Într-un context geopolitic tensionat și marcat de incertitudini privind aprovizionarea cu resurse energetice, evoluțiile din sectorul energetic moldovenesc au devenit tot mai palpabile. Acum două săptămâni, Ministerul Energiei deținea doar un draft preliminar al unui document care avea să redefinească strategiile naționale, iar astăzi se conturează un proiect de hotărâre complet și definitivat, destinat consolidării independenței energetice a Republicii Moldova.

Moldova se confruntă de ani de zile cu vulnerabilități structurale în domeniul energetic, probleme accentuate de dependența istorică de importurile de gaze naturale – în special prin contractele cu SAP „Gazprom”. Crizele din perioada 2021–2023, determinate de reducerile sau sistările livrărilor, au evidențiat riscurile majore ce pot afecta nu doar furnizarea de energie electrică, ci și serviciile esențiale precum încălzirea centralizată și alimentarea cu apă caldă menajeră. În fața acestor provocări, se impune adoptarea unor măsuri rapide și bine fundamentate pentru a reduce expunerea la riscurile externe și pentru a asigura continuitatea aprovizionării energetice (citeturn0file1).

Documentul de fundamentare a proiectului de hotărâre detaliază, într-un mod meticulos, motivația intervenției normative și cadrul legal care stă la baza inițiativei. Printre argumentele centrale se regăsesc:

• Contextul geopolitic și economic: Crizele recente au demonstrat vulnerabilitatea sistemului energetic moldovenesc, afectat de șantajul energetic și de deciziile unilaterale ale partenerilor externi.
• Necesitatea diversificării surselor: Pentru a reduce dependența de importuri, se propune promovarea surselor regenerabile de energie – inclusiv energie solară, eoliană și valorificarea biomasei –, dar și modernizarea infrastructurii critice.
• Alinierea la standardele europene: Proiectul se bazează pe temeiul legal al Legii nr. 136/2017 și pe Scrisoarea de Intenție semnată la 4 februarie 2025 cu Comisia Europeană, ceea ce garantează o armonizare a cadrului normativ intern cu reglementările Uniunii Europene (citeturn0file1).

Aceste elemente oferă fundația necesară pentru elaborarea unui plan de acțiune cuprinzător, menit să crească reziliența sistemului energetic și să asigure o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Transformarea de la un simplu draft la un proiect de hotărâre definitivat ilustrează ambiția și urgența cu care Ministerul Energiei abordează problemele structurale ale sectorului. Această evoluție rapidă reflectă atât presiunile interne generate de crizele repetate, cât și nevoia imperativă de a implementa soluții care să ofere stabilitate economică și socială. În acest sens, documentul actual nu este doar un set de măsuri tehnice, ci un instrument strategic ce va influența pe termen mediu și lung securitatea energetică a țării.

Pe parcursul consultărilor publice desfășurate între 11 și 21 martie 2025, diverse instituții și entități din domeniul energetic și-au exprimat opiniile privind proiectul. Sinteza acestor consultări relevă atât propunerile de îmbunătățire, cât și punctele de tensiune:

• Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
  • Propunere: A fost sugerată modificarea textului referitor la termenul de implementare a măsurilor din Planul de măsuri, propunându-se includerea unei perioade specifice (2025–2032) pentru asigurarea previzibilității.
  • Respingeri: Această modificare a fost respinsă pe motivul că Scrisoarea de Intenție de bază nu stipulează un termen clar, iar redacția actuală este considerată adecvată pentru contextul prezent (citeturn0file0).
• Asociația Furnizorilor de Gaze Naturale din Republica Moldova
  • Propunere: Au fost avizate termene fixe pentru trecerea consumatorilor finali la o piață competitivă a gazelor naturale (ex. 01.10.2025 pentru consumatori noncasnici mari, 01.10.2026 pentru noncasnici și 01.10.2028 pentru consumatori casnici).
  • Respingeri: Stabilirea unor termene rigide a fost contestată, argumentându-se că flexibilitatea este esențială într-un mediu de piață dinamic și că impunerea unor termene stricte nu se aliniază evoluției legislative și economice curente.

Alte instituții, precum Ministerul Finanțelor și diverse agenții specializate, au oferit observații minore sau au declarat lipsa unor propuneri semnificative, contribuind la un proces consultativ amplu ce reflectă complexitatea reformei energetice.

Adoptarea proiectului de hotărâre nr. 143/MEn/2025 este văzută ca un pas decisiv pentru modernizarea infrastructurii și reducerea dependenței de importuri. Printre măsurile majore se numără:

• Investiții în infrastructură: Construcția și punerea în funcțiune a unor linii electrice aeriene (precum cea de 400 kV Vulcănești–Chișinău) și dezvoltarea interconexiunilor vor facilita integrarea în rețelele regionale și vor îmbunătăți capacitatea de transport a energiei.
• Programe de eficiență energetică: Implementarea unor programe precum FEERM, PEEM și STEEM va stimula modernizarea sectorului și va contribui la optimizarea consumului de energie.
• Ajustări legislative: Modificările propuse vor crea un cadru normativ mai clar, adaptat la cerințele europene, asigurând o tranziție mai lină către o piață energetică liberalizată și competitivă.

De la un draft simplu la un proiect de hotărâre complet definitivat, evoluția rapidă a documentului reflectă atât urgența situației, cât și angajamentul autorităților de a aborda problemele fundamentale ale sectorului energetic. Nota de fundamentare oferă o bază solidă din punct de vedere strategic și legal, iar consultările publice evidențiază necesitatea unui dialog continuu între factorii de decizie și actorii din domeniu.

Respingerile formulate de Ministerul Infrastructurii și de Asociația Furnizorilor de Gaze Naturale subliniază provocările impuse de stabilirea unor termene rigide într-un context de piață dinamic și imprevizibil. Totuși, proiectul de hotărâre nr. 143/MEn/2025 reprezintă o inițiativă ambițioasă și vitală, menită să asigure o tranziție spre o independență energetică sporită și o dezvoltare economică durabilă pentru Republica Moldova.