Ministerul Energiei a lansat consultarea publică pentru un proiect de hotărâre care modifică mai multe decizii de Guvern din domeniul electroenergetic, pentru a le pune în acord cu noua Lege nr. 164/2025 cu privire la energia electrică și pentru a accelera implementarea infrastructurii de transport al energiei electrice. Termenul-limită pentru propuneri este 30 martie 2026, astfel că astăzi este ultima zi în care mai pot fi trimise observații. În fond, documentul vizează două direcții concrete: rescrie baza legală pentru acte guvernamentale care încă se sprijină pe cadrul vechi și întărește procedurile prin care statul poate avansa mai rapid cu exproprierile, lucrările cadastrale și punerea în executare a proiectelor de linii electrice și a altor obiective de transport al energiei.

Ministerul Energiei încearcă să soluționeze aici o problemă veche a proiectelor de rețea: statul declară utilitatea publică, traseul este aprobat, finanțarea există sau este angajată, dar lucrările rămân împinse înapoi de cadastru, de erori în evidență, de terenuri neînregistrate corect, de succesiuni neînchise și de imposibilitatea de a coordona rapid exproprierea cu partea tehnică. Defapt, proiectul urmărește alinierea cadrului secundar la Legea nr. 164/2025, executarea prevederilor noii legi și soluționarea dificultăților apărute în implementarea proiectelor de infrastructură de transport. Aici este adevărata greutate a documentului.

Legea nr. 164/2025 apare în proiect ca noua bază de funcționare a sectorului electric. Din trimiterile din hotărâre se vede că ea devine reper pentru zonele de protecție ale rețelelor electrice, pentru obligațiile operatorilor de sistem și pentru regimul operatorului pieței energiei electrice. Asta înseamnă că legea nouă reașază întregul cadru al electroenergeticii: cine operează, în baza cărei legi, cu ce obligații și în ce regim de protecție a infrastructurii. Când Guvernul schimbă actele secundare, el încearcă să evite o ruptură între legea nouă și hotărârile vechi. În energie, astfel de rupturi produc litigii, întârzieri și spații de interpretare exact acolo unde infrastructura are nevoie de reguli stabile.

Punctul cel mai greu al proiectului este modificarea HG nr. 666/2019 privind exproprierea terenurilor necesare pentru liniile de 110 kV pe traseele Drochia–Șuri, Șuri–Dondușeni, Chișinău–Hîncești, Hîncești–Cneazevca și Șoldănești–Ignăței. Noul text spune explicit că se expropriază, pentru cauză de utilitate publică și în numele statului, bunurile imobile proprietate privată și cele aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale din anexa actualizată. Formularea este importantă. Ea închide mai ferm baza juridică a exproprierii și o leagă direct de executarea lucrărilor de construcție a liniilor electrice de înaltă tensiune. Aici nu mai este vorba despre o măsură pregătitoare, ci despre afirmarea clară a dreptului statului de a merge înainte cu proiectul.

Detaliul cu adevărat relevant este însă altul: Agenția Servicii Publice este scoasă din text și este introdusă Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile. Această instituție va putea, la cererea Moldelectrica, să înregistreze provizoriu în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate publică a statului, precum și alte drepturi reale sau drepturi de folosință asupra bunurilor supuse exproprierii, înainte de plata despăgubirilor, sub condiția suspensivă a plății. După ce despăgubirile sunt achitate, înregistrarea devine definitivă. În limbaj simplu, statul își creează un culoar juridic de lucru înainte să fie închisă complet partea financiară a exproprierii. În proiectele de rețea, acesta este un detaliu decisiv. O linie de transport nu poate aștepta la nesfârșit după fiecare etapă administrativă în parte, pentru că întregul proiect se execută ca sistem, nu parcelă cu parcelă.

