Vladislav Papanaga: „80% din capacitatea energetică planificată a Moldovei nu există încă — și asta e cea mai bună veste pentru un investitor serios

NewsRoom
-
0
Vladislav Papanaga: „80% din capacitatea energetică planificată a Moldovei nu există încă — și asta e cea mai bună veste pentru un investitor serios

Deseori, o întâlnire cu oamenii care au construit ceva valorează mai mult decât orice carte sau prezentare online. Ești față în față cu cineva care a trecut prin provocări, decizii grele și lecții de business plătite din buzunar propriu — și asta, în sine, merită o dimineață de sâmbătă.

RENERGY

Pe 16 mai, sâmbătă, Vladislav Papanaga, fondatorul și CEO-ul QGroup, organizează exact un astfel de eveniment, pentru că nu toate oportunitățile de investiții sunt publice — unele se analizează în liniște, pe cifre și documentație completă. Un cerc restrâns de investitori și parteneri de business se așează la masă cu un portofoliu de 12 proiecte hibride ready-to-build și structuri investiționale aplicate. Acces exclusiv pe bază de confirmare.

Vladislav Papanaga, fondatorul și CEO-ul QGroup, a optat deliberat pentru un format restrâns și direct. Nu o conferință cu sală plină și aplauze de circumstanță, ci o masă la care se discută proiecte la modul concret, cu documentație completă și structuri investiționale aplicate. „Nu vindem entuziasm”, spune Papanaga. „Vindem proiecte care au deja dosar complet, avize, structură contractuală și cash-flow proiectat. Ceea ce îi lipsește investitorului care vine pe 16 mai nu e informația — e decizia.”

Portofoliul pe care QGroup îl deschide investitorilor pe 16 mai cuprinde 12 proiecte energetice hibride ready-to-build — active validate operațional, care combină producția din surse regenerabile cu sisteme de stocare și, după caz, componente de energotrading. În terminologia QGroup, hibrid înseamnă că proiectul nu depinde de o singură sursă de venit: produce, stochează și optimizează livrarea în funcție de prețul de piață. Un activ care nu stă la mila unei singure variabile — nici a soarelui, nici a unui contract fix, nici a unui singur cumpărător.

Potrivit lui Vladislav Papanaga, distanța dintre un proiect ready-to-build și unul de la zero e tocmai diferența pe care majoritatea investitorilor o subestimează când intră prima dată în sectorul energetic. „Un proiect de la zero înseamnă teren, proiect tehnic, aprobare de racordare, contract de vânzare, finanțare, echipamente, construcție, punere în funcțiune. Opt până la nouă luni în condiții optime, cu riscuri la fiecare etapă”, explică Papanaga. „Ceea ce prezentăm pe 16 mai sunt active care au parcurs deja etapele grele. Ingenieria e rezolvată, creditul e rezolvat, achizițiile de echipamente sunt în derulare. Investitorul intră în etapa de randament, nu în etapa de construcție a dosarului.”

Contextul din 2026 reprezintă o combinație rară de factori care definesc o fereastră reală de intrare în active energetice pe termen lung. Moldova și-a asumat oficial o țintă de 3.500 MW din surse regenerabile printr-o Hotărâre de Guvern care aprobă Strategia Energetică până în 2050. Capacitatea instalată curentă se situează la aproximativ 830 MW — adică 20% din obiectiv. Restul de 80% reprezintă, în termeni de piață, cerere neacoperită cu cadru legislativ deja funcțional.

„Când toți cumpără, eu vând. Când toți vând, eu cumpăr”, este principiul pe care Papanaga îl aplică și în strategia de expansiune a QGroup în energie. Logica e directă: intrarea în piață înainte ca aceasta să fie saturată determină costul de achiziție al activului, randamentul pe termen lung și poziționarea competitivă. După ce toată lumea a intrat, avantajul dispare.

Datele de piață susțin argumentul. Prețul mediu al energiei electrice pe piața din România — piața de referință pentru exportul și tradingul moldovenesc — a crescut de la 29 EUR/MWh în 2016 la 116 EUR/MWh în 2025. O creștere de patru ori în nouă ani, cu tendință confirmată structural de deficitul de capacitate la nivel regional.

BESS și conceptul „Reactorului Verde”

O componentă tehnică esențială a portofoliului prezentat pe 16 mai — și unul dintre elementele care diferențiază proiectele QGroup față de o instalație fotovoltaică standard — este integrarea sistemelor de stocare, cunoscute în industrie sub acronimul BESS (Battery Energy Storage System).

