Regulamentul de racordare nu a trecut pe 28 aprilie. ANRE îl readuce pe agenda din 6 mai

Piața așteaptă de luni bune regulamentul care ar trebui să facă ordine într-una dintre cele mai tensionate zone din sectorul electric: racordarea la rețea. Proiectul era pe agenda ședinței ANRE din 28 aprilie, după o perioadă lungă de consultări și ajustări, iar așteptarea era clară — reguli mai dure pentru avize, garanții financiare pentru proiectele de peste 200 kW și o soluție pentru zonele congestionate. Aprobarea nu a venit însă atunci. Documentul revine acum pe agenda ședinței din 6 mai, în același pachet cu regulamentul privind prestarea serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice.

Mult așteptatul proiect ANRE privind noile reguli de racordare, aflat în lucru încă din decembrie 2025, intră din nou în faza finală. Dacă nu apar noi amânări, regulamentul ar putea fi aprobat în cel mult o săptămână. Schimbarea este una importantă pentru tot sectorul, pentru că rescrie cadrul de acces la rețea într-un moment în care cererea de racordare a crescut mult mai repede decât capacitatea infrastructurii.

ANRE încearcă să reducă blocajele create de avizele ținute la rezervă, proiectele fără progres real și capacitatea ocupată doar pe hârtie. În ultimii ani, racordarea a devenit una dintre cele mai dificile etape pentru investițiile noi, mai ales pentru producerea de energie regenerabilă și pentru stocare. Rețeaua este tot mai încărcată, iar lipsa unor reguli ferme a lăsat prea mult spațiu pentru rezervări fără angajament investițional.

Noul regulament schimbă cam tot – capacitatea de racordare nu mai poate fi tratată ca o poziție blocată fără cost și fără obligații reale. Pentru centralele electrice cu putere instalată mai mare de 200 kW și pentru instalațiile de stocare cu putere de injecție de cel puțin 1 MW, titularii avizelor vor trebui să depună garanții financiare de bună execuție. Este una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului, pentru că introduce un filtru financiar direct între proiectele mature și cele speculative.

Prin introducerea garanțiilor, ANRE schimbă logica de acces la rețea: capacitatea nu mai poate fi rezervată fără cost și fără un angajament investițional concret. Pentru proiectele mai mari, solicitantul trebuie să arate că intenția de dezvoltare este reală și poate fi susținută până la execuție. În lipsa garanției, avizul nu mai poate rămâne în sistem doar ca rezervare formală.

Al doilea punct major este racordarea în condiții flexibile. În zonele unde rețeaua nu poate oferi imediat acces ferm tuturor solicitanților, ANRE introduce o formulă intermediară: proiectul poate fi racordat, dar cu limitări tehnice explicite, asumate de la început. Aceste limitări pot viza injectarea în rețea sau regimul de operare, în funcție de capacitatea reală a infrastructurii.

Astfel, dezvoltarea unui proiect nu se mai oprește automat în punctul în care rețeaua este aglomerată, ci poate continua într-o formulă de racordare adaptată limitelor tehnice existente și stabilită clar de la început. Pentru operatori, mecanismul oferă un instrument de administrare a congestiilor fără a pune în pericol siguranța sistemului. Pentru investitori, reduce perioada în care proiectul există pe hârtie, dar nu are un traseu clar spre racordare.

Totuși, entuziasmul din jurul racordării în condiții flexibile trebuie privit cu prudență. În teorie, mecanismul ar trebui să deschidă accesul acolo unde rețeaua nu poate oferi racordare fermă. În practică, au existat deja situații în care investitorii au acceptat explicit astfel de condiții, iar proiectele tot nu au primit aviz. Operatorii au invocat aceleași limitări: congestii, constrângeri tehnice, criterii de siguranță de tip N-1 sau lipsa unor soluții operative care să permită integrarea chiar și parțială a capacității solicitate. De aceea, rămâne de văzut dacă noul regulament va transforma racordarea flexibilă într-un instrument real de deblocare sau dacă mecanismul va rămâne, cel puțin la început, o opțiune greu de aplicat în rețelele deja tensionate.

Regulamentul introduce și listă de așteptare pentru proiectele respinse din lipsă de capacitate. Când apare capacitate nouă, după expirarea unor avize sau după lucrări de dezvoltare a rețelei, alocarea va urma reguli mai clare, cu ordine și priorități stabilite. În anumite situații, mai ales la nivelul rețelei de transport, capacitatea disponibilă ar putea fi alocată prin licitație.

ANRE tratează capacitatea de racordare ca pe o resursă limitată, care trebuie administrată după reguli clare și într-un cadru comun pentru toți operatorii. Regulamentul introduce un registru unic al avizelor și un sistem informațional comun între transport și distribuție, astfel încât cererile, avizele valabile și capacitatea disponibilă să poată fi urmărite unitar. Fără o evidență comună a acestor date, piața rămâne expusă blocajelor, lipsei de transparență și rezervării ineficiente a capacității.

Din consultările publice reiese că ANRE a preluat mai ales propunerile care clarifică procedura și fac textul mai aplicabil. Au fost luate în calcul observații venite de la operatori, dezvoltatori și organizații din sector, inclusiv pe schimbarea titularului în caz de reorganizare, studiul de soluție, proiectele de stocare, consumul propriu cu vânzarea surplusului, asocierea mai multor investitori pentru infrastructură comună și termenul de depunere a garanției financiare pentru anumite avize.

În schimb, ANRE nu a relaxat elementele de disciplină. Nu au trecut propunerile care ar fi permis divizarea puterii aprobate în mai multe avize, slăbirea garanțiilor pentru racordarea flexibilă, eliminarea unor obligații din regimul flexibil sau scoaterea licitațiilor din regulament. Linia este clară: autoritatea a acceptat clarificări tehnice, dar a păstrat mecanismele care limitează blocarea artificială a capacității și leagă accesul la rețea de proiecte cu șanse reale de execuție.

Moldova’s largest Huawei energy storage system goes live in Rădeni

Moldova now has its largest Huawei energy storage system in operation. The 60 MWh BESS was inaugurated today at Rădeni, where it is directly integrated with the existing 50 MW photovoltaic park — the country’s largest operational solar facility.

We wrote in June 2025 about the commissioning of the Rădeni solar park, at that time the first project of this scale brought into operation in Moldova. The project now enters its next operational stage, with storage added to the same energy platform.

RENERGY

The system was supplied by Solaren, Huawei Silver Partner in Moldova and one of the important Huawei technology distributors in Eastern Europe. The company delivered the storage solution for a utility-scale project where technical performance, operational reliability and compatibility with grid requirements are essential.

On the EPC side, engineering, procurement, construction and full technical integration were carried out by Zaw Energy, the largest renewable energy developer and EPC contractor in Moldova. Zaw Energy also built the 50 MW photovoltaic park, which ensured technical continuity between generation and storage.

From a technical perspective, the 60 MWh system is designed for grid-connected operation, dispatch optimization and controlled energy delivery. Integrated with the solar plant, it allows part of the generated electricity to be stored and delivered later according to production profile, consumption needs and system operator requirements.

The system uses LFP battery technology — lithium iron phosphate — widely used in industrial and utility-scale applications due to its thermal stability, long cycle life and predictable operating profile. Huawei’s platform integrates battery management, power conversion and energy control into a modular architecture with high efficiency and reduced operating losses.

Operational control is handled through an Energy Management System, enabling real-time monitoring, fast response to grid signals and dynamic adjustment of charging and discharging strategies. In this configuration, the BESS works as a flexible grid asset, supporting a more stable and controllable use of renewable generation.

