La începutul săptămânii, Dan Jørgensen a publicat un mesaj despre noul „European Grids Package” și inițiativa „Energy Highways”, cu promisiunea unor conexiuni transfrontaliere mai rapide și a unei Europe „mai bine legate”. Dincolo de comunicarea politică, în documentele Comisiei apare o frază care interesează direct Chișinăul: pentru coridorul Trans-Balkan Pipeline, Bruxellesul anunță coordonare intensă „cu toate țările vizate, inclusiv Moldova și Ucraina”, cu scop de atractivitate comercială mai mare și eliminarea blocajelor. 

Jørgensen este comisar european (mandat 2024–2029) pentru Energie și Locuințe. În fișa lui oficială, Comisia îi fixează o misiune foarte concretă: reducerea prețurilor la energie pentru gospodării și companii, creșterea producției de energie curată, modernizarea rețelelor și construirea unui sistem energetic „rezilient, interconectat și sigur”, plus un parcurs către oprirea importurilor rusești prin REPowerEU. 

Pentru Republica Moldova, aceasta contează dintr-un motiv simplu: în actuala arhitectură europeană, energia nu mai stă în capitolul „tehnic”, separat de geopolitică. Bruxellesul tratează rețelele, interconectorii și coridoarele de transport ca infrastructură critică, cu rol direct în securitate și în stabilitatea prețurilor. 

Ce înseamnă „Energy Highways” în strategia UE

Inițiativa „Energy Highways” pornește de la o idee pe care Reuters o rezumă tranșant: Comisia a identificat opt blocaje majore în infrastructura energetică europeană și vrea să le reducă, proiect cu proiect, pentru prețuri mai mici și securitate mai mare. 

În documentele Comisiei, „Energy Highways” nu înseamnă o singură magistrală, ci un set de coridoare și proiecte prioritare, cu intervenție politică mai puternică, coordonare regională și măsuri pe termen scurt, ca să nu mai existe ani de stagnare între plan și șantier. 

În paralel, pachetul are și o ambiție instituțională: un mod mai „de sus în jos” de planificare a rețelelor, cu rol mai mare pentru Comisie, scenarii comune și instrumente care împing finanțarea și autorizările spre o logică europeană, nu strict națională. O sinteză publică a industriei (WindEurope) notează exact această direcție: planificare mai coerentă, mobilizare de finanțare publică și privată, plus măsuri care ating autorizarea și acceptanța locală. 

Piesa care atinge direct Moldova: Trans-Balkan Pipeline, flux Sud–Nord

În anexele „Energy Highways”, Comisia descrie „TransBalkan Pipeline (TBP) reverse flow” ca pe un efort coordonat în Europa Centrală și de Sud-Est, care urmărește utilizarea maximă a capacității existente de transport gaze în sens invers, din Sud spre Nord. Mesajul politic este clar: funcția de reverse flow susține diversificarea, reduce dependența și ajută obiectivele REPowerEU. 

Apoi vine propoziția esențială pentru Chișinău. Comisia scrie că va intensifica coordonarea în cadrul CESEC, „cu toate țările vizate, inclusiv Moldova și Ucraina”, pentru creșterea atractivității comerciale „cât mai repede”, dar și pentru alinierea la acquis-ul energetic al UE. În același paragraf, Bruxellesul pune pe masă două pârghii foarte concrete: armonizarea calității gazului și eliminarea obstacolelor care limitează utilizarea TBP. 

De aici încolo, implicațiile pentru Moldova se pot citi în trei straturi.

Primul strat ține de securitate energetică imediată. Un coridor funcțional Sud–Nord oferă opțiuni reale în perioade cu presiune pe piață, nu doar „alternative teoretice”. Pentru un sistem mic, expus la șocuri și la risc geopolitic, opțiunile contează la fel de mult ca prețul.

Al doilea strat ține de piață și reguli. Comisia recunoaște, în același text, că obstacolele actuale au natură de reglementare și de piață, cu impact asupra viabilității comerciale. Cu alte cuvinte, nu ajunge să existe țeava; contează tarifele, produsele de capacitate, compatibilitatea tehnică, modul de rezervare, predictibilitatea.  Aici, Moldova are deja un fir de continuitate: la nivel CESEC, Chișinăul vorbește despre „Vertical Gas Corridor” și despre folosirea infrastructurii existente, cu accent pe coordonare de tarife și utilizare mai bună a coridorului Trans-Balkan. 

Al treilea strat ține de integrarea regională cu Ucraina, în logica europeană. Energy Community a publicat anterior o analiză despre „deblocarea” TBP, cu accent pe cooperare regională, tarife transparente și un model comercial compatibil cu noua realitate a fluxurilor. În același material apar și pași practici între Moldova și Ucraina, plus nevoia de armonizare de reglementare. 

Energia electrică: Moldova este sincronizată cu Europa, dar încă își construiește „căile” de piață

Moldova și Ucraina s-au sincronizat cu rețeaua electrică a Europei continentale în martie 2022, fapt pe care ENTSO-E îl tratează ca moment de sprijin sistemic pentru stabilitate și securitate.  Comisia revine ulterior la această sincronizare ca „piatră de temelie” a sprijinului pentru Moldova și Ucraina, cu trimitere directă la riscul de atacuri asupra infrastructurii critice. 

Sincronizarea, însă, nu livrează singură integrare economică și reziliență. Moldova are nevoie de interconexiuni și capacitate internă, ca să poată importa/exporta pe baze robuste și să reducă vulnerabilități structurale. Aici intră proiectele de interconectare cu România, în special axa Isaccea–Vulcănești–Chișinău. În pipeline-ul oficial al Băncii Europene de Investiții, proiectul include o stație de conversie la Vulcănești și o linie de 400 kV spre Chișinău, cu modernizări de stații. 

În logica „Energy Highways”, astfel de proiecte au valoare dublă pentru Moldova. Pe de o parte, reduc dependența de „puncte unice de stres” din sistem. Pe de altă parte, fac piața mai accesibilă, cu opțiuni mai multe în situații de criză, inclusiv pe timp de iarnă, când capacitatea de interconectare și starea infrastructurii devin decisive. 

Dacă pui cap la cap documentele și mesajele publice, strategia UE are o idee centrală: rețelele și coridoarele devin instrument de competitivitate și securitate, nu doar suport pentru tranziția verde. Reuters citează această logică în termeni de „bottlenecks” și prețuri; iar Comisia, în anexele tehnice, le traduce în „acțiuni pe termen scurt” pentru fiecare coridor, cu mecanisme de coordonare și raportare de progres. 

Moldova are trei lucruri de câștigat, dacă își joacă bine poziția în noua arhitectură: acces mai previzibil la gaze prin coridorul sudic și TBP; integrare electrică mai solidă prin proiecte cu România; aliniere de reglementare care face aceste rute bancabile și utilizabile de piață. Toate trei apar, într-o formă sau alta, în limbajul Comisiei despre TBP (atractivitate comercială, acquis, calitate gaz) și în agenda CESEC despre utilizarea coridorului și coordonarea tarifelor.