Irina Boldurescu, inginer ambițioas din Moldova, a fondat SolRecycle Ltd. în Regatul Unit, o companie inovatoare dedicată reciclării și gestionării sustenabile a panourilor solare. Cu o experiență solidă în domeniul ingineriei și energiei regenerabile, Irina și-a propus să rezolve una dintre problemele emergente din sectorul energetic: gestionarea panourilor solare la sfârșitul duratei lor de viață.
Irina Boldurescu și-a dedicat cariera protecției mediului și inovării în domeniul energiei regenerabile. După finalizarea studiilor în Inginerie și Management Energetic și obținerea unui master în Managementul Ingineriei, Irina a lucrat la numeroase proiecte globale, specializându-se în sisteme solare și pompe de căldură pentru sectorul rezidențial și comercial.
Experiența ei în acest domeniu i-a arătat că, deși panourile solare reprezintă o sursă importantă de energie verde, ele pot deveni o amenințare pentru mediu dacă nu sunt gestionate corect după terminarea ciclului lor de viață. Astfel, Irina a fondat SolRecycle Ltd. cu scopul de a implementa soluții sustenabile și de a reduce deșeurile generate de panourile solare.
Compania oferă o gamă largă de servicii, toate având ca obiectiv reducerea impactului negativ asupra mediului și promovarea unei economii circulare:
Reciclarea panourilor solare: SolRecycle operează o fabrică de reciclare a panourilor solare, unde materialele valoroase precum aluminiu, cupru, sticlă și silicon sunt recuperate. Compania reușește să recicleze până la 95% din materialele folosite în panourile solare, contribuind astfel la reducerea deșeurilor și la reintroducerea acestor materiale în circuitul economic.
Dezafectarea sistemelor solare: SolRecycle oferă servicii de dezafectare pentru sistemele solare comerciale și industriale, asigurând restaurarea terenurilor pentru noi instalații și gestionarea eficientă a materialelor.
Consultanță și curățare: Compania furnizează servicii de consultanță pentru proiecte solare, ajutând clienții să reducă amprenta de carbon și să maximizeze eficiența energetică. De asemenea, oferă servicii de curățare a panourilor solare, ceea ce contribuie la îmbunătățirea performanței acestora.
Industria solară a cunoscut o creștere impresionantă de 33% anual în ultimii 12 ani. În Regatul Unit, în 2021, existau peste 1 milion de instalații solare, iar numărul acestora crește cu 4000 pe lună. Multe dintre aceste panouri vor ajunge la sfârșitul duratei de viață în următorii ani, ceea ce creează o necesitate urgentă de soluții eficiente de reciclare. SolRecycle se află în prima linie a acestei revoluții, oferind soluții durabile și inovative pentru a transforma panourile solare uzate într-o resursă reutilizabilă.
Irina Boldurescu își propune ca SolRecycle să devină un pionier în economia circulară și în reciclarea panourilor solare. Prin dezvoltarea continuă a fabricilor de reciclare și furnizarea de soluții sustenabile, compania dorește să creeze o cultură a deșeurilor zero și să contribuie la un viitor mai verde pentru generațiile viitoare.
„Vreau ca SolRecycle să fie parte din soluția globală pentru schimbările climatice și să oferim un model de sustenabilitate și inovație”, a declarat Irina Boldurescu. „Cred cu tărie că putem transforma această provocare într-o oportunitate și să lăsăm în urmă o lume mai bună.”
În ședința de mâine, 14 ianuarie 2026, Guvernul urmează să examineze proiectul de hotărâre prin care se aprobă un Regulament nou privind calificarea și înregistrarea instalatorilor de tehnologii care folosesc surse regenerabile de energie: cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, sisteme fotovoltaice și solare termice, sisteme geotermale de mică adâncime și pompe de căldură. Proiectul este susținut de ministrul energiei, Dorin Junghietu, și poartă contrasemnătura ministrului educației și cercetării, Dan Perciun.
Regulamentul propune o filtrare clară a pieței de instalare a soluțiilor regenerabile, cu obiectivul de a reduce instalațiile defectuoase, de a crește siguranța și de a consolida încrederea consumatorilor în aceste tehnologii. Textul stabilește explicit că lucrările de instalare pe teritoriul Republicii Moldova se pot realiza doar de persoane fizice calificate și înscrise într-un registru oficial.
Documentul fixează o arhitectură de control care pornește de la calificare (formare profesională sau validarea competențelor) și ajunge la înregistrare (drept legal de activitate). Sunt definite patru categorii de instalatori, în funcție de tehnologia instalată: biomasă (A), fotovoltaic (B1), solar termic (B2), geotermal/pompe de căldură (C).
Mesajul principal este că statul mută accentul de pe „cine vrea să instaleze” pe „cine are dreptul să instaleze”. Această mutare reduce zona gri din piață, în special acolo unde consumatorii aleg servicii după preț, iar riscul tehnic rămâne neacoperit. Regulamentul definește Registrul instalatorilor ca instrument de informare pentru beneficiari, astfel încât selecția prestatorului să se sprijine pe o evidență publică, nu pe recomandări informale.
Instituția Publică Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) devine pivotul mecanismului. CNED instituie și ține Registrul instalatorilor, actualizează lista prestatorilor de formare profesională și publică pe site registrul, lista prestatorilor, modelul listei instalațiilor realizate și explicațiile despre procedură.
