În contextul tot mai accentuat al preocupărilor pentru calitatea aerului și sănătatea publică, Ministerul Mediului propune un nou cadru normativ pentru monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic. Acest proiect de hotărâre vine ca o continuare a legislației existente, armonizând cerințele europene cu realitățile locale și asigurând o mai bună protecție a populației și mediului.

Am putea presupune necesitatea urgentă a acestui proiect, mai ales în lumina evenimentelor recente care au afectat grav calitatea aerului din Chișinău. Timp de câteva zile, dacă vă amintiți, toți indicatorii privind poluarea atmosferică au înregistrat niveluri critice, depășind nu doar normele admise, ci și orice limite ale bunului simț și ale protecției mediului. Fără explicații oficiale clare, fără intervenții eficiente din partea autorităților, cetățenii s-au confruntat cu un aer irespirabil și cu efecte directe asupra sănătății. Ministerul Mediului și alte instituții responsabile sunt chemate acum să acționeze cu fermitate și să implementeze măsuri care să prevină repetarea acestor situații.

Noua hotărâre guvernamentală se bazează pe Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic și introduce reglementări clare pentru evaluarea și gestionarea poluării aerului.

Noua hotărâre guvernamentală introduce reglementări clare pentru evaluarea și gestionarea poluării aerului. Printre cele mai importante măsuri incluse în acest act normativ se numără:

1. Instituirea a două sisteme naționale de control al poluării aerului:
   • Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici (SNIEPA) – destinat colectării și analizei datelor privind sursele de poluare și nivelurile de emisii.
   • Sistemul Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNMGICA) – rețeaua națională care va asigura supravegherea continuă a calității aerului și raportarea rezultatelor.
2. Delimitarea zonelor de monitorizare a calității aerului, cu accent pe:
   • Aglomerarea Chișinău – considerată cea mai expusă la poluare.
   • Zona Nord, Centru, Sud, Est și Sud-Est – delimitate în funcție de specificul industrial și nivelul poluării.
3. Stabilirea unor metode precise de evaluare a calității aerului:
   • Măsurători în puncte fixe, pentru o monitorizare continuă a poluanților principali (PM10, PM2.5, NO2, CO, SO2, O3 etc.).
   • Modelări matematice și prognoze, pentru estimarea nivelurilor de poluare pe termen scurt și lung.
   • Estimări obiective, pe baza datelor istorice și a tendințelor poluării.
4. Implementarea de măsuri pentru reducerea poluării, inclusiv:
   • Planuri de calitate a aerului pentru zonele cu depășiri constante ale limitelor admise.
   • Restricții pentru agenții economici care sunt surse majore de poluare.
   • Reglementări pentru traficul rutier și utilizarea combustibililor poluanți.
5. Creșterea transparenței și informarea publicului:
   • Publicarea regulată a datelor privind calitatea aerului.
   • Avertizări oficiale în caz de poluare excesivă.
   • Campanii de conștientizare asupra impactului poluării asupra sănătății.

Hotărârea va transpune în legislația națională directivele europene esențiale privind calitatea aerului, inclusiv Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și Directiva 2004/107/CE referitoare la limitarea emisiilor de metale grele și hidrocarburi aromatice policiclice.

Calitatea aerului în Moldova, în special în marile orașe precum Chișinău, se află într-o stare alarmantă. Nivelurile ridicate de poluare sunt o realitate de zi cu zi, însă, în mod îngrijorător, autoritățile nu se autosesizează decât în momente de criză extremă. Lipsa unor măsuri prompte și eficiente a transformat Chișinăul într-un oraș în care aerul devine irespirabil în anumite perioade ale anului, iar sănătatea populației este expusă constant la riscuri majore.

Perioada recentă ne-a demonstrat clar că sistemul actual de monitorizare și gestionare a calității aerului este ineficient. Episoadele de poluare extremă, cauzate de arderea combustibililor poluanți, de activitatea industrială nesupravegheată și de traficul sufocant, au fost trecute cu vederea, fără explicații oficiale și fără acțiuni concrete din partea instituțiilor responsabile.

În acest context, adoptarea și implementarea rapidă a noului cadru normativ propus de Guvern este cât se poate de importantă. Acest proiect de hotărâre vine să rezolve multiple deficiențe ale sistemului actual, oferind:

• Un mecanism eficient de monitorizare a aerului, prin crearea unei rețele naționale de măsurare și analiză a poluării, care va permite reacții rapide și măsuri adaptate în timp real.
• O reglementare clară a surselor de poluare, prin impunerea unor standarde stricte pentru agenții economici mari poluatori și pentru traficul urban.
• Un cadru legal pentru elaborarea planurilor de acțiune, astfel încât zonele cu poluare excesivă să beneficieze de strategii personalizate pentru reducerea emisiilor.
• Transparență și informare publică, astfel încât cetățenii să fie conștienți de riscurile la care sunt expuși și să poată lua măsuri preventive pentru protejarea sănătății.

Acest proiect nu trebuie să rămână doar pe hârtie. Ministerul Mediului, Agenția de Mediu și toate instituțiile responsabile trebuie să demonstreze că sunt capabile să implementeze aceste măsuri cu eficiență și promptitudine. În paralel, societatea civilă și presa trebuie să rămână vigilenți, să ceară transparență și să monitorizeze aplicarea reală a acestor prevederi.