La prima vedere, această înregistrare provizorie pare un detaliu cadastral. În realitate, ea schimbă raportul dintre ritmul juridic și ritmul tehnic al investiției. Până acum, tocmai decalajul dintre ele putea bloca proiectul. Coridorul tehnic exista pe hârtie, dar nu putea fi securizat suficient de repede în registru. Prin noua formulă, statul încearcă să evite situația în care o lucrare strategică stă pe loc pentru că despăgubirea nu este încă finalizată în toate dosarele. Pentru Moldelectrica, asta înseamnă mai puțin risc de întârziere în execuție. Pentru proprietari, înseamnă că procedura avansează chiar înainte ca transferul final să fie perfectat definitiv.

Un alt punct puternic al proiectului este rolul dat Moldelectrica. Întreprinderea de stat sau succesorul său va organiza și coordona, inclusiv prin organizații împuternicite, lucrările cadastrale și de organizare a teritoriului necesare exproprierii. Aici intră formarea bunurilor imobile, planurile geometrice, identificarea bunurilor și a titularilor de drepturi, precum și întocmirea dosarelor cadastrale. Textul spune limpede că toate acestea se pot face fără acordul scris al titularilor de drepturi, cu notificarea obligatorie a acestora. Aceasta este una dintre schimbările care contează cel mai mult și care, citită superficial, poate trece drept o simplă clarificare procedurală. Nu este. Ea mută procedura din logica aprobării de către titular în logica notificării titularului. În proiectele de infrastructură energetică, această diferență înseamnă luni sau chiar ani economisiți.

Norma apare dintr-o problemă practică, nu dintr-un exercițiu de redactare. În teren există proprietari care nu pot fi identificați rapid, persoane plecate peste hotare, succesiuni neînchise și litigii care țin blocate dosarele. În aceste condiții, exproprierea nu se închide complet, iar lucrările întârzie. Pentru o investiție liniară, efectul nu se oprește la loturile cu probleme. Întârzie întregul traseu, cresc costurile de mobilizare, se împing termenele de punere în funcțiune și rămâne mai mult timp deschisă vulnerabilitatea din rețea. Răspunsul ales de minister este unul direct: procedura tehnică merge înainte, chiar dacă situația cadastrală sau funciară nu este perfect închisă în fiecare punct.

Foarte importantă este și noua regulă privind exproprierea unei părți dintr-un bun imobil neînregistrat corespunzător. Proiectul prevede că, într-o astfel de situație, suprafața expropriată și cea neexpropriată se determină pe baza proiectului tehnic final și a măsurărilor făcute de expropriator. Porțiunea destinată exproprierii se stabilește prin plan geometric aprobat de Agenția Proprietății Publice și prin hotărârea de Guvern. Aici apare o mutare tehnică serioasă. Traseul unei linii electrice nu mai este ținut pe loc până când fiecare imobil este perfect curățat cadastral. Statul spune că proiectul tehnic final și măsurarea efectivă sunt suficiente pentru a separa partea expropriată de partea rămasă. În infrastructura de transport, acesta este un instrument esențial. O linie de înaltă tensiune are un coridor tehnic precis. Nu poate fi redesenată de fiecare dată când un lot este înregistrat prost sau incomplet.

La fel de importantă este norma care spune că, dacă apar erori privind numărul cadastral, categoria de destinație a terenului sau proprietarul bunului imobil indicat în anexă, procesul de expropriere continuă în baza datelor din Registrul bunurilor imobile, fără a mai fi nevoie de o nouă hotărâre a Guvernului. Acest punct pare tehnic, dar are impact major. În lipsa unei asemenea reguli, orice rectificare punctuală poate împinge proiectul înapoi spre Guvern, cu reluare de circuit administrativ și timp pierdut. Ministerul taie acum exact acest reflex birocratic. Dacă registrul conține datele corecte, exproprierea merge înainte. Pentru infrastructură, aceasta este o normă sănătoasă. Pentru disciplina juridică, ea pune însă presiune mare pe acuratețea registrului și pe buna-credință a expropriatorului.

