La Ministerul Energiei, membrii Grupului de lucru pentru contorizarea inteligentă au trecut în revistă rezultatele preliminare ale studiului cost–beneficiu care evaluează extinderea la nivel național a proiectului-pilot de contoare inteligente. Discuția a vizat efectele economice, tehnice și sociale ale unei implementări pe scară largă și pașii necesari pentru o decizie fundamentată.
Reuniunea a avut loc la sediul instituției și a fost condusă de Secretarul de Stat Cristina Pereteatcu. Mesajul a fost unul pragmatic: datele din studiu oferă o bază mai solidă pentru o extindere responsabilă, cu accent pe beneficii concrete pentru oameni — consumatori mai bine informați, facturi mai corecte — și pe un sistem energetic mai sigur și mai flexibil.
În același cadru, participanții au abordat și tema prețurilor diferențiate la energie, împreună cu modul în care categoriile tarifare pot încuraja un consum mai eficient. Ideea discutată este simplă: tarifele diferențiate, susținute de contorizarea inteligentă, pot muta o parte din consum în afara orelor de vârf și pot ajuta rețeaua să funcționeze mai echilibrat.
Proiectul-pilot, lansat de Ministerul Energiei cu sprijinul PNUD Moldova și finanțare din partea Guvernului Italiei, prevede instalarea a 100.000 de contoare inteligente până la finalul anului 2027, adică aproximativ 7% din cei 1,4 milioane de consumatori de energie electrică. Autoritățile leagă inițiativa de digitalizarea sectorului și de o infrastructură mai rezilientă, aliniată la standardele europene, care poate susține o gestionare mai bună a cererii, echilibrarea rețelei, optimizarea costurilor pentru consumatori și reducerea vulnerabilităților energetice.