Regulamentul impune și o obligație de trasabilitate a lucrărilor. Instalatorul păstrează evidența sistemelor instalate și transmite semestrial către CNED lista sistemelor realizate, cu date relevante despre lucrare, beneficiar și sistem. Această obligație permite verificări ulterioare, inclusiv atunci când apar defecte, reclamații sau riscuri de securitate.
Pe linia de supraveghere, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică oferă suport CNED în evaluarea conformității activităților instalatorilor și furnizează informații despre respectarea documentelor normativ-tehnice. Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică poate efectua controale, inclusiv la solicitarea beneficiarului sau pe bază de risc.
Proiectul include o clauză de armonizare care precizează transpunerea parțială a Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (RED II), în special art. 18 alin. (3) și Anexa IV, în versiunea actualizată prin Directiva (UE) 2024/1711.
Așadar, proiectul impune cerințe mai bine definite pentru competențele instalatorilor și instituie un mecanism oficial de calificare și înregistrare, aliniat exigențelor europene. Totodată, nota de fundamentare ancorează aceste obligații în cadrul Comunității Energetice, prin includerea directivei în acquis-ul acesteia și prin decizia Consiliului Ministerial care confirmă aplicarea acestui cadru.
Recunoașterea calificărilor obținute în UE, în Comunitatea Energetică sau în state cu acorduri bilaterale introduce o logică de piață deschisă, dar condiționată de verificabilitate. Proiectul păstrează un filtru instituțional în două etape: mai întâi, validarea studiilor prin mecanismul național de recunoaștere, apoi integrarea în registrul CNED printr-o cerere însoțită de dovezi și confirmări din țara de origine. Această arhitectură reduce riscul de echivalări formale fără acoperire practică, dar evită și blocajele protecționiste, deoarece creează o cale predictibilă pentru specialiștii formați în afara țării.
Proiectul prevede intrarea în vigoare la șase luni după publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce oferă timp de adaptare pentru formare, proceduri și actualizarea registrelor. În același timp, hotărârea abrogă vechiul cadru (HG nr. 1051/2018), iar instalatorii deja înscriși în registru trebuie să depună o declarație pe propria răspundere în termen de până la 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare.
Mai apare un detaliu cu impact de implementare: dacă pentru unele categorii nu există prestatori de formare profesională identificați, aplicarea prevederilor pentru acele categorii începe abia după instituirea prestatorilor, iar CNED, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, are un termen de până la 24 de luni pentru a asigura infrastructura de formare.
Regulamentul încearcă să rezolve un dezechilibru tipic tranziției energetice: cererea de tehnologii regenerabile crește mai repede decât capacitatea pieței de a livra instalări corecte și sigure. Când statul nu stabilește criterii clare, consumatorul suportă costul real prin randament scăzut, defecțiuni repetate și risc tehnic. Prin registru public, cerințe de calificare, raportare semestrială și mecanisme de control, proiectul trece de la o piață dominată de practici neuniforme la una cu reguli verificabile și cu responsabilități distribuite între CNED, ANRE și structurile de control.
Simtel intră, alături de ENEVO Group și Prime Batteries, în asocierea selectată de Electrica pentru livrarea „la cheie” a parcului de stocare de la Fântânele, județul Mureș. Pentru Simtel, proiectul contează mai ales prin poziționare: Electrica îl descrie drept primul său proiect independent de stocare, iar contractul de tip EPC semnat la 18 decembrie fixează trecerea de la intenție la execuție, cu termen-țintă de finalizare în 2026.
Contextul proiectului începe cu finanțarea. Electrica a anunțat în 2024 semnarea acordului pentru o finanțare nerambursabilă prin PNRR de aproximativ 3,4 milioane euro, destinată dezvoltării instalației de stocare din Fântânele. În aceeași comunicare publică, compania a indicat o valoare totală estimată a proiectului de aproximativ 21,8 milioane euro și o capacitate instalată de stocare de 69,93 MWh.
Din perspectiva livrării contractate acum, investiția asociată contractului EPC este de 16,5 milioane euro, conform anunțului public al conducerii Electrica. Diferența față de valoarea totală estimată de aproximativ 21,8 milioane euro apare frecvent în infrastructură energetică: bugetul total include, de regulă, costuri dincolo de pachetul EPC (dezvoltare, autorizare, costuri de racordare și alte componente gestionate direct de beneficiar).
Tehnic, proiectul este un BESS de circa 70 MWh, în tehnologie baterii litiu-ion, cu o putere instalată de 35,2 MW. Informațiile publicate în presa economică despre proiect indică un randament pe ciclu de minimum 90,5%, precum și o arhitectură formată din 185 baterii și 16 invertoare bidirecționale, elemente care definesc capabilitatea de încărcare/descărcare controlată și interfața cu rețeaua.
În acest cadru, rolul Simtel se așază în zona care decide dacă un BESS devine „operațional” pentru sistem, nu doar instalat pe amplasament. Un contract EPC presupune responsabilitate integrată pentru proiectare de execuție, achiziție și montaj, integrare electrică și de automatizare, teste și punere în funcțiune până la atingerea parametrilor de performanță. Simtel își descrie în mod constant oferta pe proiecte BESS ca livrare completă, cu proiectare, construcție, instalare, punere în funcțiune și testare, adică exact zona de competență necesară la interfața dintre baterie, echipamentele de conversie și cerințele de operare ale rețelei.