Textul actualizează și anexa nr. 1 la HG nr. 666/2019. Documentul introduce o listă nouă de bunuri imobile și suprafețe afectate permanent de lucrările pentru liniile de 110 kV. În paginile anexei apar terenuri identificate clar prin număr cadastral, numele titularilor și suprafața care urmează să fie expropriată, în mai multe unități administrativ-teritoriale. Un detaliu care contează este că suprafețele sunt în multe cazuri foarte mici, de ordinul miimilor sau sutimilor de hectar, ceea ce arată natura liniară a lucrării: statul nu urmărește ocuparea unor parcele întregi în masă, ci decuparea coridorului tehnic necesar infrastructurii. Există însă și cazuri cu suprafețe mult mai mari, cum este una de 0,7339 ha, ceea ce arată că impactul nu este uniform și că anumite proprietăți sunt afectate semnificativ mai mult decât altele. Acest amestec de afectări minore și afectări mai consistente este tipic pentru proiectele de linie, dar contează în discuția despre despăgubire și despre presiunea socială locală.

Proiectul intervine și asupra HG nr. 1037/2023, care privește exproprierea și administrarea bunurilor de pe amplasamentul LEA 400 kV Vulcănești–Chișinău. Aici, nota de fundamentare indică o problemă de ierarhie juridică. Hotărârea existentă operează într-o formulă care nu poate afecta procedura de formare a bunurilor imobile proprietate privată ce urmează a fi expropriate, în timp ce Legea nr. 120/2022 conține o normă specială aplicabilă acestui proiect și are forță juridică superioară. Cu alte cuvinte, ministerul a constatat că actul guvernamental nu este suficient de bine aliniat la legea specială a proiectului Vulcănești–Chișinău și încearcă să repare această fisură. Acest detaliu contează enorm. LEA 400 kV Vulcănești–Chișinău nu este o investiție secundară. Este una dintre piesele grele pentru întărirea transportului, pentru evacuarea puterii și pentru consolidarea rezilienței sistemului. Dacă aici ai neclarități între lege și hotărârea de aplicare, întregul proiect intră într-o zonă de risc juridic.

În zona HG nr. 852/2024 privind zonele de protecție ale rețelelor electrice, schimbările par mai cuminți, dar și aici există o miză serioasă. Clauza de adoptare este mutată pe art. 4 alin. (1) lit. l) și art. 141 alin. (1) din Legea nr. 164/2025, iar la punctele 7 și 40 trimiterile la vechea Lege nr. 107/2016 sunt înlocuite cu trimiteri la noua lege. Cel mai important este punctul 40, unde operatorii de sistem sunt obligați să efectueze lucrări de defrișare sau tăieri de modelare a vegetației forestiere pentru a crea și menține distanțele de apropiere față de rețelele electrice. Acest detaliu are efect direct în siguranța exploatării. În electroenergetică, coridorul de siguranță nu este o formalitate. Este o condiție tehnică de funcționare. Când legea de bază se schimbă, și această obligație trebuie reașezată pe noul temei juridic, altfel operatorul ajunge să intervină într-un coridor critic cu bază normativă vulnerabilă.

HG nr. 125/2024, privind desemnarea operatorului pieței energiei electrice, este și ea rescrisă pe noua lege. Clauza de adoptare se mută pe art. 4 alin. (1) lit. j) și alin. (2) din Legea nr. 164/2025, iar la punctul 2 vechea trimitere la Legea nr. 107/2016 este înlocuită cu trimiterea la Legea nr. 164/2025. La prima lectură pare o simplă corecție formală. În realitate, pentru funcționarea pieței nu este deloc minoră. Operatorul pieței trebuie să își exercite drepturile și obligațiile în baza legii în vigoare. Dacă actul de desemnare rămâne agățat de o lege ieșită din centrul cadrului normativ, apar vulnerabilități inutile în regimul pieței. În sectorul electric, exact aceste slăbiciuni formale ajung apoi să conteze în dispute privind competența, obligațiile și validitatea deciziilor.