Papanaga explică logica economic, mai exact: energia solară produsă la prânz, când prețul de piață este minim — uneori 4-8 EUR/MWh în lunile de vară — poate fi stocată și livrată în intervalele de vârf de seară, când prețul ajunge la 200-268 EUR/MWh. Datele statistice de pe OPCOM pentru 2024 confirmă această volatilitate intra-zilnică, cu diferențe de preț de până la 30-40 de ori între orele de minim și cele de vârf în lunile de iarnă.

„Stocare plus regenerabile nu mai înseamnă marfă volatilă — înseamnă venit predictibil”, spune Papanaga. El numește această combinație Reactorul Verde: un model operațional în care producția și livrarea energiei sunt decuplate de condițiile meteo și optimizate în funcție de prețul de piață în timp real. „Acesta este activul pe care îl poate finanța o bancă, îl poate evalua un auditor și îl poate moșteni un succesor.”

Structuri investiționale și modele de profitabilitate aplicate

Pe lângă proiectele în sine, brunch-ul din 16 mai va acoperi explicit structurile investiționale disponibile și modelele de profitabilitate aplicate — nu în teorie, ci pe cifre reale din proiectele din portofoliu. Conceptul lui Vladislav Papanaga în acest sens e construit în jurul unui principiu simplu: investitorul se concentrează pe randament și control, nu pe operațional. „Clientul nostru țintă e antreprenorul de 40-55 de ani, cu un business activ de 60+ milioane de lei, care are deja imobiliare, e obosit de operațional și caută ceva care lucrează pentru el, nu cu el”, precizează Papanaga. Activul energetic în structura propusă de QGroup funcționează autonom — produce, livrează, optimizează și raportează fără intervenție zilnică din partea investitorului.

Tot el adaugă că tradingul de energie vine ca un strat suplimentar de optimizare a veniturilor, deasupra modelului de bază. „Diferența dintre un producător care vinde la preț fix și unul care face trading inteligent pe aceeași instalație poate reprezenta 15-20% din venitul anual, fără niciun cost suplimentar de infrastructură”, estimează Papanaga. Pe același activ fizic, o echipă cu experiență în trading poate extrage semnificativ mai multă valoare decât un contract clasic de vânzare pe termen lung.

La brunch-ul din 16 mai, Papanaga anunță că va prezenta și o analiză comparativă directă a principalelor instrumente de investiție disponibile investitorului moldovean, cu toate variabilele relevante: randament real, risc, lichiditate, tip de activ și orizont de investiție.

QGroup funcționează din 2002 și a construit în ultimii cinci ani un portofoliu de patru business-uri cu un rulaj combinat de 2,2 miliarde de lei și 500 de angajați. Grupul include QGroup Moldova, QGroup Profit din Soare, Vara cu Vara Aquacity și A-ZiTrend România. Proiectele energetice prezentate pe 16 mai sunt validate operațional în cadrul aceluiași grup — nu sunt concepte pilot, ci modele testate în condiții reale de piață, cu cifre reale de producție și vânzare.

Papanaga ține să facă această distincție explicit: „Nu suntem o companie care face prezentări despre energie verde. Suntem o companie care operează active energetice și care a decis să deschidă structura de investiție către parteneri externi, pe proiecte concrete, cu documentație completă.”

Private Investment Brunch — Green Energy are loc pe 16 mai 2026, ora 10:00, la Restaurant Pegas. Evenimentul este privat, cu acces exclusiv pe bază de confirmare prealabilă. Înscrierile se fac prin formularul oficial: forms.gle/Wj2hmHGseYsQuvwU9

Potrivit lui Vladislav Papanaga, profilul participantului este antreprenorul sau investitorul care a acumulat capital, caută diversificare față de imobiliare și depozite și vrea un activ care generează cash-flow pe termen lung fără să îi consume timp operațional. „Dacă ajungi pe 16 mai cu o întrebare bună, pleci probabil cu un proiect pe masă”, spune Papanaga. „Asta e tot ce ne propunem.”

România declară linia Suceava–Bălți proiect de importanță națională și deblochează construcția interconexiunii cu Moldova

NewsRoom
-
0
România declară linia Suceava–Bălți proiect de importanță națională și deblochează construcția interconexiunii cu Moldova

Ieri, 23 aprilie 2026, Guvernul României a declarat linia electrică aeriană de 400 kV Suceava–Bălți proiect de importanță națională. Hotărârea aprobă amplasamentul lucrării, permite declanșarea exproprierilor pe coridorul liniei și pregătește obținerea autorizațiilor de construcție. Pentru Republica Moldova, decizia are efect direct: interconexiunea din nord cu România trece din etapa documentelor și aprobărilor succesive în faza administrativă care precede intrarea în teren. Este pasul fără de care contractele, finanțarea și planurile tehnice nu puteau ajunge la șantier.