Pentru Electrica, Fântânele este și un proiect-semnal: managementul companiei îl leagă explicit de agenda de extindere a stocării și de accesarea finanțărilor europene, cu o țintă mai amplă de capacitate de stocare la nivel de grup. Pentru Simtel, asocierea cu ENEVO Group și Prime Batteries într-un proiect al unei utilități listate consolidează profilul companiei ca integrator EPC în segmentul BESS, într-un moment în care piața cere tot mai mult flexibilitate măsurabilă (MW disponibili când rețeaua are nevoie), nu doar capacități noi de producție.
Linia electrică de 400 kV Vulcănești–Chișinău a intrat în faza de testare și se conturează drept infrastructura care poate consolida decisiv securitatea energetică a Republicii Moldova. Cu aproximativ o oră în urmă s-a încheiat emisiunea „LA 360 de GRADE” de la Radio Moldova, în care ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat stadiul proiectului, ce poate livra efectiv în sistem și la ce să se aștepte consumatorii, de la comportamentul în orele de vârf până la riscul de deconectări și presiunile care se pot vedea în facturi.
Proiectul, descris de ministru drept „o linie de în altă tensione de 400 kilovolți” care unește „nodul energetic vulcănești cu nodul energetic chișină”, are 157 km și 157 piloni. Dincolo de linia propriu-zisă, el include lucrări în stația Vulcănești și în stația Chișinău, deci funcționează ca un sistem complet, nu ca un simplu traseu de cabluri.
De ce testarea a întârziat și când pot trece „primii megavați”
Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie s-au încheiat în decembrie, iar pe final au rămas ajustări și rectificări tehnice. Blocajul major a venit din cerințele de testare. „Standardele tehnice de testare au o condiție. Linia trebuie să fie uscată.” A detaliat aceeași idee și printr-o explicație practică: pe conductoare nu trebuie să existe gheață, iar vremea din a doua parte a lunii decembrie, cu ploi și ninsori, a exclus condițiile potrivite.
Ca reper de calendar, ministrul a indicat un orizont de aproximativ două luni pentru finalizare, testare și energizare: „cred că vorbim de aproximativ două luni de acum încolo”. În aceeași intervenție a formulat și fereastra în care se poate vedea flux real de energie: „făști lunii febroarie sau începutul lunii martie deja să treacă primii megavați kilovați de energie electrică prin acea linii”. Aici merită subliniat un lucru important: „primii megavați” nu înseamnă automat funcționare la capacitate maximă. În practică, punerea în funcțiune se face gradual, cu scenarii de test, reglaje de protecții, verificări de stabilitate și sincronizare cu regimul de operare al sistemului. Tocmai de aceea, discuția despre beneficiile pentru orele de vârf trebuie ancorată în cifrele din consum și din structura curentă a aprovizionării.
Orele de vârf: ce consum are malul drept și din ce surse se acoperă
Ministrul a oferit un ordin de mărime pentru vârful de consum: „în orile de vârf… consumul nostru, pe malul drept, nu a depășit… 850 megavatii”. Tot el a descris cum se formează acest mix în prezent. Producția internă acoperă aproape jumătate, iar importul rămâne dominant: „Ceturile produceau aproximativ 32%. Iar din regenerabile, aproximativ 11%. Deci, 44% energie electrică produsă local și 56% energie electrică importată din România.” Acest tablou explică de ce linia Vulcănești–Chișinău are impact imediat: ea nu creează energie nouă, dar schimbă capacitatea și siguranța cu care energia importată ajunge în nodul principal de consum, Chișinău, mai ales în orele de vârf.
În emisiune, tema „deconectărilor programate” a apărut direct, pe fundalul instabilității regionale și al atacurilor asupra infrastructurii din Ucraina. Ministrul a respins existența unui scenariu de deficit imediat: „Nu este deficit.” Când întrebarea a vizat explicit riscul de deconectări în caz de criză, răspunsul a fost la fel de tranșant: „La momentul de față nu sunt astfel de scenarii.”
A justificat această poziție prin două mecanisme.
Primul mecanism ține de integrarea tehnică în blocul comun de operare cu Ucraina, din martie 2022, în regim de urgență, în rețeaua operatorilor europeni de transport. În episoadele de stres (precum începutul lunii decembrie, după atacuri asupra sudului Ucrainei), a descris situația în care Ucraina „a început să tragă un pic mai multe energie prin sistemul nostru național”, ceea ce poate genera dezechilibre.
Al doilea mecanism ține de măsuri de flexibilitate internă, deja aplicate: „a fost implementat o schemă de alimentare… Din cele patru linii de 110 kilovolți… capabile să compenseze o parte din necesarul de energie electrică… să scadă încărcare de pe linia Vulcănești… Chișinău.” Cu alte cuvinte, chiar înainte ca noua linie de 400 kV să fie energizată, operatorul a căutat rute alternative în rețea ca să evite supraîncărcarea unui singur coridor.
Ce schimbă linia Vulcănești–Chișinău: capacitate de import și redundanță
Esența tehnică a proiectului este creșterea capacității de transfer sigur către Chișinău, plus reducerea dependenței de trasee vulnerabile sau îmbătrânite. Întrebat ce problemă elimină linia, ministrul a formulat un beneficiu cantitativ: „Linia respectiv Vulcănești-Cișinău ne va permite să importăm aproximativ 50-60% din energia elettrica”.
În același răspuns a legat direct acest proiect de al doilea interconector major, Bălți–Suceava, pe care l-a descris ca alternativă pentru partea rămasă, la nevoie, deoarece orice linie are o capacitate maximă de transport. Această redundanță contează la fel de mult ca „megawații”: într-o rețea modernă, securitatea nu se măsoară doar în capacitate instalată, ci și în numărul de rute de alimentare care rămân funcționale în caz de avarie.