Proiectul arată o schimbare clară de filozofie administrativă. Ministerul Energiei încearcă să reducă timpul dintre declararea utilității publice și accesul efectiv la teren, dintre proiectul tehnic și coridorul juridic, dintre identificarea unui obstacol cadastral și depășirea lui. Acolo unde vechiul regim încă permitea opriri succesive, noul text introduce continuitate procedurală. Acolo unde era nevoie de acord scris, apare notificarea. Acolo unde lipsa plății finale bloca înscrierea, apare înregistrarea provizorie cu condiție suspensivă. Acolo unde o eroare de număr cadastral putea cere altă hotărâre de Guvern, proiectul lasă exproprierea să meargă mai departe pe baza registrului. Toate aceste mutări merg în aceeași direcție: statul vrea mai puțină fricțiune administrativă în proiectele de rețea.

Moldova are nevoie de infrastructură de transport care să poată fi executată, nu doar aprobată. Rețeaua nu se întărește prin hotărâri declarative, ci prin coridoare de teren clarificate, exproprieri închise și obligații legale fără breșe. Din perspectivă juridică, proiectul întărește vizibil poziția statului și a Moldelectrica. Proprietarii păstrează dreptul la despăgubire, iar legea exproprierii rămâne reperul pentru plată, dar procedura este construită să meargă înainte cu mai puține opriri. Aici se află punctul critic al proiectului: echilibrul dintre interesul public energetic și protecția efectivă a dreptului de proprietate va depinde mai puțin de litera generală a hotărârii și mai mult de cum vor fi făcute notificările, măsurările, identificările cadastrale și despăgubirile în cazurile concrete.

Energocom tocmai a comunicat că astăzi, 27 martie 2026, Moldova a reușit să acopere integral necesarul comercial de energie electrică, inclusiv în intervalul critic de seară 18:00–22:00, după o intervenție de urgență pe zona de capacitate transfrontalieră.

Semnalul este important pentru piață, dar nu schimbă fondul problemei. Acoperirea a fost posibilă prin realocarea capacității comerciale necesare pentru import, într-un context în care, cu doar o zi înainte, exista un deficit estimat de 200–280 MWh pentru fiecare oră din vârful de seară. Fără această ajustare, balanța comercială a consumului nu putea fi închisă integral.

Din datele comunicate, soluția de azi a fost construită prin coordonarea dintre S.A. Energocom, Ministerul Energiei, Moldelectrica, operatorii de sistem de transport din România și Ucraina, împreună cu partenerii europeni și regionali. În această dimineață a avut loc o ședință tehnică extraordinară a operatorilor implicați în exercițiul de realocare a NTC pe piața IntraDay. În urma acestei coordonări au fost aplicate mecanisme de urgență pentru evitarea deconectărilor în orele de vârf.

Volumul total achiziționat a fost de 11.649 MWh. Din acest total, 44,5% reprezintă energie locală, provenită din CET-uri și din surse regenerabile. Alte circa 28,5% au fost acoperite prin contracte bilaterale de import. Restul, aproape 27%, a fost cumpărat de pe platformele de tranzacționare din România și Ucraina, prin licitații IntraDay, adică prin contracte cu livrare în cursul aceleiași zile, folosind mecanismul de realocare a capacității transfrontaliere.

Acesta este un semnal că sistemul a rămas funcțional, dar la limită. Piața a fost echilibrată printr-un mix de producție internă, contracte ferme și achiziții spot regionale, activate într-un regim de urgență. Asta confirmă că securizarea consumului depinde în continuare de accesul efectiv la interconexiuni și de disponibilitatea capacităților de import în momentele de vârf. Energocom admite că situația rămâne instabilă. Limitările tehnice la nivelul capacităților de import persistă, iar riscurile de neacoperire comercială pentru zilele următoare nu pot fi excluse. Cu alte cuvinte, problema structurală nu a dispărut. A fost administrată punctual pentru ziua de azi.