Solaren CEO Andrei Durbalov underlined the technical role of the system in the operation of the Rădeni project.

RENERGY

“For a photovoltaic park of this capacity, storage becomes part of the operational architecture. The system allows control of the injection profile, compensation of production variations and coordinated delivery of energy in line with grid requirements. Huawei technology provides fast response, modular architecture and technical parameters suitable for balancing applications and system services,” said Andrei Durbalov.

Huawei Moldova CEO Bruce Guo Min was also present at the inauguration. The event was attended by Energy Minister Dorin Junghietu, State Secretary Carolina Novac, the directors of Moldelectrica, Energocom and ANRE, as well as the project’s financial partners and other representatives of the energy sector.

RENERGY

The Rădeni project now operates as a combined solar-generation and storage platform. For Moldova’s energy market, this brings a practical technical standard: renewable capacity connected with storage, real-time control and more predictable delivery into the grid.

Cel mai mare sistem de stocare Huawei în Moldova, inaugurat astăzi la Rădeni

Scriam în iunie 2025 despre punerea în funcțiune a parcului fotovoltaic de 50 MW de la Rădeni — singurul proiect fotovoltaic de această dimensiune aflat în operare în Republica Moldova la ora actuală. Revenim acum la același amplasament, pentru etapa care completează arhitectura tehnică a investiției: sistemul de stocare a energiei.

RENERGY

Astăzi, la Rădeni, a fost pus în funcțiune și sistemul de stocare a energiei de 60 MWh, bazat pe tehnologie Huawei — cea mai mare instalație BESS operațională la acest moment pe piața locală. Sistemul este cuplat direct cu centrala fotovoltaică existentă, ceea ce permite exploatarea mai flexibilă a întregului activ: energia produsă poate fi stocată și livrată controlat în rețea, în funcție de profilul de producție, consum și cerințele operatorului de sistem.

Echipamentul de stocare a fost furnizat de Solar Energy, singurul partener Silver Huawei în Republica Moldova și integrator activ pe segmentul soluțiilor utility-scale în țara noastră. Proiectul de la Rădeni este, în acest moment, cea mai mare referință BESS din portofoliul companiei pe piața locală.

Pe partea de implementare, inginerie, achiziții și construcție — EPC — inclusiv integrarea sistemului de stocare în arhitectura existentă, proiectul a fost realizat de Zaw Energy, cel mai mare dezvoltator și EPC de proiecte de energie verde din Moldova. Aceeași companie a construit și parcul fotovoltaic de la Rădeni, ceea ce a asigurat continuitate tehnică între partea de generare și componenta de stocare.

Configurația 60 MWh oferă o putere de livrare ridicată și o capacitate de stocare dimensionată pentru aplicații de reglaj rapid, echilibrare operațională și optimizare a profilului de evacuare în rețea. Sistemul utilizează baterii LFP — litiu-fier-fosfat — tehnologie preferată în aplicațiile industriale datorită stabilității termice, ciclabilității ridicate și costului operațional predictibil pe durata de exploatare. Platforma Huawei integrează conversia de putere, managementul bateriilor și controlul energetic într-o arhitectură modulară, cu randament ridicat pe ciclul încărcare-descărcare și pierderi operaționale reduse.

RENERGY

Controlul operațional este asigurat de un Energy Management System (EMS) proprietar, cu funcționare în timp real, capabil să execute comenzi de rețea cu latență redusă și să ajusteze dinamic regimul de operare în funcție de profilul de producție și parametrii de piață. În această configurație, sistemul este utilizat ca activ flexibil de rețea, cu rol direct în managementul fluxurilor de energie, nu doar ca extensie a capacității de generare.

CEO Solar Energy, Andrei Durbalov, a explicat proiectul din perspectiva utilizării reale în sistem, nu doar ca livrare de echipamente. Potrivit lui, integrarea unui BESS de 60 MWh într-un parc fotovoltaic de 50 MW permite trecerea de la producție variabilă la operare controlată, cu capacitate de stocare, răspuns rapid și livrare coordonată în rețea.

RENERGY

„Pentru un parc fotovoltaic de această capacitate, stocarea devine parte a arhitecturii operaționale. Sistemul permite controlul profilului de injecție, compensarea variațiilor de producție și livrarea energiei în regim coordonat cu cerințele rețelei. Tehnologia Huawei oferă răspuns rapid, arhitectură modulară și parametri tehnici compatibili cu aplicații de echilibrare și servicii de sistem”, a declarat Andrei Durbalov.

La inaugurare a fost prezent Bruce Guo Min, CEO Huawei Moldova. Din partea sectorului energetic au participat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, secretarul de stat Carolina Novac, precum și conducerea Moldelectrica, Energocom și ANRE, alături de partenerii financiari ai proiectului.

Primul trimestru CBAM: comerțul cu electricitate între UE și Balcanii de Vest a scăzut cu 25%

CBAM reconfigurează piețele de electricitate din Sud-Estul Europei – Ce înseamnă pentru Republica Moldova

Secretariatul Comunității Energetice a publicat astăzi primul raport trimestrial dedicat impactului Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) asupra piețelor de electricitate din regiune. Documentul analizează în detaliu primele trei luni ale fazei definitive a CBAM — ianuarie–martie 2026 — și identifică perturbări semnificative în comerțul transfrontalier cu electricitate între statele membre UE din Sud-Estul Europei și cele nouă economii cu aspirații europene din Comunitatea Energetică. Raportul lansează totodată un semnal de alarmă privind efectele mecanismului asupra integrării regionale a piețelor, inclusiv pentru Republica Moldova.

Aceste economii din Sud-Estul și Estul Europei se află într-un moment crucial: după ani de efort pentru transpunerea legislației energetice europene, multe dintre ele sunt pe punctul de a-și cupla piețele cu cele ale UE — un pas care ar permite fluxuri transfrontaliere mai eficiente, câștiguri de bunăstare și consolidarea securității energetice pe continent. Însă CBAM introduce costuri și incertitudini noi care riscă să încetinească sau chiar să inverseze acest progres.

De la 1 ianuarie 2026, toate exporturile de electricitate din Părțile Contractante ale Comunității Energetice către statele membre UE — inclusiv energia din surse regenerabile — sunt supuse unei suprataxe CBAM. Această suprataxă, combinată cu obligații administrative precum dovedirea originii și a traseului electricității în cazul tranzitului, a afectat deja deciziile comerciale individuale, modificând dinamica piețelor regionale.

−25%
Schimburi comerciale WB6–UE
€30/MWh
Spread mediu WB6 vs UE
+33%
Generare hidro regională
€75,36
Preț CBAM €/tCO₂ T1

Ce este CBAM?

CBAM este un instrument legislativ al Uniunii Europene, parte a Pactului Verde European, conceput pentru a preveni „scurgerea de carbon” (carbon leakage) — situația în care industriile se relocalizează în afara UE pentru a evita costurile emisiilor de CO₂. Începând cu 1 ianuarie 2026, CBAM a intrat în faza sa definitivă: toate importurile de electricitate în UE din țări non-UE, inclusiv din Părțile Contractante ale Comunității Energetice, sunt supuse unei ajustări financiare menite să reflecte costul carbonului din Sistemul European de Tranzacționare a Emisiilor (EU ETS).

Concret, importatorii UE (declaranții CBAM) trebuie să achiziționeze și să predea certificate CBAM corespunzătoare emisiilor „încorporate” în electricitatea importată. Prețul certificatelor se stabilește pe baza mediei ponderate trimestriale a prețurilor de la licitațiile EU ETS. Pentru T1 2026, acest preț a fost de 75,36 €/tCO₂.