Pe Bălți–Suceava, ministrul a prezentat un stadiu de implementare cu termene și cifre: proiectul include 48 km de linie pe teritoriul Republicii Moldova, modernizarea stației Bălți și modernizarea a 135 de stații Moldoelectrica, iar pe linie există șase oferte depuse, în evaluare. Ținta de final rămâne sfârșitul anului 2027.
Facturile: de ce nu apare un „efect magic” și unde apare presiunea reală
În discuția despre facturi, ministrul a separat două planuri: tariful propriu-zis și compensarea. Afirmația directă a fost: „Facturile nu au crescut.” Explicația a venit imediat: „Facturile nu au mai fost compensate… tariful a ramas același.”
În paralel, a recunoscut deschis că investițiile în rețele trebuie recuperate, deci pot genera ajustări de tarif pe componenta de transport: „va fi o ajunsarea tarifului pentru a reflecta și a recuperat aceste investiții… Investiții bani care trebuie recuperat.” A mai punctat că decizia de ajustare revine autorității de reglementare: „La ajustarea tarifelor este obligația responsabilitatea Andriele.”
Tot aici apare o nuanță care merită reținută în lectura publică. Chiar dacă linia nouă reduce riscurile și poate îmbunătăți accesul la import, prețul final plătit de consumator rămâne sensibil la piața regională. Ministrul a invocat episoade recente din luna ianuarie, când prețul energiei în Europa Centrală a urcat peste media regională, iar explicația a legat-o de „lipsi de interconexiuni suficiente”. Cu un mix în care „aproximativ 60-70%” se cumpără din import, șocurile regionale se văd rapid în cost.
„Piață energetică europeană reală”: unde se află Republica Moldova în acest moment
Din perspectiva integrării europene, mesajul emisiunii se conturează pe două niveluri. La nivel de operare a sistemului, ministrul a spus că Republica Moldova a intrat, împreună cu Ucraina, în blocul ENTSO-E în martie 2022 și are statut de „membru observator”. La nivel de infrastructură, linia Vulcănești–Chișinău și proiectul Bălți–Suceava creează condiția de bază pentru o piață cu adevărat concurențială: mai multe interconexiuni, mai multă capacitate, mai multe opțiuni comerciale și mai puține „puncte unice de eșec”.
Gazele și securitatea energetică
În fragmentul de transcript disponibil aici, ministrul a legat securitatea energetică de schimbările din tranzitul gazelor și de presiunea geopolitică. A afirmat: „Știm foarte bine ce s-a întâmplat la în ianuarie 2025… Contractul nu a fost prelungit.” A continuat cu ideea de diversificare și cu o referință la stabilitatea furnizării la 1 ianuarie 2026: „Republica Moldova a fost asigurată și cu gaz și cu energie electrică și cu energie termică. N-au fost întreruperi… dar nici probleme nu au fost.”
Pentru subiecte precum stocurile exacte, volumele și formulele de preț la gaze, fragmentul încărcat nu conține cifre concrete. Dacă aveți partea de transcript care acoperă segmentul despre stocare, contracte și prețuri la gaze, pot completa articolul cu aceeași abordare: afirmații atribuite clar, citate exacte și date verificabile din declarațiile ministrului.
Fundația Soros Moldova a publicat un anunț de achiziții prin care inițiază o procedură de licitație publică, cu scopul de a selecta companii care vor executa lucrări de instalare a centralelor fotovoltaice la 17 obiective și vor monta echipamente energo-eficiente la alte 6 obiective. Intervențiile se înscriu în proiectul „Parteneriate Locale pentru Eficiență Energetică în Servicii Sociale”, orientat spre reducerea consumului de energie și creșterea autonomiei energetice a clădirilor unde se prestează servicii sociale.
Licitația se desfășoară pe 6 loturi, care includ, în total, 23 de sub-loturi. Companiile interesate pot depune ofertă pentru un singur lot sau pentru mai multe loturi, iar Fundația își rezervă dreptul de a atribui loturile fie unor ofertanți diferiți, fie aceluiași ofertant, în funcție de rezultatele evaluării.
Lucrările urmează să se execute în baza caietelor de sarcini, întocmite pornind de la auditurile energetice realizate pentru fiecare clădire. Pachetul contractat poate include, în funcție de obiectiv, servicii de proiectare, precum și lucrări de construcție-montaj și instalare de echipamente. Lista principală de intervenții vizează sisteme fotovoltaice și alte surse de energie regenerabilă, pompe de căldură aer-apă și colectoare solare, sisteme de ventilare cu recuperare de căldură, precum și lucrări conexe necesare implementării măsurilor de eficiență energetică.
Procedura se adresează persoanelor juridice înregistrate în Republica Moldova, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o altă țară eligibilă conform NDICI-GE, care demonstrează experiență relevantă și capacitate de implementare pe teritoriul Republicii Moldova.
Termenul-limită pentru depunerea dosarelor de participare este luni, 26 ianuarie 2026, ora 11:00. Codul cererii de oferte este CDO 2025.EESS.03, iar dosarele se transmit la adresa licitatie.eess@soros.md. Pentru întrebări și clarificări, anunțul indică drept persoană de contact pe Vitalie Cojocaru, inginer în construcții civile, cu comunicare prin e-mail. În textul anunțului apare ca termen pentru solicitări de clarificări data de 14 ianuarie 2025, ora 11:00 EET; raportat la data publicării anunțului (10 ianuarie 2026) și la termenul-limită de depunere (26 ianuarie 2026), companiile interesate pot solicita confirmarea datei de clarificări prin e-mailul de contact sau prin pagina indicată pentru publicarea răspunsurilor.