Estimările de consum și achizițiile necesare se fac zilnic, pentru ziua următoare, ceea ce arată că piața operează încă sub presiune, cu un grad redus de marjă operațională. În acest context, consumul în orele de vârf rămâne un factor direct de risc pentru echilibrul sistemului. De aceea, autoritățile cer utilizarea rațională a energiei în intervalele 06:00–09:00 și 17:00–23:00.

Energocom avertiza ieri, 26 martie că pentru vineri, 27 martie 2026, pe frontiera România – Moldova nu fusese realocată suficientă capacitate NTC pentru a acoperi vârful de consum prognozat pentru seară. La acel moment, deficitul comercial estimat era de 200–280 MWh pentru fiecare oră din intervalul 18:00–22:00, adică aproximativ 25% din necesarul de consum pentru vârful serii. Astăzi, acel deficit a fost acoperit. Dar concluzia pentru piață rămâne aceeași: sistemul se ține în echilibru, însă fără spațiu real de confort.

Peste 160 de instituții publice din Chișinău vor avea în curând puncte termice individuale noi, în cadrul programului „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova”, finanțat cu sprijinul Băncii Mondiale și al Fondului Fiduciar Multidonator M-GROW. În total, peste 200 de puncte termice individuale urmează să fie instalate în clădiri publice din capitală, în principal în instituții de învățământ conectate la sistemul centralizat de termoficare.

Contractul pentru executarea lucrărilor a fost semnat între Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii, compania selectată în urma procedurii de achiziție și Termoelectrica, în calitate de beneficiar. Valoarea contractului este de circa 3 milioane de euro, iar termenul de implementare este de 12 luni de la data semnării.

Investiția presupune modernizarea infrastructurii de distribuție secundară a energiei termice și creșterea eficienței de operare a sistemului centralizat de termoficare. Punctele termice individuale care urmează să fie instalate vor permite reglarea automată a consumului la nivel de clădire, corelată cu temperatura exterioară și cu sarcina termică reală. Din punct de vedere tehnic, soluția va contribui la optimizarea regimurilor de funcționare, reducerea consumurilor excedentare și administrarea mai eficientă a agentului termic.

Potrivit conducerii UCIPE și Termoelectrica, proiectul continuă investițiile realizate în ultimii ani pentru modernizarea infrastructurii de termoficare, cu sprijinul Băncii Mondiale, iar rezultatele proiectelor similare implementate anterior confirmă eficiența acestor soluții atât la nivelul consumatorilor, cât și al operatorului. Reprezentanții celor două instituții spun că noile puncte termice individuale pot reduce consumurile cu până la 10%, pot îmbunătăți calitatea serviciilor de termoficare și alimentare cu apă caldă menajeră și pot contribui la creșterea eficienței sistemului centralizat, inclusiv prin înlocuirea treptată a echipamentelor uzate și neperformante.

Proiectul „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova” are un buget de 54,5 milioane de dolari, dintre care 50 de milioane reprezintă finanțare acordată de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar 4,5 milioane sunt alocate sub formă de grant prin Fondul Fiduciar Multidonator M-GROW. Beneficiarul proiectului este Termoelectrica SA, iar implementarea este gestionată de UCIPE.

La o zi după instituirea stării de urgență în sectorul energetic, Guvernul a aprobat măsurile care vor fi aplicate în regim de criză. Hotărârea stabilește concret succesiunea intervențiilor în cazul unui deficit de energie electrică: majorarea producției interne până la nivelul maxim disponibil, solicitarea ajutorului de urgență din sistemele vecine, iar în ultimă instanță, deconectări manuale ale consumatorilor finali. Documentul mai prevede urgentarea unor lucrări de infrastructură, derogări de achiziții pentru linia Vulcănești–Isaccea, suspendarea executărilor silite pentru operatorii energetici și restricții suplimentare pe piața produselor petroliere.

