România și țările din jur exportă energie către Ucraina și Republica Moldova, însă nu este corect să plătească doar consumatorii din aceste țări toate costurile, a susținut ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o conferință de presă.
Aceasta în condițiile în care prețul energiei în estul Europei a devenit de trei ori mai mare decât în țările din vest. Împreună cu Bulgaria și Grecia, România va cere Comisiei Europene măsuri compensatorii, una dintre variante fiind prelungirea plafonării facturilor pentru consumatorii casnici după 31 martie 2025.
„Ideea de piață energetică europeană este să fie solidaritate, să beneficieze toată lumea, energia când este mai ieftină într-o parte a Europei să ajungă și în partea cealaltă, să putem plăti prețuri similare. Este o chestiune de standard de trai pentru cetățenii UE, dar este și o chestiune de competitivitate a mediului economic.
În momentul în care în estul Europei prețul este de trei ori mai mare decât în vestul Europei, cu siguranță aceasta nu este o piață integrată, unică și un mediu economic concurențial corect”, a spus ministrul, vineri.
El a adăugat că, împreună cu omologii din Grecia și Bulgaria, va veni un plan în fața Comisiei Europene.
- „Cu atât mai mult în contextul actual în care noi trebuie să susținem și cererea de energie din Ucraina și de la frații noștri de peste Prut, și noi pretindem în fața Bruxelles-ului un tratament corect, principial, să putem cu toții umărul la acest efort adițional. Nu e normal să susținem singuri această povară, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
- Trebuie să ne așezăm la masă în consiliul de miniștri și să spunem lucrurilor pe nume: susținem cu cea mai mare solidaritate ce se întâmplă în Ucraina și nu mai vorbesc de Republica Moldova, dar în același timp nu putem noi și nu este corect să susținem toate costurile”, a completat Burduja.
Întrebat ce va solicita concret la Bruxelles, ministrul a indicat printre variante: mai multe fonduri pentru investiții, decalarea termenelor pentru închiderea centralelor pe cărbune, prelungirea plafonării facturilor pentru consumatori.
O altă cerință pe care o vor avea țările din regiune este să fie accelerate investițiile în interconexiuni.
„Nu este corect să existe probleme de interconexiune între Austria și Ungaria, între Austria și Slovacia. Dacă aceste piețe ar fi fost mai bine integrate, cuplate, noi nu am fi avut acum problema de astăzi. Austria are proiecte prevăzute de 10 ani de zile în planurile europene, dar nu s-au realizat”, a arătat Burduja.