Proiectul „Parteneriate Locale pentru Eficiență Energetică în Servicii Sociale” este asociat cu o agendă mai amplă de modernizare a infrastructurii sociale și de reducere a costurilor operaționale, prin investiții în soluții de eficiență energetică și surse regenerabile. În comunicările publice despre inițiativă, partenerii proiectului indică finanțare din partea Uniunii Europene și implementare în cooperare cu organizații de profil din Republica Moldova.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) anunță două funcții vacante în cadrul Departamentului energie electrică și regenerabilă: Specialist principal la Secția reglementări și Specialist principal la Secția energie regenerabilă. Pentru ambele poziții, termenul limită de depunere a dosarelor este 16.01.2026.
Specialist principal – Secția reglementări (energie electrică și regenerabilă)
Acest post se potrivește persoanelor care vor să lucreze la regulile și standardele care guvernează piața energiei electrice și sectorul surselor regenerabile. Rolul are ca scop elaborarea proiectelor de acte normative de reglementare și pregătirea documentelor necesare pentru promovarea acestora.
În această funcție, persoana selectată va elabora proiecte de acte normative pentru sectorul electroenergetic și energia regenerabilă, va pregăti documente de susținere pentru proiectele promovate de departament, precum analize de impact, sinteze ale recomandărilor primite în consultări și note informative. De asemenea, va participa la elaborarea și ajustarea proiectelor de acte legislative, va întocmi avize pentru proiecte expediate de Parlament, Guvern, ministere și alte autorități, iar în unele situații va examina neînțelegeri între titulari de licențe și consumatori cu privire la aplicarea actelor normative aprobate de ANRE.
Cerințele specifice includ studii superioare de licență în domeniul tehnic (profil energetic) sau economic, cu media diplomei de cel puțin 7,5, experiență practică în domeniul energetic și cunoașterea avansată a limbilor engleză și rusă. ANRE pune accent și pe competențe solide de lucru cu MS Office și aplicații online, precum și pe capacitatea de redactare și prezentare a documentelor.
Specialist principal – Secția energie regenerabilă
Această funcție are un profil mai specializat pe energia din surse regenerabile și pe procesele care țin de producători eligibili și consumatori care produc energie. Rolul urmărește elaborarea proiectelor de reglementare în domeniul surselor regenerabile, examinarea dosarelor pentru confirmarea statutului de producător eligibil, emiterea garanțiilor de origine pentru energia produsă din surse regenerabile și formularea propunerilor care îmbunătățesc activitatea producătorilor eligibili și a consumatorilor finali care dețin centrale din surse regenerabile. Postul include și examinarea solicitărilor producătorilor eligibili și a petițiilor legate de producerea și consumul de energie regenerabilă.
În activitatea curentă, persoana selectată va pregăti proiecte de hotărâri în sectorul energiei regenerabile, inclusiv decizii privind confirmarea sau retragerea statutului de producător eligibil, va lucra cu Secția reglementări la proiecte care reglementează relațiile dintre producători, consumatori finali producători, furnizori și operatori de sistem, va participa la dezvoltarea cadrului legislativ și va întocmi avize pentru proiecte de acte normative și legislative relevante. În unele cazuri, va participa și la examinarea neînțelegerilor dintre titularii de licențe și consumatori cu privire la aplicarea reglementărilor aprobate de ANRE.
Pentru această funcție, ANRE solicită studii superioare în domeniul tehnic sau economic, media diplomei de cel puțin 8 și experiență practică de minimum 3 ani în domeniul energetic, cu experiență relevantă pentru sectorul energiei regenerabile. Limba engleză este indicată la nivel avansat, iar limba rusă reprezintă un avantaj. Se cer competențe avansate de utilizare a calculatorului, în special MS Office și aplicații online, precum și cunoașterea legislației și a principiilor de reglementare din domeniu.
Pentru ambele concursuri, candidații trebuie să dețină cetățenia Republicii Moldova, să cunoască limba română, să aibă cunoștințe de operare PC, să nu fi atins vârsta de pensionare, să aibă capacitate deplină de exercițiu și să nu aibă antecedente penale nestinse pentru infracțiuni.
Salariul aferent posturilor se comunică la cerere, la contactarea ANRE sau la depunerea dosarului de concurs.
Dosarul se depune la sediul ANRE din mun. Chișinău, str. Alexandr Pușkin 52/A, sau prin e-mail la angajari@anre.md, în zilele lucrătoare, în intervalul 08:00–17:00. Pentru informații legate de depunerea dosarului, persoana de contact indicată este dna Irina Nicolaev, tel. 0 22 823 908.
În mod obișnuit, dosarul include acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, fișa de participare, CV în format Europass, copia actului de identitate, copiile diplomelor și ale suplimentelor la diplome, iar pentru studiile obținute peste hotare se solicită certificatul de recunoaștere și echivalare emis de Ministerul Educației și Cercetării. Se pot anexa certificate de perfecționare sau specializare, documente care confirmă experiența, declarația pe proprie răspundere privind lipsa antecedentelor penale și declarația privind respectarea cerințelor de integritate instituțională. Copiile se autentifică notarial sau se prezintă împreună cu originalele pentru verificare, iar pentru dosarele transmise prin e-mail sau poștă verificarea are loc înaintea probei scrise ori a interviului.