Problema esențială constă în modul de calcul al emisiilor: în lipsa unor date verificate la nivel de instalație, se aplică factori de emisie impliciți naționali (default emission factors), stabiliți de Comisia Europeană pe baza mixului energetic al fiecărei țări. Aceasta înseamnă că electricitatea exportată din țări cu o pondere semnificativă a combustibililor fosili în mix este penalizată uniform, indiferent de sursa reală a energiei exportate — chiar dacă acea energie provine din centrale hidroelectrice sau parcuri eoliene.

Ce arată raportul: piețe decuplate, comerț în scădere

Divergență bruscă a prețurilor

Pe parcursul anului 2025, prețurile day-ahead pe piețele din Balcanii de Vest și cele ale statelor UE vecine erau strâns corelate, cu diferențe medii de 5–15 €/MWh. Începând cu ianuarie 2026, această convergență s-a prăbușit. Prețurile în Ungaria au urcat spre 170 €/MWh, în timp ce piețele din Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord au înregistrat scăderi abrupte, stabilizându-se la niveluri cu peste 30 €/MWh mai mici decât vecinii UE — o diferență de 2–3 ori mai mare față de aceeași perioadă a anului precedent.

Corelația Pearson pe 30 de zile dintre prețurile din Muntenegru și Ungaria a scăzut de la peste 0,80 (nivelul normal al piețelor integrate) la aproape zero, devenind temporar chiar negativă în prima parte a lunii ianuarie.

Prețuri medii day-ahead: T1 2026 vs T1 2025

€/MWh per zonă de ofertare · Sursă: ENTSO-E Transparency Platform, agregare Secretariatul Comunității Energetice

Comerț transfrontalier în contracție

Volumul total al schimburilor comerciale de electricitate pe frontierele WB6–UE s-a redus cu aproximativ 25% în T1 2026 față de T1 2025. Cel mai semnificativ declin a fost pe direcția UE → Balcanii de Vest, cu o scădere de 40,7% (de la 5,49 TWh la 3,25 TWh). Exporturile comerciale din WB6 către UE au scăzut și ele, dar mai moderat (−8,1%), de la 5,01 la 4,60 TWh.

Rezultatul net: Balcanii de Vest au trecut de la poziția de importator net (0,48 TWh) în T1 2025, la exportator net (1,35 TWh) în T1 2026 — nu pentru că au exportat mai mult, ci pentru că importurile din UE au scăzut dramatic.

Schimburi comerciale programate WB6 ↔ UE

TWh, T1 2025 vs T1 2026 · Sursă: ENTSO-E, agregare Secretariatul Comunității Energetice

Redirecționarea traseelor comerciale

Raportul identifică o reconfigurare a rutelor comerciale în funcție de expunerea la CBAM. Tranzitul prin Serbia — utilizat anterior frecvent pe coridoarele HU→RS→BG sau HR→RS→BG — a scăzut semnificativ, deoarece incertitudinea privind dovedirea tranzitului în cadrul CBAM face aceste strategii comercial neatractive. În schimb, au câștigat importanță rutele „fără CBAM”: schimburile intra-WB6, exporturile din Albania (factor de emisie zero) către Grecia, iar de acolo mai departe către Bulgaria și Italia.

EXEMPLU: MUNTENEGRU VS. ALBANIA

Interconectorul submarin Muntenegru–Italia ilustrează cel mai clar efectul CBAM. Deși diferența de preț Muntenegru–Italia de Sud a fost cea mai mare din regiune (~43 €/MWh), fluxurile programate au scăzut cu peste 2.100 MWh/zi. Motivul: factorul de emisie implicit al Muntenegrului, care reflectă ponderea cărbunelui în mixul energetic, generează costuri CBAM care absorb practic în totalitate marja de arbitraj.

În contrast, Albania — cu un factor de emisie implicit zero, datorat generării aproape integral din hidrocentrale — și-a crescut exporturile pe toate cele trei frontiere, cu un volum net suplimentar de aproximativ 1,2 TWh în T1 2026.

Divergență între fluxuri comerciale și fluxuri fizice

Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări este decuplarea crescândă dintre schimburile comerciale programate și fluxurile fizice reale de electricitate. Exemplu: exporturile comerciale programate pe ruta Albania→Grecia au crescut puternic, însă fluxurile fizice pe această rută nu au urmat proporțional. Electricitatea a continuat să curgă conform legilor fizicii rețelei — prin Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, spre Croația, Ungaria și România — indiferent de traseele comerciale.

Această divergență ridică riscuri serioase pentru securitatea operațională a sistemului electroenergetic din Sud-Estul Europei, crescând probabilitatea fluxurilor neprogramate și a celor în buclă (loop flows), și poate duce la costuri suplimentare de operare reflectate ulterior în tarife de rețea mai ridicate — atât în statele UE, cât și în Părțile Contractante.

Generare hidro vs. cărbune: schimbări majore în T1 2026

Trimestrul a fost marcat de condiții hidrologice excepțional de favorabile. Generarea hidroelectrică agregată în regiune (Balcanii de Vest + statele UE vecine) a crescut de la 16,70 TWh la 22,18 TWh (+33%), în timp ce generarea pe bază de cărbune a scăzut de la 18,81 TWh la 15,79 TWh (−16%).

Generare hidro vs. cărbune: T1 2026 vs T1 2025

TWh per țară · Sursă: ENTSO-E Transparency Platform, agregare Secretariatul Comunității Energetice

Costurile CBAM pentru electricitate în T1 2026

Pe baza prețului mediu ponderat EU ETS de 75,36 €/tCO₂ și a factorilor de emisie impliciți stabiliți de Comisia Europeană, raportul cuantifică suprataxele CBAM per MWh importat în UE pentru fiecare Parte Contractantă:

Țara de origine Factor de emisie (tCO₂/MWh) Cost CBAM per MWh importat (€) Nivel
Albania 0,000 0,00 Zero
Republica Moldova 0,530 39,94 Mediu
Macedonia de Nord 0,887 66,84 Ridicat
Kosovo* 0,984 74,15 Ridicat
Muntenegru 0,979 73,78 Ridicat
Ucraina 0,907 68,35 Ridicat
Serbia 1,041 78,45 Ridicat
Bosnia și Herțegovina 1,148 86,51 Foarte ridicat

Cost CBAM per MWh importat în UE, pe țară de origine

€/MWh · Pe baza factorilor de emisie impliciți și prețului mediu EU ETS de 75,36 €/tCO₂ din T1 2026

Tangența pentru Republica Moldova

Deși raportul trimestrial nu include Republica Moldova și Ucraina în analiza detaliată — invocând disponibilitatea limitată a datelor —, ambele sunt Părți Contractante ale Comunității Energetice și sunt supuse acelorași reguli CBAM. Factorul de emisie implicit al Republicii Moldova este de 0,530 tCO₂/MWh, ceea ce generează un cost CBAM de aproximativ 40 €/MWh pentru fiecare MWh exportat către UE.

Această suprataxă trebuie înțeleasă în contextul realităților pieței energetice moldovenești:

1. Mixul energetic și dependența de import. Republica Moldova are o capacitate de generare proprie limitată, iar o parte semnificativă a consumului este acoperită din importuri — fie din România (prin interconexiunea de la Isaccea), fie din zona transnistreană (centrala MGRES de la Cuciurgan, alimentată cu gaz natural). Mixul energetic include cogenerarea pe gaz și, tot mai mult, surse regenerabile — dar factorul de emisie implicit nu diferențiază între sursele reale de generare.