În arhitectura noii hotărâri, Guvernul mută centrul de greutate pe administrarea deficitului și pe creșterea controlului operațional asupra sistemului. CET-urile urbane intră, practic, în regim de disponibilitate maximă pentru producția de energie electrică, la solicitarea operatorului de transport, în limitele siguranței tehnice și fără afectarea livrării agentului termic.

Hotărârea stabilește și succesiunea intervențiilor în caz de insuficiență de energie: mai întâi, majorarea producției interne; ulterior, solicitarea ajutorului de urgență de la operatorii de sistem vecini, în baza acordurilor bilaterale; iar dacă deficitul rămâne activ după epuizarea acestor opțiuni, Moldelectrica și operatorii de distribuție vor trece la deconectări manuale ale consumatorilor finali.

Pe infrastructură, Executivul comprimă termenele și ridică proiectele critice în regim de prioritate. Linia aeriană de 110 kV dintre stația Giurgiulești 110/10 kV și stația 110/20 kV S.P.A. Dunărea va fi urgentată împreună cu Transelectrica, iar pentru refacerea funcționalității LEA 400 kV Vulcănești–Isaccea se deschide explicit calea negocierii directe, fără publicarea prealabilă a anunțului de participare. În termeni economici, statul acceptă costul procedural al urgenței pentru a scurta fereastra de vulnerabilitate a sistemului.

În paralel, Guvernul suspendă executările silite împotriva furnizorilor, distribuitorilor și transportatorilor de energie electrică, termică și gaze naturale, împreună cu dobânzile și penalitățile aferente. Asta oferă operatorilor un tampon financiar într-o perioadă în care presiunea de lichiditate poate deveni la fel de periculoasă ca lipsa resursei fizice.

Pe segmentul produselor petroliere, statul ridică un al doilea cordon de protecție. Exportul sau reexportul din Portul Giurgiulești rămâne permis doar peste praguri minime de rezervă — peste 5.000 de tone la benzină și peste 25.000 de tone la motorină —, importurile vor trece prin coridoare vamale dedicate, iar vânzarea de motorină în recipiente este plafonată la maximum 20 de litri suplimentar față de plinul rezervorului. Mesajul de fond este unul de conservare a stocurilor și de descurajare a achizițiilor speculative în piața internă.

În timp ce Guvernul activează instrumentele de intervenție, operatorii de distribuție au trecut deja la campanii de comunicare prin care cer consum redus și echilibrat, mai ales în orele de vârf. Mesajul transmis către populație și companii este direct: evitarea consumului simultan în intervalele critice devine o condiție de presiune mai mică asupra rețelei. Pe acest fond, administrarea crizei nu mai ține doar de producție și importuri, ci și de comportamentul de consum din interiorul sistemului.

Linia Isaccea–Vulcănești, de 400 kV, rămâne veriga critică a sistemului: este principalul culoar de import din România și, implicit, una dintre puținele legături de mare capacitate ale Republicii Moldova cu piața europeană de energie. Aproximativ 40 din cei 56 de kilometri ai traseului sunt pe teritoriul Ucrainei, iar deconectarea produsă în seara de 23 martie a arătat din nou cât de expusă este această infrastructură la riscuri pe care Chișinăul nu le poate controla direct.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus în Parlament că ruptura s-a produs la conductor, nu la pilon, iar reparația va fi făcută de Ukrenergo, cu costurile acoperite de partea moldoveană. Calendarul intervenției rămâne însă legat de operațiunile de deminare din teren, iar estimarea avansată public este de cinci până la șapte zile după ce zona va deveni accesibilă tehnic.