ANRE vrea să modifice modul în care instalațiile electrice se admit în exploatare și a anunțat inițierea procedurii de revizuire a Regulamentului de admitere în exploatare a instalațiilor electrice.
Contextul juridic vine din noua Lege cu privire la energia electrică, adoptată ca Legea nr. 164 din 26 iunie 2025 și publicată în Monitorul Oficial nr. 437–440 din 19 august 2025, art. 598, act care devine reperul pentru actualizarea legislației secundare din sector. În etapa de elaborare, Ministerul Energiei a prezentat proiectul ca instrument de integrare a sectorului electroenergetic în spațiul european, cu un cadru concurențial și transparent și cu protecția consumatorilor, pe baza transpunerii „Electricity Integration Package”, parte a „Clean Energy Package”. În același mesaj public, Ministerul Energiei descrie introducerea unor activități noi, precum stocarea energiei, tradingul cu energie electrică și agregarea, precum și activitatea de livrare a energiei electrice prin puncte de reîncărcare pentru vehicule.
În documente de politici publice, Guvernul poziționează Legea nr. 164/2025 în logica modernizării pieței, cu reguli și mecanisme pentru piețe concurențiale și interconectate, cu referințe directe la alinierea la standardele europene ENTSO-E și la consolidarea securității energetice. În paralel, ANRE indică deja aplicări concrete ale noii legi: la 29 decembrie 2025, autoritatea a aprobat o metodologie pentru calculul prețurilor reglementate la furnizarea energiei electrice, cu separarea mecanismelor pentru furnizorul serviciului universal și furnizorul de ultimă opțiune, cu reguli de includere a costurilor dezechilibrelor și cu o perioadă de reglementare de cinci ani.
Pe linia de „admitere în exploatare”, cadrul mai vechi pornește de la Hotărârea ANRE nr. 444/2020, care aprobă Regulamentul RA03-02:2020 și abrogă regulamentul anterior aprobat prin Ordinul Inspectoratului Energetic de Stat nr. 81a din 26 decembrie 2017. RA03-02:2020 descrie modul de examinare a cererilor și criteriile de evaluare pentru documentația tehnică și instalațiile electrice noi ori reconstruite, în scopul admiterii în exploatare și al eliberării Actului de corespundere.
În 2021, ANRE aprobă un nou Regulament prin Hotărârea nr. 475 din 29 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 280–284, art. 1321 din 19 noiembrie 2021, cu aceeași funcție de bază, evaluarea documentației și a instalațiilor/centralelor electrice pentru admitere și pentru Actul de corespundere.
În 2023, ANRE introduce ajustări care simplifică admiterile pentru anumite locuri de consum și pentru centrale din surse regenerabile la consumatori casnici, cu confirmare prin Declarație în condițiile prevăzute de hotărârea de modificare, ceea ce arată o direcție de reducere a sarcinii administrative și de adaptare la noile realități din piață.
Am scris zilele trecute despre Moldelectrica și despre Piața Energiei Electrice de Echilibrare, iar între timp a apărut un element verificabil care permite trecerea de la discuția conceptuală la evaluarea funcționării efective a mecanismului, deoarece în data de 31 decembrie 2025 au fost executate primele tranzacții de testare pe Piața Energiei Electrice de Echilibrare, prin depunerea unor oferte de către CET-Nord, oferte care au fost acceptate și activate de Operatorul Sistemului de Transport, Î.S. „Moldelectrica”, în cadrul etapei de testare operațională.
Pentru a înțelege semnificația acestor tranzacții, trebuie clarificat rolul Pieței Energiei Electrice de Echilibrare în arhitectura sectorului, deoarece această piață nu este un segment „opțional” al comerțului cu energie, ci este mecanismul prin care se corectează în timp real diferențele dintre energia contractată și energia livrată/consumată efectiv, diferențe care apar inevitabil din erori de prognoză, variații de consum, indisponibilități tehnice sau oscilații de producție, în special acolo unde ponderea surselor variabile crește.
Funcționarea tehnică a echilibrării presupune existența unor participanți capabili să furnizeze flexibilitate, adică să crească sau să reducă puterea livrată într-un interval scurt, precum și existența unor proceduri standardizate prin care Operatorul Sistemului de Transport selectează, acceptă și activează aceste resurse, cu o trasabilitate completă a deciziilor operaționale și cu un lanț coerent de măsurare și decontare, iar testele raportate arată că fluxul de bază a fost parcurs în condiții controlate, inclusiv depunerea ofertelor, acceptarea acestora, activarea prin decizie operativă și confirmarea că interacțiunea dintre participanți și operator este funcțională conform regulilor pieței.
În faza de testare operațională, tranzacțiile nu trebuie interpretate ca o „lansare comercială deplină”, ci ca o validare a elementelor care, în practică, determină dacă piața poate rula fără blocaje: compatibilitatea tehnică a schimbului de date, respectarea formatelor și termenelor, capacitatea participantului de a răspunde la activare, coerența procedurilor interne ale operatorului și, foarte important, corelarea dintre comanda de activare, profilul de livrare măsurat și regulile de identificare a volumului de echilibrare.
