoare depășite fizic, lipsa echipamentelor moderne de monitorizare și control, sau întreținerea deficitară a rețelelor.

În comparație cu standardele europene, unde pierderile în rețelele de distribuție se situează adesea sub 5%, valorile raportate în Republica Moldova sunt ridicate și reflectă nevoia urgentă de modernizare tehnologică și digitalizare a rețelelor. Aceste intervenții sunt esențiale nu doar pentru reducerea pierderilor, ci și pentru integrarea eficientă a rețelei energetice moldovenești în rețeaua energetică europeană (ENTSO-E), îmbunătățirea calității serviciului și creșterea rezilienței energetice a Republicii Moldova.

Indicatorii tehnici prezentați evidențiază un decalaj considerabil între operatori și subliniază provocările multiple ale sectorului de distribuție a energiei electrice din Republica Moldova. Pierderile ridicate de energie, corelate cu o infrastructură învechită, constituie o vulnerabilitate sistemică ce trebuie abordată prin politici coerente de investiții, reglementare și aliniere la standardele europene de eficiență și performanță.

Recomandări strategice

În contextul evoluțiilor recente și al provocărilor sistemice din cadrul infrastructurii energetice a Republicii Moldova, se impune o abordare strategică multidimensională pentru modernizarea rețelelor electrice. Următoarele direcții de acțiune identificate sunt esențiale pentru creșterea siguranței în exploatare, eficienței tehnice și alinierii la standardele europene:

• Reabilitarea și înlocuirea echipamentelor învechite din rețelele de transport și distribuție. Având în vedere că peste 70% din echipamentele din rețelele electrice au depășit durata normativă de funcționare, este esențială prioritizarea unor programe etapizate de reabilitare și înlocuire, cu accent pe componentele critice ale infrastructurii (transformatoare, linii de înaltă tensiune, stații de conexiune);
• Investiții în digitalizare și sisteme inteligente de monitorizare (Smart Grid). Implementarea tehnologiilor de tip Smart Grid va permite monitorizarea în timp real a stării rețelelor, optimizarea fluxurilor de energie și identificarea rapidă a defecțiunilor. Acest lucru este esențial pentru a face față creșterii ponderii surselor regenerabile în ecuația energetică a Republicii Moldova;
• Extinderea și diversificarea interconexiunilor cu sistemele energetice europene. Continuarea proiectelor de interconectare a LEA de 400 kV (Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș) este vitală pentru asigurarea accesului stabil la piața energetică regională. Se recomandă, de asemenea, creșterea capacității comerciale dedicate Republicii Moldova în cadrul ENTSO-E, pentru a facilita importuri competitive în perioade de vârf;
• Stimularea dezvoltării capacităților de echilibrare și flexibilitate. În paralel cu creșterea producției din surse regenerabile, este necesară dezvoltarea unor mecanisme flexibile de echilibrare: centrale cu pornire rapidă, stocare prin baterii, integrarea prosumatorilor;
• Crearea unui cadru de reglementare stimulativ și predictibil pentru investiții. Atracția capitalului privat necesită un cadru legislativ stabil, transparent și convergent cu cel al Uniunii Europene. Se recomandă dezvoltarea unor mecanisme de sprijin (contracte pentru diferență, garanții de origine, licitații competitive) pentru investiții în modernizarea rețelelor și surse de producție cu emisii reduse;
• Consolidarea capacităților instituționale și formarea resursei umane. Modernizarea infrastructurii trebuie însoțită de programe de formare continuă pentru personalul tehnic și decizional, precum și de consolidare a capacităților administrative.

Recomandările menționate sunt orientate spre creșterea rezilienței energetice pe termen mediu și lung, promovând în același timp integrarea tehnologică și instituțională a Republicii Moldova în spațiul energetic european. Implementarea lor constructivă va contribui la asigurarea unui sistem energetic sigur, sustenabil și adaptat cerințelor viitoare.

Concluzie

Republica Moldova se află într-un moment esențial al transformării sale energetice, marcat de eforturi susținute de integrare în sistemul electroenergetic european și de modernizare a infrastructurii naționale. Analiza elaborată evidențiază provocările structurale precum gradul ridicat de uzură tehnică, dependența de importuri și flexibilitatea operațională limitată, dar și oportunități reale de dezvoltare prin investiții direcționate corect, interconectare regională cu România și digitalizare. Modernizarea rețelelor de transport și distribuție, consolidarea capacităților de echilibrare și adoptarea tehnologiilor inteligente sunt elemente esențiale pentru asigurarea unui sistem energetic sigur, eficient și sustenabil. Evoluția mixului energetic, prin creșterea ponderii surselor regenerabile, impune o adaptare tehnologică și operațională a rețelelor existente. Recomandările propuse oferă un cadru strategic coerent pentru creșterea rezilienței energetice, atragerea investițiilor și alinierea cu standardele europene. În ansamblu, implementarea graduală și consecventă a acestor măsuri va permite Republicii Moldova să-și consolideze securitatea energetică și să avanseze în direcția unei tranziții energetice durabile.