E stare de urgență în Moldova pe energie. Cu puțin timp în urmă, Guvernul a aprobat instituirea regimului excepțional pentru 60 de zile, după ieșirea din funcțiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Isaccea, una dintre infrastructurile critice pentru alimentarea malului drept. 

Incidentul care a împins sistemul în acest punct s-a produs luni, 23 martie, la ora 19:15, când linia Isaccea–Vulcănești a fost deconectată. Ministerul Energiei și Moldelectrica au activat peste noapte schema de operare pe rute alternative, însă reconectarea automată a liniei nu a fost posibilă. Evaluările tehnice indică o avarie pe tronsonul aflat pe teritoriul ucrainean, iar intervenția este întârziată de verificările de securitate și de operațiunile prealabile de deminare în zona afectată. 

Isaccea–Vulcănești este coridorul prin care intră o parte decisivă a energiei importate pentru malul drept, iar scoaterea lui din exploatare taie exact componenta cu cea mai mare capacitate de transfer. Asta obligă operatorul de transport să mute sarcina pe interconexiunile de rezervă și pe soluții provizorii, cu o marjă de manevră net mai mică decât în regimul normal de funcționare. 

Datele care au circulat în evaluarea oficială arată cât de strânsă a devenit marja de operare. Autoritățile au vorbit despre un posibil deficit de ordinul sutelor de megawați în orele de vârf și despre riscul unor dezechilibre în lanț dacă sistemul rămâne fără coridorul principal de import. Cu alte cuvinte, piața nu este lovită doar printr-o reducere de ofertă, ci prin comprimarea capacității fizice de transport, ceea ce este mai grav: energia poate exista contractual, dar nu poate fi introdusă în sistem în volumele necesare. 

Autoritățile mențin alimentarea prin rute alternative și prin coordonare cu operatorii regionali, dar aceste soluții nu elimină fragilitatea sistemului. Republica Moldova operează acum cu o rezervă mai mică de manevră, cu dependență ridicată de câteva axe de transport și cu expunere directă la orice nouă perturbare pe infrastructura regională. Decizia Guvernului fixează exact acest diagnostic: sectorul nu mai gestionează o avarie izolată, ci funcționează într-un regim de presiune operațională, în care continuitatea livrării a devenit obiectivul central.

Subiect în actualizare…

ANRE a anunțat pentru mâine, 25 martie 2026, ședință publică în care va examina și supune aprobării opt proiecte de hotărâre ce acoperă principalele componente reglementate din sectorul energiei electrice: prețul furnizorului central, tariful de transport, tarifele de distribuție, precum și prețurile reglementate de furnizare pentru serviciul universal și serviciul de ultimă opțiune. Potrivit agendei publicate de autoritate, în ședință intră proiectele pentru Energocom, Moldelectrica, Premier Energy Distribution, RED Nord, Premier Energy și FEE-Nord. 

Ședința ANRE are relevanță pentru structura tarifară a pieței reglementate, deoarece autoritatea urmează să aprobe simultan principalele componente care intră în formarea prețului final al energiei electrice pentru consumatorii deserviți în regim reglementat. Pachetul include elementele de cost din întregul lanț valoric: achiziția energiei electrice, serviciul de transport, serviciile de distribuție și componenta de furnizare aferentă obligațiilor de serviciu public.

Primul proiect de hotărâre din pachet stabilește prețul reglementat de furnizare a energiei electrice de către furnizorul central S.A. Energocom pentru anul 2026, componentă care intră la baza structurii de cost din segmentul reglementat. Acest indicator reflectă costul energiei electrice achiziționate pentru acoperirea consumului din regim reglementat și se transmite ulterior în prețurile finale aplicate pe lanțul de furnizare. Potrivit analizei publicate anterior de Renergy, proiectul prevedea un preț calculat de circa 2,33 lei/kWh, nivel care, după includerea devierilor tarifare, s-ar ajusta la aproximativ 2,02 lei/kWh.