Participarea CET-Nord are relevanță tehnică și de piață deoarece, pentru ca PEE să fie eficientă, sunt necesare resurse de echilibrare localizate, disponibile și stabile, iar un producător care poate furniza servicii de echilibrare contribuie atât la securitatea operațională a sistemului, cât și la formarea unui comportament concurențial în ofertare, deoarece, pe măsură ce numărul de furnizori calificați crește, scade riscul de dependență de un număr mic de unități și se îmbunătățește calitatea semnalului de preț pentru flexibilitate.
Aşadar, tranzacțiile de testare indică faptul că piața nu mai este doar un set de documente și platforme, ci devine un instrument aplicabil pentru managementul dezechilibrelor, deoarece un OST poate utiliza piața de echilibrare pentru a aloca responsabilități și costuri într-un mod mai transparent, în condițiile în care actorii care generează dezechilibre vor suporta costuri asociate, iar actorii care oferă flexibilitate vor avea un mecanism de remunerare, ceea ce stimulează investițiile și comportamentul corect de prognoză și de operare.
Este important să fie menționat că mecanismele de echilibrare se maturizează gradual, deoarece primele tranzacții arată în principal că fluxul operațional există și poate fi executat, dar performanța economică și stabilitatea prețurilor depind de lichiditate, de diversitatea resurselor, de calitatea datelor de măsurare, de regulile de indisponibilitate și penalități, precum și de robustețea proceselor de decontare, iar acestea sunt elemente care se verifică în timp, prin repetabilitate și prin volum de activări, nu printr-un singur test reușit.
În același cadru de reformă, Piața Energiei Electrice de Echilibrare și Piața Serviciilor de Sistem trebuie privite împreună, deoarece serviciile de sistem sunt orientate către menținerea parametrilor de funcționare ai rețelei (stabilitate de frecvență, tensiune, rezerve), iar echilibrarea este orientată către corecția dezechilibrelor comerciale și tehnice în exploatare, iar funcționarea lor combinată este cea care permite apropierea de practicile europene, în sensul separării clare între rolurile operatorului, rolurile participanților și regulile de piață.
Energocom a publicat deja datele pentru decembrie 2025, iar analiza de mai jos urmărește ce volum de energie electrică a fost cumpărat, ce preț mediu a rezultat, ce sumă totală se conturează în euro și cum arată diferențele față de luna noiembrie.
În decembrie 2025, S.A. „Energocom” a cumpărat 458 150 MWh de energie electrică, la un preț mediu de 132,57 EUR/MWh. Dacă se aplică acest preț mediu asupra volumului total, rezultă o cheltuială estimată de 60 736 945,50 EUR pentru energia cumpărată în decembrie. Această sumă reflectă energia ca marfă, deoarece compania precizează că nu include taxe și cheltuieli asociate cu transportul, logistica și rezervarea de capacitate.
Structura achizițiilor din decembrie indică o dependență importantă de import, dar cu o contribuție mai mare a producției interne decât în luna precedentă. Importurile au constituit 65,46% din total, iar energia livrată de producătorii autohtoni a reprezentat 34,54%. Transpus în volum, pe baza procentelor comunicate, importurile însumează aproximativ 299 905 MWh, iar sursele interne aproximativ 158 245 MWh. În cadrul totalului achizițiilor, 35,84% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România, iar 29,62% prin platformele BRM și OPCOM. Ca ordine de mărime, aceste ponderi corespund la circa 164 201 MWh prin contracte bilaterale și circa 135 704 MWh prin platforme, cu mențiunea că procentajele rotunjite pot produce mici diferențe la conversia în MWh.
Pentru comparație, în noiembrie 2025, Energocom a cumpărat 397 552 MWh la un preț mediu ponderat de 134,70 EUR/MWh, iar comunicatul aferent a fost publicat la 9 decembrie 2025. Calculul pe baza acestor valori indică o cheltuială estimată de 53 550 254,40 EUR pentru noiembrie, cu aceeași precizare privind excluderea taxelor și costurilor conexe de transport, logistică și capacitate.
Diferențele dintre decembrie și noiembrie se văd clar în totaluri. Volumul cumpărat a crescut cu 60 598 MWh, ceea ce înseamnă +15,24% față de noiembrie. Prețul mediu ponderat a scăzut cu 2,13 EUR/MWh, adică -1,58%. În pofida scăderii de preț mediu, cheltuiala estimată a crescut cu 7 186 691,10 EUR, respectiv +13,42%, deoarece creșterea de volum a dominat efectul de preț.
La nivel de structură, în noiembrie importurile au avut 67,97%, iar producătorii autohtoni 32,03%. În decembrie, importul coboară la 65,46%, iar internul urcă la 34,54%. Această schimbare înseamnă aproximativ +29 689 MWh pe import și aproximativ +30 909 MWh pe surse interne, față de noiembrie, atunci când se utilizează conversia procentelor în MWh. În interiorul achizițiilor, se observă o repoziționare și mai clară: ponderea contractelor bilaterale urcă de la 25,88% în noiembrie la 35,84% în decembrie, iar ponderea platformelor BRM/OPCOM coboară de la 42,09% la 29,62%. În volum, această mișcare corespunde la circa +61 315 MWh prin contracte bilaterale și circa -31 626 MWh prin platforme, ceea ce descrie o lună decembrie cu mai multă energie contractată bilateral și mai puțină energie cumpărată pe platforme.
În decembrie 2025, Energocom a cumpărat mai multă energie decât în noiembrie, la un preț mediu ușor mai mic, iar cheltuiala totală estimată în euro a crescut în principal din diferența de volum. În paralel, structura achizițiilor arată o pondere mai mare a contractelor bilaterale și o pondere mai mică a achizițiilor prin platforme, în timp ce importurile rămân dominante, dar cu o contribuție internă mai ridicată decât în luna precedentă.