2. Impactul asupra exporturilor eventuale. Pe măsură ce Republica Moldova dezvoltă capacități solare și eoliene, orice surplus care ar putea fi exportat în România intră sub incidența CBAM la tariful implicit de 40 €/MWh. Aceasta reduce semnificativ atractivitatea comercială a exporturilor, chiar dacă electricitatea provine integral din surse regenerabile — exact contradicția pe care raportul o evidențiază pentru Balcanii de Vest.

3. Presiune asupra integrării pieței. Republica Moldova a semnat în 2024 un acord de cuplare a pieței cu România, pas critic spre integrarea cu piața internă a UE. CBAM riscă să facă acest proces mai dificil din punct de vedere comercial: dacă exporturile din Moldova sunt tratate ca și când ar proveni din generare pe bază de combustibili fosili, semnalele de preț sunt distorsionate, iar stimulentele pentru investiții în regenerabile sunt subminate.

4. Factorul de emisie moldovenesc — o anomalie? Cu 0,530 tCO₂/MWh, factorul implicit al Republicii Moldova este semnificativ mai mic decât cel al Serbiei (1,041) sau Bosniei (1,148), reflectând ponderea mai redusă a cărbunelui în mix. Cu toate acestea, el rămâne substanțial mai mare decât zero (Albania) și generează costuri ce pot eroda competitivitatea exporturilor. Pe termen mediu, eforturile de reducere a emisiilor din sectorul energetic moldovenesc — inclusiv renunțarea la generarea pe lignit și diversificarea surselor — ar putea conduce la revizuirea acestui factor, dar procesul depinde de metodologia Comisiei Europene.

Context regional: EU ETS în declin, incertitudine în creștere

Un element suplimentar de incertitudine vine din evoluția prețului EU ETS. După o perioadă de creștere, prețul cotelor de emisii a scăzut semnificativ între mijlocul lunii ianuarie și sfârșitul lunii martie 2026, pe fondul discuțiilor politice privind o posibilă reformare a sistemului. Prețul mediu ponderat trimestrial — relevant pentru CBAM — a fost de 75,36 €/tCO₂, cu un minim zilnic de 62,19 €/tCO₂ și un maxim de 91,34 €/tCO₂. Această volatilitate face planificarea financiară a comerțului transfrontalier extrem de dificilă.

Raportul subliniază că T1 2026, deși semnificativ, nu este suficient pentru concluzii definitive. Condițiile hidrologice excepționale care au amplificat surplusul de generare în Balcanii de Vest nu vor persista — în a doua jumătate a anului, WB6 importă de regulă electricitate din UE. În același timp, creșterea capacităților solare în regiune ar putea genera noi surplusuri în primăvară și vară, interacționând cu CBAM în moduri încă dificil de anticipat.

Secretariatul Comunității Energetice va continua monitorizarea trimestrială, urmărind dacă recuperarea parțială a corelațiilor de preț și a volumelor comerciale observată spre finalul T1 se susține, dacă noile rute comerciale se consolidează și cum evoluează piețele pe măsură ce condițiile hidrologice se normalizează.

Dacă aceste dinamici persistă, ele riscă să fragmenteze piața regională și să creeze o dezvoltare inegală — piețele cu mix energetic deja curat beneficiind de semnale mai puternice pentru investiții, în timp ce sistemele dependente de cărbune acumulează dezavantaje structurale. — Secretariatul Comunității Energetice, Raport CBAM Trimestrial 2026/1

Primul trimestru de aplicare CBAM confirmă pentru Republica Moldova un impact economic direct, în care decarbonizarea sectorului energetic devine o condiție pentru menținerea competitivității comerciale. Intensitatea emisiilor din mixul energetic influențează costurile asociate exporturilor și poate afecta poziția companiilor moldovenești pe piața europeană, inclusiv în cazurile în care energia livrată are origine regenerabilă. Discuțiile privind ajustarea regulamentului CBAM, inclusiv tratamentul tranzitului și recunoașterea surselor regenerabile, creează un cadru important de negociere pentru Republica Moldova.

Sursă: Energy Community Secretariat — CBAM Quarterly Report 2026/1, publicat la 29 aprilie 2026. Raportul integral este disponibil pe energy-community.org.

© 2026 Renergy.md · Analiză și informare energetică

Energocom, trimisă să dea volum bursei de energie: din 2027, obligația ar putea ajunge și la furnizorii reglementați

Ministerul Energiei a discutat ieri, 28 aprilie, cu producătorii, furnizorii, traderii și agregatorii despre problema centrală a pieței de energie electrică: OPEM funcționează de câteva luni, dar are prea puține tranzacții pentru a livra un preț relevant. PZU și piața intrazilnică afișează prețuri, însă fără volume consistente acestea nu devin repere comerciale, nu susțin decizii de investiții și nu ajută băncile să evalueze proiecte noi, inclusiv capacități de stocare. Adică, bursa de energie electrică există tehnic, dar încă nu produce disciplină de piață.

Iar volumul lipsește dintr-un motiv pe care toată lumea îl știe: energia se vinde în continuare pe contracte bilaterale, direct între părți, în afara bursei. Câțiva producători, câțiva cumpărători, câteva telefoane, un contract semnat. OPEM rămâne un sistem informatic funcțional pe care aproape nimeni nu-l folosește la capacitate.

Ca măsură imediată, ministrul a spus că Energocom va cumpăra o parte din energie direct de pe piețele organizate. Din 2027, regula ar urma să fie extinsă și la furnizorii de serviciu universal și de ultimă opțiune. Ministerul pregătește și mecanisme de market-making, prin care anumiți participanți ar sta constant în piață cu oferte de cumpărare și vânzare. În paralel, se discută obligații minime de ofertare, astfel încât o parte din energia produsă să ajungă pe bursă, nu doar în contracte bilaterale.

Logica ministerului este simplă: Energocom intră cu achiziții pe bursă, iar asta aduce volum. Volumul face prețul mai credibil, prețul credibil atrage alți participanți, iar o piață activă poate fi conectată mai ușor la piața românească și, ulterior, la SDAC și SIDC. Fără acest traseu, OPEM rămâne o infrastructură corectă tehnic, dar insuficient folosită.

Problema e că producătorii nu stau pe margine din lene. Un dezvoltator de parc solar sau eolian din Moldova funcționează cu un contract bilateral cu Energocom sau cu un furnizor. Contractul îi dă preț fix, volum garantat, predictibilitate pe care o poate duce la bancă. Banca finanțează pe baza fluxului de numerar previzibil, nu pe baza unui preț bursier pe care-l mișcă trei tranzacții pe zi. Dacă muți producătorul pe bursă fără instrumente de hedging, îi ceri să-și asume volatilitate într-o piață în care nu are cu ce să se acopere. Nu e vorba de rezistență la modernizare. E vorba de matematica unui business plan.

Asociațiile din regenerabile au spus asta repetat în ultimele luni: nu contestă direcția, contestă ritmul. Integrarea în piața organizată e inevitabilă, dar fără contracte pe termen lung reglementate, fără instrumente de tip CfD sau PPA standardizate pe bursă, fără o piață de derivate care să permită acoperirea riscului — mutarea rapidă spre OPEM înseamnă transferul integral al riscului de preț de la stat la producător. Într-o piață de dimensiunile Moldovei, unde câteva megawatt-ore în plus sau în minus mișcă prețul vizibil, asta nu e un risc teoretic.

Practic, ministerul transmite acum că OPEM nu mai este o opțiune, ci devine parte obligatorie din funcționarea pieței. Bursa trebuie să primească volum, să formeze preț de referință și să oblige actorii să joace după reguli transparente. Etapa în care platforma era doar disponibilă s-a încheiat; urmează etapa în care statul împinge energia efectiv pe piață.

