Guvernul urmează să adopte, în ședința din 11 decembrie, un Regulament și un Plan de Acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic.
Elaborarea acestor documente este rezultatul unei analize detaliate a riscurilor din sectorul energetic, dar și a cerințelor impuse de integrarea în Comunitatea Energetică Europeană. Recenta instabilitate geopolitică, creșterea cererii de energie și vulnerabilitățile infrastructurii au evidențiat necesitatea unui cadru juridic robust care să permită gestionarea eficientă a crizelor.
Crizele energetice pot avea diverse cauze: dezechilibre între cerere și ofertă, deficiențe de infrastructură, incidente de securitate cibernetică sau întreruperi în aprovizionarea transfrontalieră.
Proiectul de act normativ introduce măsuri complexe, grupate în mai multe capitole, fiecare având rolul de a aborda un aspect specific al crizelor energetice. Printre cele mai relevante se numără:
- Gestionarea riscurilor: Stabilirea unui sistem de identificare și monitorizare a riscurilor, implicând operatorii de transport, distribuitorii și autoritățile centrale. Aceste măsuri includ crearea unui sistem electronic pentru schimbul de informații în timp real și implementarea unor teste periodice ale capacității de reacție.
- Planificarea și prevenirea: Planul de Acțiuni va detalia scenariile naționale și regionale de criză, precum și măsurile preventive, de la modernizarea interconexiunilor până la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic.
- Intervenții în situații de criză: Documentele propun mecanisme de coordonare, inclusiv desemnarea unui coordonator național pentru crizele energetice și instituirea unor proceduri pentru alocarea resurselor și întreruperea controlată a consumului.
- Măsuri comerciale și necomerciale: Sunt prevăzute intervenții care să minimizeze impactul asupra pieței și consumatorilor, dar și măsuri de ultimă instanță, aplicate doar atunci când opțiunile bazate pe piață sunt insuficiente.
Un element de noutate este cooperarea regională și bilaterală. Documentul încurajează colaborarea cu statele vecine, inclusiv prin mecanisme de asistență reciprocă și schimb de informații, pentru prevenirea și gestionarea crizelor transfrontaliere.
Deși proiectul este unul ambițios, procesul de consultare a fost marcat de dezbateri intense. Numeroase prevederi și capitole au fost modificate sau eliminate în urma discuțiilor cu părțile interesate. Criticii au semnalat lipsa unor soluții clare pentru finanțarea măsurilor propuse, precum și insuficiența detaliilor privind protecția consumatorilor vulnerabili.
Totuși, autoritățile au integrat sugestii care vizează măsuri mai flexibile pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar și un mecanism de comunicare mai eficient cu publicul în timpul crizelor.