La Bălți se pregătește un proiect de parc-pilot, încadrat de autorități ca „infrastructură verde”, parte a proiectului transfrontalier SENSE, realizat împreună cu municipiul Botoșani. Inițiativa nu se află încă în faza de proiect tehnic sau de lucrări, ci în etapa administrativă în care se stabilește cadrul: consultări publice și elaborarea unei strategii comune pentru „noua generație de parcuri neutre climatic”.
Din documentele oficiale reiese că municipiul pornește de la un document de politici publice, care urmează să definească direcțiile, criteriile și acțiunile pentru parcuri și spații verzi, inclusiv un proiect-pilot la Bălți. În această etapă nu apar informații despre amplasament, suprafață sau soluții de amenajare. Lipsesc și detalii despre tipul exact de intervenție, iar proiectul poate lua forma amenajării unui parc nou ori a modernizării unui spațiu verde existent. Aceste clarificări apar, de regulă, după aprobarea strategiei și după trecerea la proiectare.
Calendarul este deja stabilit. Primăria pregătește textul inițial al proiectului de decizie, iar consultările publice au loc între 9 și 29 ianuarie 2026, prin audieri publice. La final, autoritatea locală analizează recomandările primite, decide acceptarea sau respingerea fiecărei propuneri și publică rezultatele consultării, împreună cu varianta revizuită a proiectului. Documentul ajunge ulterior în ședința Consiliului municipal.
Coordonarea procedurală revine primarului Alexandr Petkov. Direcția relații externe și atragerea investițiilor, condusă interimar de Eleonora Blaj, gestionează desfășurarea consultărilor, iar Stela Smirnov, șefa Direcției Cultură, răspunde de organizarea audierilor și de comunicarea pe componenta proiectului SENSE.
Conceptul de „parc neutru climatic” descrie, în termeni practici, un parc proiectat și administrat astfel încât să reducă impactul asupra mediului și să ajute orașul în condiții de temperaturi ridicate și episoade de ploi intense. În mod uzual, un astfel de parc pune accent pe umbră vegetală, soluri și suprafețe care absorb apa, vegetație adaptată climei locale, materiale cu impact redus și un model de întreținere care limitează consumul de resurse. În cazul Bălțiului, strategia urmează să fixeze aceste repere și să arate cum se aplică într-un proiect pilot.
Totul se leagă de proiectul SENSE, un proiect comun cu municipiul Botoșani. În limbaj oficial, se numește „strategie transfrontalieră pentru noua generație de parcuri neutre climatic”. Tradus pe înțelesul tuturor, ideea este simplă: Bălți și Botoșani încearcă să planifice parcuri moderne, care arată bine și care lucrează pentru oraș. Un parc de acest tip înseamnă mai multă umbră naturală, mai multă vegetație potrivită climei și soluții care păstrează apa în sol, în loc să o trimită rapid la canalizare. Înseamnă și întreținere mai eficientă, cu un impact mai mic asupra mediului.
Consultările publice sunt prevăzute pentru perioada 9–29 ianuarie 2026. În acest interval, autoritățile publică proiectul inițial, organizează audieri și strâng propuneri. Apoi urmează partea serioasă: recomandările se analizează, se decide ce se acceptă și ce nu, iar rezultatele se fac publice, împreună cu o versiune revizuită a documentului. Abia după aceea proiectul ajunge la vot în Consiliul municipal.
Din ianuarie, crește capacitatea maximă pentru importul de energie electrică din Uniunea Europeană către blocul comun Ucraina–Moldova, până la 2.450 MW, de la 2.150 MW cât a fost nivelul maxim agreat anterior. Informația apare într-o comunicare publică a operatorului ucrainean de transport al energiei, Ukrenergo, care precizează că ajustarea rezultă din coordonarea dintre operatorii de transport din regiunea de calcul Eastern Europe Capacity Calculation Region (EE CCR), ENTSO-E și centrul regional de coordonare TSCnet.
Majorarea înseamnă un plus de 300 MW față de nivelul precedent, adică aproximativ 14%. Capacitatea indicată reprezintă plafonul tehnic coordonat pentru import, nu un volum garantat de energie care intră zilnic în sistem. Volumul efectiv depinde atât de disponibilitatea tehnică a interconexiunilor, cât și de condițiile de piață și de diferențele de preț dintre Ucraina și statele vecine.
Președintele Consiliului de Administrație al Ukrenergo, Vitalii Zaichenko, afirmă că sporirea capacității de import pe perioada iernii consolidează reziliența sistemului energetic ucrainean în contextul atacurilor asupra infrastructurii. În același timp, el atrage atenția asupra rolului pieței: importurile apar atunci când prețurile și condițiile comerciale susțin tranzacțiile, pe lângă posibilitățile tehnice. Ukrenergo mai notează că, la nivelul importurilor zilnice, Ucraina a depășit deja cel mai ridicat indicator înregistrat anul trecut.
Potrivit companiei, capacitatea tehnică de import pentru Ucraina și Moldova se stabilește lunar în cadrul mecanismului EE CCR, ceea ce explică revizuirea pentru luna ianuarie. Creșterea plafonului de import extinde opțiunile de echilibrare pentru blocul comun Ucraina–Moldova și oferă spațiu suplimentar pentru acoperirea vârfurilor de consum în sezonul rece, în măsura în care piața permite utilizarea integrală a noii capacități.