Al doilea proiect privește tariful pentru serviciul de transport al energiei electrice prestat de Î.S. Moldelectrica. Transportul este componenta care acoperă operarea sistemului electroenergetic și rețeaua de transport, inclusiv consumul tehnologic, cheltuielile de personal și întreținerea infrastructurii. Potrivit analizei Renergy, proiectul pentru 2026 indică un tarif mediu anual de aproximativ 23,5 bani/kWh, iar după includerea devierilor tarifare din anul precedent, tariful efectiv s-ar reduce spre 23 bani/kWh în perioada martie–decembrie 2026. 

În zona de distribuție, ANRE va examina separat proiectele pentru cei doi operatori mari de rețea. Pentru Premier Energy Distribution, operatorul din centrul și sudul țării, pe site-ul ANRE este publicat proiectul de calcul al tarifelor reglementate pentru 2026, iar analiza Renergy arată un tarif mediu de distribuție de aproximativ 57,1 bani/kWh. După ajustarea devierilor tarifare, nivelul efectiv ar coborî spre 55 bani/kWh, ceea ce sugerează o corecție negativă de circa 2 bani/kWh. 

Pentru RED Nord, proiectul de hotărâre publicat de ANRE stabilește tarifele reglementate de distribuție a energiei electrice pentru anul 2026. În zona de nord, nivelul acestor tarife rămâne superior celui din alte regiuni, pe fondul particularităților de rețea și al unui volum mai redus de consum raportat la infrastructura deservită. Conform analizei Renergy, proiectul include un tarif mediu anual de circa 105,5 bani/kWh, iar după reflectarea devierilor tarifare nivelul efectiv s-ar ajusta la aproximativ 104 bani/kWh.

Pe segmentul de furnizare către consumatorii finali, ANRE va aproba și prețurile reglementate pentru serviciul universal, adică regimul aplicat consumatorilor casnici și altor categorii eligibile care beneficiază de obligația de serviciu public. Pentru Premier Energy, proiectul pentru 2026 indică, potrivit analizei Renergy, un preț mediu reglementat de furnizare de circa 334–335 bani/kWh, care, după recalcularea devierilor tarifare, s-ar ajusta la aproximativ 333 bani/kWh. 

În cazul FEE-Nord, proiectele publicate de ANRE pentru serviciul universal includ atât documentul de prețuri, cât și variantele diferențiate pe zi și noapte. Analiza Renergy arată un preț mediu de furnizare de aproximativ 366 bani/kWh pentru 2026, iar după ajustarea devierilor tarifare nivelul reglementat ar coborî spre 365 bani/kWh. 

Ședința de mâine mai include și aprobarea prețurilor pentru serviciul de ultimă opțiune pentru trimestrul II 2026, atât pentru Premier Energy, cât și pentru FEE-Nord. Acest mecanism se aplică în situațiile în care consumatorul rămâne fără furnizor și este preluat temporar de furnizorul desemnat să asigure continuitatea alimentării. Faptul că ANRE aprobă aceste prețuri separat de serviciul universal arată delimitarea clară dintre obligația standard de furnizare reglementată și mecanismul de siguranță pentru continuitatea livrării. 

Așadar, proiectele care intră mâine la aprobare conturează aceeași direcție observată și în analiza noastră anterioară: o tendință de ajustare ușor descendentă a componentelor reglementate din electricitate pentru 2026, nu un nou val de presiune de majorare. Renergy nota încă din 9 martie că majoritatea componentelor sunt corectate în jos pe fondul devierilor tarifare din anii precedenți și al actualizării costurilor recunoscute în reglementare. Mai exact, transportul ar urma să scadă cu circa 0,6 bani/kWh, distribuția cu aproximativ 1,5–2 bani/kWh, iar furnizarea reglementată cu circa 1–1,3 bani/kWh, în funcție de operator.