Rămâne întrebarea pe care ședința nu a tranșat-o: ce vine odată cu obligația? Dacă regulile noi vin însoțite de instrumente de stabilizare — contracte pentru diferență, garanții de preț minim, acces real la hedging —, atunci volumul crește organic și piața se construiește pe fundament solid. Dacă obligația vine goală, fără contrapartidă, riscul e să obții conformare pe hârtie și evitare în practică: producătorii pun volumul minim cerut pe bursă, restul rămâne în bilateral, iar prețul din PZU continuă să fie o ficțiune statistică.

Moldova nu e prima țară mică din regiune care se lovește de problema asta. Dar e prima care încearcă să o rezolve prin forțarea cererii înainte de a construi instrumentele care fac oferta posibilă. Ordinea contează.

Premier Energy Distribution lasă regulamentele deoparte și le explică copiilor, printr-o animație 3D, cum să se joace în siguranță lângă electricitate

0

De data aceasta vom vorbi despre Premier Energy Distribution nu ca despre acel operator de sistem serios, cu regulamente, planuri de investiții, lucrări în rețea, avize, termene și alte chestiuni foarte importante, dar, să recunoaștem, nu tocmai ușor de povestit copiilor. Mergem un pic pe o degajare a tonului.

Așadar, Premier Energy Distribution a lansat animația educativă 3D „Energică în lumea siguranței electrice”, o campanie prin care încearcă să le explice copiilor, pe limba lor, cum să se poarte în siguranță în preajma instalațiilor electrice. Adică despre acele reguli simple, dar esențiale, care pot face diferența între joacă și pericol.

Compania spune așa: siguranța electrică trebuie învățată devreme, nu doar memorată de adulți când apare o problemă. Iar pentru ca mesajul să ajungă mai ușor la copii, a ales o formulă prietenoasă — personaje animate, tehnologie 3D, mișcare, culoare și o poveste care poate fi urmărită acasă, la școală sau în activități educative.

Animația „Energică în lumea siguranței electrice” a fost lansată astăzi, 28 aprilie, de Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă. Momentul nu este întâmplător. Premier Energy Distribution vorbește de ani buni despre securitatea electrică, doar că de data aceasta nu o face printr-un comunicat tehnic sau printr-o instrucțiune greu de citit, ci printr-un film scurt, gândit pentru copii. Proiectul a fost realizat împreună cu Racketa Production și folosește animație 3D, motion capture și instrumente generative moderne. Mai simplu spus, mișcările și expresiile actorilor reali au fost transferate personajelor animate, astfel încât povestea să pară mai vie și mai apropiată de cei mici.

Este și o campanie despre tehnologie, nu doar despre electricitate. La realizarea animației au participat tineri din domenii precum animație, game design și multimedia, iar o parte din lucru a fost făcută la Mediacor. Asta dă proiectului și o miză locală: arată că astfel de materiale educaționale pot fi create aici, cu oameni și resurse creative din Republica Moldova.

În esență, mesajul Premier Energy Distribution este simplu: copiii trebuie să știe că electricitatea ne ajută în fiecare zi, dar trebuie tratată cu atenție. Nu ne apropiem de fire căzute, nu ne jucăm lângă instalații electrice, nu intervenim singuri în prize sau echipamente și anunțăm adulții atunci când vedem ceva periculos.

Filmul poate fi urmărit pe canalul YouTube al companiei și pe pagina oficială Premier Energy Distribution, la rubrica „Securitate electrică”. Compania invită părinții, profesorii, școlile și instituțiile publice să distribuie animația, astfel încât lecția despre siguranță să ajungă la cât mai mulți copii.

Ministerul Energiei vrea să-i învețe pe producătorii de energie verde cum să vândă pe piața electrică

0

Ministerul Energiei organizează un training pentru producătorii de energie regenerabilă, la care va fi explicat, pe înțelesul participanților, cum funcționează piețele de energie electrică din Republica Moldova și ce trebuie să știe companiile care vor să-și vândă energia prin platformele naționale de tranzacționare. Evenimentul are loc astăzi, 28 aprilie, la Casa Guvernului, începând cu ora 13:00, și este gândit ca o sesiune practică despre regulile pieței, procedurile de tranzacționare și pașii pe care producătorii trebuie să-i urmeze pentru a participa la piața angro de energie electrică.

Atelierul este destinat agenților economici care produc energie din surse regenerabile și vine în contextul dezvoltării piețelor organizate de energie electrică în Republica Moldova. Mai exact, producătorilor li se va explica modul de funcționare a pieței pentru ziua următoare și a pieței intrazilnice, adică acele mecanisme prin care energia electrică poate fi vândută în regim organizat, în funcție de necesarul sistemului și de disponibilitatea producției.

Pentru producătorii de energie solară, eoliană, biogaz sau alte surse regenerabile, astfel de instruiri devin tot mai importante. Energia verde are un specific diferit față de producția clasică, deoarece depinde de condiții meteo și poate varia de la o oră la alta. De aceea, accesul la piețe funcționale, cu reguli clare și instrumente de tranzacționare flexibile, este esențial pentru integrarea acestei energii în sistemul electroenergetic.

În cadrul trainingului, participanții vor primi explicații despre platformele naționale de tranzacționare, despre regulile de participare la piață și despre obligațiile comerciale pe care trebuie să le respecte producătorii. Scopul este ca agenții economici din sectorul regenerabilelor să înțeleagă mai bine cum pot să-și valorifice energia, cum se formează relația cu piața și ce rol au mecanismele de tranzacționare în funcționarea sectorului energetic.

Necesitatea unui asemenea atelier vine din faptul că Moldova trece treptat la un model de piață mai deschis și mai apropiat de cel european. În locul unui sistem bazat preponderent pe contracte directe și mecanisme administrative, accentul se mută pe tranzacții transparente, concurență și reguli comune pentru toți participanții.

Un alt obiectiv al instruirii este creșterea lichidității piețelor de energie electrică. Cu cât mai mulți producători participă la mecanismele organizate de tranzacționare, cu atât piața devine mai activă, mai previzibilă și mai utilă pentru întregul sistem. În cazul energiei regenerabile, acest lucru poate ajuta la echilibrarea producției și consumului, mai ales în perioadele în care producția variază rapid.

La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai Ministerului Energiei, ai operatorului pieței de energie electrică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, precum și alți actori relevanți din sector. Discuțiile se vor axa atât pe cadrul general de funcționare a pieței, cât și aspectele practice pe care producătorii trebuie să le cunoască pentru a utiliza platformele de tranzacționare.

Atelierul este organizat de Ministerul Energiei, în parteneriat cu Secretariatul Comunității Energetice, în cadrul proiectului „Independența și Reziliența Energetică a Moldovei” — MEIR, finanțat de Uniunea Europeană.

ANRE a aprobat cât gaz trebuie stocat pentru iarna 2026–2027: Energocom va asigura peste 95% din volum

ANRE a stabilit volumul de gaze care trebuie stocat pentru sezonul rece 2026–2027. Este vorba despre 140,35 milioane m³, echivalentul a 1,48 milioane MWh, care trebuie puse în depozite până la 1 noiembrie 2026.

Obligația este repartizată între furnizori în funcție de cota de piață. Energocom va acoperi cea mai mare parte – 134,52 milioane m³, adică peste 95% din total – ceea ce reflectă rolul dominant al companiei în aprovizionarea cu gaze a consumatorilor din Republica Moldova. Restul volumelor revine furnizorilor mai mici, proporțional cu activitatea lor comercială.

