În cadrul ședinței de Guvern din 12 februarie, secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, va susține proiectul de Hotărâre a Guvernului privind mecanismul de punere în aplicare a inovațiilor în domeniul energiei. Documentul urmărește să creeze un cadru funcțional pentru testarea și implementarea tehnologiilor inovatoare în sectorul energetic din Republica Moldova. Cu toate acestea, analiza proiectului relevă mai multe deficiențe și obiecții ridicate de diverse instituții, unele prevederi fiind respinse sau acceptate doar parțial.

Acest proiect de Hotărâre introduce un sandbox reglementar în domeniul energiei, un concept utilizat pe scară largă în sectoare precum fintech sau telecomunicații pentru a permite testarea inovațiilor într-un cadru controlat.

Un sandbox reglementar este un mediu de testare unde companiile pot experimenta noi tehnologii, produse sau modele de afaceri fără a fi supuse imediat tuturor cerințelor legislative standard. Acest mecanism oferă o fereastră de reglementare flexibilă, permițând inovațiilor să fie analizate și ajustate înainte de o implementare la scară largă.

Conceptul a apărut pentru prima dată în domeniul financiar, fiind utilizat în Marea Britanie de Financial Conduct Authority (FCA) pentru a permite startup-urilor fintech să își testeze produsele într-un mediu sigur. Ulterior, sandbox-urile au fost adoptate în alte industrii, inclusiv în sectorul energetic, unde state precum Germania, Olanda și Statele Unite le-au folosit pentru testarea piețelor descentralizate de energie, a tarifării dinamice și a tehnologiilor de stocare a energiei.

În cazul Republicii Moldova, proiectul de Hotărâre propune crearea unui mecanism similar pentru sectorul energetic, unde inovațiile pot fi testate cu derogări temporare de la reglementările existente, sub supravegherea unei Comisii specializate.

Necesitatea unui cadru de testare a inovațiilor

Situația actuală în sectorul energetic al Republicii Moldova impune necesitatea unui mecanism reglementat pentru testarea și adoptarea inovațiilor tehnologice. Proiectul de Hotărâre își propune să stabilească un cadru procedural pentru aprobarea, implementarea și monitorizarea proiectelor inovative.

Principalele probleme care au determinat această inițiativă includ:

• Lacune normative privind testarea și adoptarea tehnologiilor emergente;
• Neclaritatea procedurilor administrative pentru aprobarea proiectelor de testare inovativă;
• Lipsa unui mecanism clar pentru evaluarea impactului și integrarea inovațiilor în legislația existentă.

Proiectul introduce mai multe modificări de fond, printre care:

• Crearea unei Comisii pentru spații de testare inovativă, care va monitoriza și evalua proiectele;
• Stabilirea unor criterii clare pentru aprobarea și respingerea cererilor de testare inovativă;
• Definirea unui proces decizional transparent, cu publicarea periodică a rezultatelor experimentelor inovative.

Totuși, în urma consultărilor, mai multe aspecte ale proiectului au fost criticate, iar anumite propuneri nu au fost acceptate sau au fost acceptate parțial. Printre prevederile respinse sau modificate în urma consultărilor se numără:

• Simplificarea procedurii de depunere a cererii de aprobare a proiectelor inovative – respinsă din cauza necesității unei analize detaliate asupra derogărilor legislative aplicabile;
• Elaborarea unui mecanism de evaluare a sustenabilității proiectelor inovative – respinsă, fiind considerată o măsură ce trebuie reglementată la nivel de politici naționale mai largi;
• Excluderea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Comisia de evaluare – SIS a solicitat retragerea, argumentând că atribuțiile sale nu includ testarea inovativă în domeniul energiei, dar propunerea nu a fost acceptată;
• Introducerea unui mecanism de derogare de la prevederile cadrului normativ privind achizițiile publice – respinsă, deoarece astfel de derogări nu pot fi stabilite printr-un act normativ secundar;
• Adăugarea Centrului Național pentru Energie Durabilă în Comisia de evaluare – refuzată, deoarece instituția este deja reprezentată.

Ministerul Finanțelor a subliniat că nu este posibilă estimarea exactă a costurilor asociate implementării mecanismului de testare inovativă. Motivul principal este complexitatea variabilelor implicate și lipsa unor proiecte pilot.

Se menționează că:

• Costurile totale au fost estimate general, dar nu detaliate suficient pentru a garanta o alocare eficientă a resurselor;
• Ministerul Finanțelor a cerut clarificări suplimentare privind impactul asupra bugetului de stat;
• Secretariatul Comisiei nu va implica cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, ci va funcționa în limitele alocațiilor existente;
• Costurile colaborării cu experți independenți vor fi determinate pentru fiecare proiect în parte, din fonduri special alocate.

Exemplu comparativ: Slovenia

În Slovenia, implementarea unei metodologii de tarifare bazată pe contoare inteligente a necesitat investiții de 30 de milioane de euro într-un singur an. Dacă un mecanism similar ar fi aplicat în Republica Moldova, ar fi necesare investiții semnificative în modernizarea infrastructurii și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a consumului.

Se dorește tehnologizarea sectorului energetic și implementarea unui sandbox reglementar pentru testarea inovațiilor. Cu toate acestea, Republica Moldova nu este încă pregătită 100% pentru această tranziție.

Motivul principal este lipsa unui mecanism clar de adaptare a inovațiilor la realitățile locale. Exemplul altor țări nu trebuie doar copiat, ci ajustat, testat și integrat în contextul specific al Republicii Moldova.

Lipsa unei estimări clare a costurilor face ca implementarea să fie dificilă. Investițiile necesare sunt mari, iar sursele de finanțare nu sunt bine definite.

Reglementările existente trebuie ajustate pentru a permite o testare eficientă a inovațiilor. Fără un cadru normativ flexibil, inovațiile riscă să rămână doar pe hârtie.

Transparența procesului este esențială. Publicul și investitorii trebuie să fie implicați activ, iar consultările publice vor permite identificarea celor mai bune soluții.

Este nevoie de un echilibru între inovație și reglementare. Un sandbox energetic eficient trebuie să fie bine finanțat, clar definit și ușor de aplicat. Fără o astfel de abordare, inovația în domeniul energiei riscă să rămână doar un obiectiv ambițios, dar greu de realizat.