Mâine, 6 august 2025, Guvernul este așteptat să aprobe proiectul de Hotărâre care dă curs definitiv unui nou credit de program în valoare de 25 milioane de euro, acordat de Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) în cadrul „Programului pentru tranziția energetică verde”. Cererea oficială de credit a fost înaintată agenției franceze la începutul lunii iulie 2025, așa cum relatam, iar negocierile din ultima lună s-au concentrat pe alinierea condiționalităților de reformă la obiectivele europene.

Cine dă banii și de ce? AFD este banca de dezvoltare a statului francez; finanțările sale sunt instrumente de politică externă, menite să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice și să consolideze influența diplomatică a Franței în vecinătatea Uniunii Europene. Pentru Paris, Moldova este o piață-pilot în Europa de Est, iar programul de tranziție verde îi oferă AFD vizibilitate și oportunitatea de a coagula granturi europene – deja există un pachet de asistență tehnică de 5 milioane de euro finanțat de UE și implementat de filiala Expertise France.

Cine ia banii și la ce îi folosește? Sumele intră în trezoreria statului, dar sunt legate de șaisprezece măsuri structurale agreate cu partenerul francez: revizuirea sprijinului pentru consumatorii vulnerabili, adoptarea regulamentului de garantare a veniturilor producătorilor de energie regenerabilă, actualizarea cadrului de susținere a eficienței energetice și consolidarea interconexiunilor transfrontaliere. Din perspectivă contabilă, împrumutul reprezintă sprijin bugetar și poate acoperi cheltuieli curente sau investiții, însă deblocarea lui depinde de îndeplinirea etapizată a reformelor.

Acordul are o maturitate de 15 ani, din care cinci ani de grație, și urmează să fie rambursat în douăzeci de tranșe semestriale. Dobânda este Euribor la șase luni plus 0,9 puncte procentuale, ceea ce, la cotația actuală de circa unu la sută, ar ridica costurile totale la aproape 4,75 milioane de euro. În plus, statul plătește un comision de angajament de 0,5 % pentru sumele nedebursate și un comision unic de 0,5 % la semnare. Creditul va fi debursat într‑o singură tranșă, iar cheltuielile vor fi acoperite din bugetul de stat.

Pentru Paris, Moldova este o piață‑pilot în Europa de Est: împrumutul este însoțit de un grant de asistență tehnică de cinci milioane de euro finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Expertise France. Pentru Chișinău, banii vin la costuri sub media pieței, dar numai dacă reformele convenite cu AFD sunt livrate integral.

Ce angajamente își asumă Moldova Acordul obligă Guvernul să adopte și să implementeze 16 măsuri structurale grupate în trei categorii. La capitolul financiar, Executivul trebuie să mențină deficitul bugetar sub 5 % din PIB și să creeze un fond special pentru co‑finanțarea proiectelor verzi, alimentat anual cu cel puțin 10 % din încasările din accize pe produse petroliere. Pe palier politic, Moldova se angajează să publice până la 31 decembrie 2025 o Strategie Națională Integrată Energie‑Climă care să tranșeze ținta de 30 % energie regenerabilă în mixul final și să asigure independența Autorității Naționale de Reglementare în Energetică prin modificarea legii de funcționare. La nivel legislativ, Guvernul trebuie să revizuiască schema de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, să adopte regulamentul de garantare a veniturilor producătorilor de energie regenerabilă, să implementeze directivele UE privind piețele de capacitate și stocare și să finalizeze codul de rețea pentru interconexiunile transfrontaliere. În plus, până la sfârșitul trimestrului I 2026, trebuie adoptate acte normative pentru recunoașterea certificatelor de origine, integrarea agregatorilor de flexibilitate și introducerea unui registru digital național al instalațiilor fotovoltaice.

Ce câștigă și ce riscă Moldova? Pe termen scurt, guvernul obține lichidități ieftine pentru a acoperi golurile de finanțare din buget și pentru a accelera reformele energetice cerute de parcursul european. Pe termen lung, statul își asumă o creștere modestă a datoriei publice (circa 0,1 % din PIB) și expunerea la variabilitatea dobânzii: dacă EURIBOR urcă la 2–3 %, dobânzile suplimentare pot adăuga 2–3 milioane de euro. Neîndeplinirea reformelor poate suspenda debursarea sau poate forța renegocierea contractului în condiții mai dure.

De ce este acest împrumut diferit de precedentul? În mai 2025, AFD a acordat Moldovei 73 milioane de euro (proiectul INSPIREE) pentru renovarea energetică a clădirilor publice; acel credit este investițional și merge direct în lucrări, pe când actualul împrumut de 25 milioane este un loan bazat pe politici publice, adică bani primiți în schimbul unor schimbări de reglementare. Guvernul plătește cu angajamente de reformă pentru a obține finanțare sub costurile de piață.

Cui folosește, concret, programul? Consumatorii vulnerabili ar putea primi compensații țintite mai bine, producătorii de energie regenerabilă ar beneficia de un mecanism de garantare a veniturilor, iar întregul sistem energetic ar deveni mai rezilient prin investiții în rețea și un cadru de reglementare aliniat la normele UE. În plus, firmele locale de servicii energetice și furnizorii de tehnologii verzi pot accesa proiecte finanțate indirect din buget.

Ce urmează? În perioada august–septembrie 2025, condițiile tehnice ale împrumutului vor fi finalizate, iar Parlamentul este așteptat să ratifice acordul în octombrie. Dacă toate milestone‑urile inițiale vor fi bifate, Ministerul Finanțelor estimează debursarea efectivă înainte de sfârșitul anului. Prima evaluare a progreselor va avea loc în primul trimestru din 2026; neîndeplinirea chiar și a unei singure măsuri poate anula clauzele concesionale.

Creditul de 25 milioane de euro de la AFD nu este un cadou, ci un pariu pe capacitatea Moldovei de a livra reforme energetice. Dacă guvernul își respectă angajamentele, costul banilor rămâne sub media pieței, iar economia câștigă prin investiții și stabilitate; dacă reformele stagnează sau dobânzile cresc semnificativ, datoria poate deveni mai împovărătoare decât beneficiile imediate. Transparența utilizării fondurilor și monitorizarea publică a progreselor rămân esențiale pentru ca împrumutul să nu se transforme într-o povară inutilă.