Decizia face parte din mecanismul anual de securitate energetică, prin care autoritatea impune constituirea de stocuri înainte de sezonul rece. Aceste rezerve sunt utilizate pentru a acoperi consumul în perioade de vârf și pentru a reduce riscurile legate de volatilitatea prețurilor sau eventuale întreruperi pe rutele de import.

Hotărârea include și cerințe operaționale. Furnizorii trebuie să confirme până la 15 noiembrie 2026 volumele efectiv stocate, locația depozitelor (de regulă în facilități din regiune), precum și rutele de transport rezervate pentru aducerea gazelor în țară. Este permisă atât stocarea directă, cât și prin intermediul traderilor.

În același timp, documentul prevede un mecanism de continuitate: dacă un furnizor nu își mai poate îndeplini obligațiile (de exemplu, în cazul retragerii licenței), responsabilitatea privind stocurile poate fi transferată către furnizorul cu obligații de serviciu public, pentru a evita riscuri în aprovizionare.

Proiectul a fost elaborat și consultat în prealabil de ANRE, în linie cu practica din anii precedenți, când nivelul stocurilor este ajustat în funcție de consumul estimat și condițiile de pe piața regională a gazelor.

Analiză Solaren.md: maturizarea pieței solare, de la achiziții de compromis la investiții cu performanță măsurabilă

Peste 1 GW de energie verde și 747 MW de fotovoltaic — RENERGY.MD

Piața solară s-a maturizat. Accentul s-a mutat de la costul per kilowatt la performanță, predictibilitate și suport tehnic local. O analiză Solaren.md


Total regenerabile
1.023 MW
Feb. 2026
Fotovoltaic
747 MW
73% din total
Creștere PV 2020→2026
×73
10 → 747 MW
Record 2025
315,7 MW
+50% vs 2024

Republica Moldova a depășit, la finele lunii februarie 2026, pragul de 1 GW de capacitate instalată din surse regenerabile. Conform datelor Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), capacitatea totală a ajuns la 1.023 MW — o creștere de aproape 14 ori față de cele 77 MW înregistrate în 2020.

Fotovoltaicul domină categoric: 747 MW instalați, echivalentul a 73% din toată capacitatea regenerabilă a țării. Eolianul contribuie cu 252 MW (24,7%), iar restul revine hidro și biogaz.

Doar în 2025, conform datelor pv magazine și CNED, au fost puși în funcțiune 315,7 MW de capacitate solară — un record absolut pentru o singură perioadă calendaristică, cu 50% peste cei 209 MW din 2024. Iar primele două luni ale lui 2026 au adăugat încă 42 MW.

Cifrele au o semnificație care depășește statistica pură: Moldova a trecut de la un sector embrionar la o industrie cu peste 9.500 de instalații, 434 de parcuri fotovoltaice, 9.077 de prosumatori activi și un volum de 302 MW care funcționează deja pe piața liberă — dovadă că investițiile au viabilitate economică reală, dincolo de mecanismele de suport ale statului.

Capacitate fotovoltaică cumulată (MW) — 2020 – Feb. 2026

Cum a evoluat piața: de la costul inițial la calitatea investiției

Am urmărit piața energiei regenerabile din Moldova de la primii pași. Prin 2015–2016, când au apărut primele proiecte la scară mai mare, sectorul era complet nepregătit. Investițiile păreau uriașe, tehnologiile erau scumpe, iar numărul celor care înțelegeau ce presupune un sistem fotovoltaic de performanță era foarte mic.

În acel context, dorința de a reduce costul unei investiții era firească. Tehnologiile de top aveau prețuri pe care puțini dezvoltatori și le puteau permite. Rezultatul a fost previzibil: o parte din piață s-a orientat către echipamente cu preț redus, de la producători care ofereau un cost competitiv, dar și o calitate pe măsură. Invertoare fără platforme de monitorizare, fără suport local, fără compatibilitate cu sisteme de stocare. Panouri cu degradare accelerată. Configurații care funcționau la punerea în funcțiune, dar care ridicau probleme în al doilea sau al treilea an de exploatare.

Piața s-a maturizat treptat. Odată cu creșterea volumelor, cu apariția proiectelor comerciale și utility-scale și cu intrarea investitorilor instituționali, criteriile de selecție s-au schimbat fundamental. Astăzi, un dezvoltator serios evaluează ecosistemul tehnologic complet: invertorul, sistemul de stocare, platforma de monitorizare, disponibilitatea pieselor de schimb, timpul de răspuns al suportului tehnic și garanția pe termen lung.

Această schimbare de logică explică, în mare parte, de ce unii producători de echipamente au ajuns să domine piața. Performanța pe termen lung selectează natural furnizorii care pot demonstra fiabilitate în exploatare, și nu doar un preț atractiv la momentul achiziției.

Datele de piață confirmă această tendință: conform estimărilor din sector, peste 70% din parcurile fotovoltaice din Republica Moldova funcționează cu invertoare Huawei. Proporția reflectă alegerea repetată a dezvoltatorilor care au testat ecosistemul FusionSolar pe un prim proiect și au revenit cu aceeași opțiune pentru următoarele — un indicator de satisfacție operațională mai relevant decât orice clasament.


Huawei: lider global de invertoare, standard de referință pe piața din Moldova

Huawei ocupă prima poziție în clasamentul mondial al producătorilor de invertoare solare, conform raportului Wood Mackenzie (Global Solar Inverter Manufacturer Rankings, H1 2025, publicat în ianuarie 2026). Compania a obținut scorul maxim de 93,9 din 100, menținând această poziție pentru al zecelea an consecutiv.

Cifrele sunt relevante: în 2024, Huawei a livrat 176 GW (AC) de invertoare la nivel global. Împreună cu Sungrow (locul al doilea), cei doi producători dețin 55% din piața mondială de invertoare, conform aceluiași raport Wood Mackenzie.

Clasamentul evaluează 23 de producători din șapte țări pe opt criterii: ESG și responsabilitate corporativă, service post-vânzare, cercetare-dezvoltare, stabilitate a lanțului de aprovizionare, utilizarea capacităților de producție, certificări, condiții financiare și experiență în producție.

Pe piața din Moldova, echipamentele Huawei FusionSolar sunt prezente într-un procent semnificativ al proiectelor noi. Avantajul competitiv vine din câteva elemente concrete:

Ecosistem integrat: invertoare din seria SUN2000, sisteme de stocare LUNA2000, optimizatoare și platformă de management al energiei — toate componentele comunică în cadrul aceluiași ecosistem, ceea ce elimină problemele de compatibilitate din configurațiile multi-brand.

Eficiență de conversie: randament de vârf de 98,6%, bazat pe topologie brevetată cu 5 niveluri și design fanless (fără ventilator). Absența pieselor mecanice mobile reduce costurile de mentenanță și crește durata de viață operațională.

Monitorizare inteligentă: platforma FusionSolar oferă diagnostic bazat pe inteligență artificială, detecție a arcului electric și optimizare la nivel de panou individual — funcționalități critice pentru parcurile comerciale și utility-scale.

Garanție extinsă: garanție standard de 10 ani, cu opțiune de extindere până la 20 de ani. Toate modelele trec prin teste de rezistență extreme: cicluri de temperatură de la –40°C la +70°C, descărcări electrice și simulări de imersiune.

Capacitate adăugată anual — Solar (MW)

Mix energetic regenerabil — Feb. 2026


Solaren.md: de la distribuitor autorizat la integrator tehnologic cu aproape 200 MW livrați

Solar Energy (Solaren.md) este distribuitor autorizat Huawei cu statut Silver Partner pentru Republica Moldova. Compania acoperă întregul lanț de distribuție pentru echipamentele FusionSolar — invertoare rezidențiale (3–10 kW), comerciale (12–100 kW), sisteme de stocare LUNA2000 și accesorii de conectivitate (Smart Dongle, Smart Logger).

Portofoliul de livrări reflectă o traiectorie accelerată: de la intrarea pe piață, Solaren.md a furnizat echipamente pentru aproape 200 MW de capacitate instalată în diferite configurații — parcuri fotovoltaice, sisteme rezidențiale, echipamente singulare și, din ce în ce mai frecvent, sisteme de stocare a energiei (BESS). Doar în ultimul an, volumul a depășit 100 MW.

„Piața a evoluat dincolo de faza de instalare. Discuția s-a mutat pe eficiență măsurabilă, pe comportamentul sistemelor în timp și pe responsabilitatea operațională după punerea în funcțiune. Acolo se validează investiția.”

— Andrei Durbalov, CEO Solaren.md

Într-o piață cu rate de creștere de 70% pe an, funcția unui distribuitor autorizat local depășește livrarea de echipamente. Potrivit CEO-ului Andrei Durbalov, cele trei direcții de valoare adăugată pe care Solaren.md le susține sunt: menținerea unui stoc permanent pentru a asigura timpi de livrare predictibili, suport tehnic pentru instalatori și dezvoltatori pe toată durata proiectului — de la dimensionare la configurarea platformei FusionSolar — și integrarea soluțiilor complexe care combină fotovoltaic, stocare și control inteligent al energiei.


Stocarea energiei: de la opțiune la condiție operațională

Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice a generat deja un dezechilibru structural între producție și consum. Energia solară este produsă predominant în orele cu cerere redusă, iar lipsa stocării limitează capacitatea de valorificare și afectează direct rentabilitatea proiectelor.

Pe 5 martie 2026, la Chișinău, Solaren.md a organizat un eveniment dedicat integrării sistemelor BESS (Battery Energy Storage Systems) în proiectele de energie regenerabilă. Agenda a fost construită pe parametri operaționali: eficiența în exploatare, comportamentul bateriilor în timp, componenta de aftersales.

„Accentul s-a mutat de la capacitatea de instalare la capacitatea de operare. Stocarea devine componenta care face diferența între un proiect care produce energie și unul care o valorifică eficient.”

— Andrei Durbalov, CEO Solaren.md

La același eveniment, Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei, a confirmat relevanța direcției: stocarea energiei este componentă esențială în dezvoltarea sectorului, iar accelerarea racordării și adaptarea mecanismelor de finanțare pentru BESS sunt priorități asumate.

CEO-ul Andrei Durbalov mai spune că cererea pentru sisteme de stocare a crescut vizibil în ultimele luni, în special în segmentul parcurilor comerciale, unde dezvoltatorii înțeleg că rentabilitatea proiectului depinde direct de capacitatea de a gestiona energia produsă în afara orelor de vârf.

Hotărârea Guvernului nr. 599 din septembrie 2025 stabilește capacitățile-limită și cotele maxime pentru energia regenerabilă până în 2030, cu obiectivul de 30% din consumul de electricitate din surse regenerabile. Atingerea acestui prag va depinde direct de ritmul integrării stocării și de digitalizarea managementului energetic — inclusiv prin viitorul operator al pieței de energie OPEM, subsidiara OPCOM România, așteptat să devină operațional în 2026.

Tocmai în acest context, relevanța ecosistemului Huawei FusionSolar — invertor, stocare și platformă digitală într-un pachet unic — va crește semnificativ. Iar prezența unui integrator local cu experiență demonstrată, precum Solaren.md, rămâne un factor determinant pentru ritmul și calitatea implementării.


Date de referință · Piața solară din Moldova · Februarie 2026
Piața regenerabilă — Republica Moldova
Capacitate regenerabilă totală (feb. 2026)1.023 MW
Capacitate fotovoltaică747 MW (73%)
Capacitate eoliană252,5 MW (24,7%)
Capacitate hidro16,7 MW
Capacitate biogaz7,2 MW
Număr total instalații SER9.618
Număr parcuri fotovoltaice434
Număr prosumatori9.077
Capacitate adăugată în 2025 (solar)315,7 MW
Capacitate adăugată ian.–feb. 202642,4 MW
Capacitate pe piața liberă302 MW
Creștere 2020–2026 (regenerabile)×13,2
Creștere 2020–2026 (fotovoltaic)×73,2

Sursa: CNED, pv magazine, Ministerul Energiei

Huawei — Poziție globală
Poziție clasament Wood Mackenzie (H1 2025)#1 mondial, 10 ani consecutiv
Scor Wood Mackenzie93,9 / 100
Livrări globale invertoare (2024)176 GW (AC)
Cotă de piață Huawei + Sungrow55%
Eficiență maximă invertoare SUN200098,6%
Garanție standard / extinsă10 / 20 ani

Sursa: Wood Mackenzie, pv magazine, Huawei FusionSolar

Solaren.md — Distribuitor autorizat Huawei, Silver Partner
Statut HuaweiSilver Partner
Portofoliu total livrat≈ 200 MW
Livrat în ultimul an> +100 MW
Segmente acoperiteRezidențial, comercial, utility, BESS
Invertoare + stocareHuawei FusionSolar
CEOAndrei Durbalov

Sursa: Solaren.md

Evoluția capacității fotovoltaice — Moldova (kW)

202010.205 kW
202120.739 kW
202265.534 kW
2023197.244 kW
2024394.330 kW
2025710.537 kW
Feb. 2026746.975 kW
Creștere×73,2

Sursa: CNED — Capacități existente E-SER, februarie 2026

Premier Energy cere ANRE cu 17% mai mult în costuri de furnizare pentru 2026 — 153,6 milioane lei în baza tarifară

0
Premier Energy solicită ANRE 153,6 milioane lei în costuri de furnizare pentru 2026 — Renergy.md

Premier Energy a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică o cerere formală prin care solicită aprobarea costurilor de bază aferente activității de furnizare a energiei electrice pentru 2026. Compania cere recunoașterea în baza tarifară a unor cheltuieli totale de 153,641 milioane lei — sumă care, odată acceptată de regulator, intră în formula de calcul a prețului reglementat achitat de consumatorii finali prin factura lunară la curent.

Cerere Premier Energy — furnizare 2026, principalii indicatori
Total costuri solicitate
153,6 mil. lei
fără TVA
Față de baza ANRE 2025
+22,4 mil. lei
+17,1% creștere
Energie furnizată ref. 2025
3,06 TWh
volum de referință ANRE
Tarif actual JT casnic
356 bani/kWh
din 2 apr. 2026, fără TVA

Rolul acestor costuri în structura tarifului

Tariful reglementat plătit de consumatorul final nu este o cifră arbitrară — el rezultă dintr-o formulă în care fiecare componentă este justificată și validată separat: costul energiei procurate, costul transportului pe rețeaua națională, costul distribuției locale, cheltuielile proprii ale furnizorului și o marjă de rentabilitate admisă de ANRE. Costurile de bază solicitate acum de Premier Energy vizează exclusiv componenta de furnizare — cheltuielile administrative și operaționale ale companiei care deservește direct consumatorul final.

Procesul este iterativ: compania depune o cerere documentată, ANRE verifică și acceptă sau respinge fiecare categorie, suma recunoscută intră în formula prețului mediu anual, iar rezultatul se aplică în tariful din trimestrul următor. Solicitarea de față se înscrie în primul an de aplicare a noii metodologii aprobate prin Hotărârea ANRE nr. 854/2025.

Structura cererii: unde merg cei 153,6 milioane lei

Componenta de personal — 62,397 milioane lei — reprezintă cea mai mare creștere absolută față de 2025. ANRE inclusese în calculul de anul trecut 48,949 milioane lei pentru această linie. Diferența este de 13,448 milioane lei, adică +27,5% pe o singură categorie de cost.

Serviciile prestate de terți — 90,068 milioane lei — constituie cea mai mare componentă ca pondere și acoperă activitățile operaționale externalizate esențiale pentru relația cu consumatorul: distribuirea facturilor (30,393 milioane lei), comisioane de încasare (33,134 milioane lei), pretipar și tipar/plicuire (5,145 milioane lei cumulat), întreținere sisteme informatice și telecomunicații (5,315 milioane lei), creanțe compromise (3,651 milioane lei), arendă și utilități (4,450 milioane lei) și alte costuri (6,737 milioane lei).

Costurile materiale rămân practic stabile, cu o creștere de 102.000 lei (+9,5%). Structura creșterilor este relevantă: presiunea nu vine din costurile materiale, ci din două categorii care reflectă decizii organizaționale și contractuale — politica salarială și pachetul de servicii externalizate.

Comparație pe componente — baza ANRE 2025 vs. solicitat 2026
Categorie ANRE aprobat 2025 (mii lei) Solicitat 2026 (mii lei) Diferență (mii lei) Variație
Costuri personal (CRF) 48.94962.397 +13.448 +27,5%
Costuri materiale (CMF) 1.0741.176 +102 +9,5%
Servicii terți (CSP) 81.20190.068 +8.867 +10,9%
Total CSF 131.224153.641 +22.417 +17,1%
Servicii terți (CSP)
90.068 mii lei
Personal (CRF)
62.397 mii lei
Materiale (CMF)
1.176 mii lei
Serviciu externalizat Mii lei Pondere în CSP
Comisioane încasare facturi33.13436,8%
Distribuire facturi30.39333,7%
Alte costuri6.7377,5%
Întreținere sisteme telecomunicații și informatice5.3155,9%
Arendă spații și utilități4.4504,9%
Creanțe compromise3.6514,1%
Tipar și plicuire facturi2.9673,3%
Pretipar facturi2.1782,4%
Lucrări outsourcing (întreținere IT)1.2431,4%
Total servicii terți (CSP)90.068100%

Contextul distribuției: un dosar paralel cu miză mai mare

Cererea de furnizare nu poate fi citită izolat. Premier Energy Distribution — entitatea din același grup care operează rețeaua locală — a solicitat pentru 2026 costuri de bază de 792,660 milioane lei. ANRE a determinat 661,707 milioane lei. Diferența respinsă este de 130,953 milioane lei, adică distribuitorul a cerut cu 19,8% peste nivelul pe care regulatorul l-a considerat justificat.

Faptul că ANRE a aplicat filtre și a tăiat 16,5% din cererea distribuitorului semnalează că regulatorul operează cu criterii de eficiență operațională, nu cu validare contabilă automată.

Distribuție Premier Energy — cerere vs. determinat ANRE 2026
Categorie Solicitat (mii lei) Determinat ANRE (mii lei) Diferență respinsă
Personal212.497172.479−40.018
Evidența energiei electrice198.814170.514−28.300
Alte costuri169.091126.623−42.468
Total distribuție792.660661.707−130.953
ANRE a redus cererea distribuitorului cu 130,9 milioane lei (−16,5%), aplicând filtre de eficiență operațională.

Mecanismul tarifar: de la dosar la factură

Costul recunoscut de ANRE la furnizare se adaugă celorlalte componente ale formulei tarifare și determină prețul final per kWh. Din 2 aprilie 2026, tariful reglementat pentru consumatorii casnici racordați la joasă tensiune în regim de serviciu universal este de 356 bani/kWh fără TVA. Conform calculului de preț mediu aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 459/2025, structura acelui tarif este prezentată mai jos.

Structura tarifului de 356 bani/kWh aprobat 2025
Energie procurată
247 bani/kWh
69,4%
Distribuție
65 b/kWh
18,3%
Transport (Moldelectrica)
25 b
7,0%
Furnizare
18 b
5,0%
Altele
0,3%
Tarif 356 b/kWh: energie 247b, distributie 65b, transport 25b, furnizare 18b, altele 1b.
Energie procurată — 247 b (69,4%) Distribuție — 65 b (18,3%) Transport — 25 b (7%) Furnizare — 18 b (5%) Altele — 1 b (0,3%)
Sursa: Proiect calcul preț mediu anual ANRE 2025, Hotărârea nr. 459/2025.

Analiză: cu cât ar putea crește tariful casnic?

Calculul de față izolează exclusiv impactul potențial al creșterilor de costuri administrative — furnizare și distribuție — asupra tarifului de joasă tensiune. Variabila dominantă a tarifului, prețul energiei procurate (69,4% din total), nu este inclusă în această simulare, deoarece depinde de piețe externe. Volumul de referință: 3.061.006 mii kWh (3,061 TWh), conform proiectului de calcul ANRE 2025.

22.417.000.000 lei ÷ 3.061.006.000 kWh = 0,73 bani/kWh — impactul direct al componentei de furnizare, dacă ANRE recunoaște integral cererea față de baza 2025.

Simulare — impactul tarifar estimat pe trei scenarii
Scenariile includ exclusiv creșterea costurilor administrative ale grupului Premier Energy. Prețul energiei procurate, devierile tarifare și tariful de transport Moldelectrica nu sunt incluși în această simulare.
Scenariu minim
~358 bani/kWh
+2,2 bani/kWh față de acum
Furnizare +0,73 b · Distribuție +1,5 b
ANRE recunoaște strict baza determinată, apropiată de nivelul 2025
Scenariu maxim
~361 bani/kWh
+4,7 bani/kWh față de acum
Furnizare +0,73 b · Distribuție +4,0 b
ANRE acceptă integral baza determinată 2026
Tarife estimate: actual 356, minim 358, mediu 359, maxim 361 bani/kWh.
Scenariu Impact furnizare Impact distribuție Impact total Tarif estimat JT Variație
Tarif actual (apr. 2026) 356 b/kWh
Minim +0,73 b+1,5 b+2,2 b ~358 b/kWh +0,6%
Mediu (referință) +0,73 b+2,5 b+3,2 b ~359 b/kWh +0,9%
Maxim +0,73 b+4,0 b+4,7 b ~361 b/kWh +1,4%
Ipoteză: volum 3,061 TWh. Pentru un consumator casnic cu consum lunar de 150 kWh, impactul se situează între 3 și 7 lei pe lună.

Ce nu este în această estimare

Factorul cu adevărat determinant pentru tariful din 2027 rămâne prețul energiei procurate. O variație de 10% în costul de achiziție a energiei mișcă tariful cu aproximativ 25 bani/kWh — de 5 până la 10 ori mai mult decât toată dezbaterea despre costurile administrative. Prin comparație, devierile tarifare acumulate în 2024 au generat o ajustare negativă de 224 milioane lei la recalcularea tarifului din august 2025 — o sumă de șase ori mai mare decât întreaga creștere solicitată acum la furnizare.

Dosarul este în examinare la ANRE. Decizia regulatorului va fi vizibilă în proiectul de calcul al prețului mediu anual pentru 2026–2027.

Surse: Solicitare Premier Energy nr. 0503/078764-20260410 (10.04.2026); Proiect calcul preț mediu anual Premier Energy 2025 — H.ANRE nr. 459 din 29.07.2025; anre.md; premierenergy.md