Decizia vine după mai bine de doi ani de pași tehnici, finanțări aprobate și proceduri începute pe ambele maluri ale Prutului. Până acum, proiectul a existat în documente, licitații și declarații. Din acest moment, intră în zona execuției efective.

Hotărârea Guvernului României aprobă amplasamentul și declanșează procedurile de expropriere pentru terenurile din coridorul liniei, etapă necesară pentru obținerea autorizațiilor de construcție și pentru intrarea în șantier. Detaliile oficiale sunt prezentate în comunicatul Transelectrica: Comunicat Transelectrica – 24 aprilie 2026.

Datele proiectului

Linie:
LEA 400 kV Suceava–Bălți
România:
93 km, 302 stâlpi, 17 localități
Moldova:
aproximativ 50 km + stație 400 kV Bălți
Cost Moldova:
77 milioane euro
Finanțare:
BEI, BERD, grant UE
Contract România:
133,4 milioane lei fără TVA, 52 luni

Pe partea românească, proiectul este gestionat de Transelectrica. Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în martie 2025, iar lucrările sunt realizate de asocierea Electromontaj SA – ELM Electromontaj Cluj SA.

Linia va avea aproximativ 93 de kilometri și va traversa județele Suceava și Botoșani. Este o componentă a axei Gădălin–Suceava–Bălți, care leagă Ardealul de Republica Moldova și închide inelul de 400 kV în nordul României.

Traseul liniei electrice Suceava–Bălți
Traseul analizat al interconexiunii electrice Bălți–Suceava.

Ce construiește Moldova

Pe partea moldovenească, proiectul nu înseamnă doar o linie până la frontieră. Include linia electrică aeriană de 400 kV spre România, construcția unei noi stații electrice de 400 kV la Bălți și modernizarea infrastructurii existente de 330 kV.

Traseul traversează nordul țării — Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți. Lungimea exactă variază în documentele publice între 48 și 58 km, ceea ce arată că traseul a fost ajustat tehnic în diferite etape.

Hartă proiect interconectare Bălți–Suceava
Zona de nord a Republicii Moldova vizată de noua interconexiune.

Cum este finanțat proiectul

Costul total pentru partea Republicii Moldova este estimat la 77 milioane euro. Structura finanțării este integral externă:

BEI
40%
30,8 mil. €
BERD
40%
30,8 mil. €
Grant UE
20%
15,4 mil. €

Grantul european acoperă 20% din proiect. Restul vine din împrumuturi BEI și BERD. Bugetul de stat nu participă direct la finanțarea lucrărilor.

În 2025, Ministerul Energiei a mutat 30,8 milioane euro dintr-un împrumut BEI către acest proiect. Decizia a venit după ce proiectele inițiale au devenit depășite tehnic în noul context creat de sincronizarea sistemului moldovenesc cu ENTSO-E.

Elemente tehnice ale liniei Bălți–Suceava
Elemente tehnice analizate pentru dezvoltarea liniei de 400 kV.

Timeline

2022 — sincronizarea de urgență cu ENTSO-E schimbă logica interconectărilor dintre Republica Moldova și România.
martie 2024 — BERD aprobă finanțarea de 30,8 milioane euro pentru proiectul Bălți–Suceava. Sursa RENERGY
aprilie 2024 — Guvernul Republicii Moldova aprobă ratificarea acordului BERD pentru proiectul de interconectare.
ianuarie 2025 — Ministerul Energiei analizează traseul liniei electrice Bălți–Suceava și elementele tehnice ale proiectului. Sursa RENERGY
martie 2025 — Guvernul de la Chișinău pregătește aprobarea proiectului LEA 400 kV Bălți–Suceava. Sursa RENERGY
martie 2025 — Transelectrica semnează contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului românesc.
iunie 2025 — Ministerul Energiei redirecționează 30,8 milioane euro din împrumutul BEI spre linia Bălți–Suceava. Sursa RENERGY
iulie–octombrie 2025 — BERD relansează licitația pentru partea moldovenească a liniei. Sursa RENERGY
octombrie 2025 — România anunță începutul lucrărilor pe teritoriul său. Sursa RENERGY
februarie 2026 — interconectarea Bălți–Suceava este discutată cu coordonatorul european pentru proiecte energetice de interes comun.
23 aprilie 2026 — Guvernul României declară linia Suceava–Bălți proiect de importanță națională. Comunicat Transelectrica

Cum funcționează în sistem

Linia Suceava–Bălți nu este un proiect izolat. Ea completează un coridor energetic mai larg, împreună cu Gădălin–Suceava și celelalte interconexiuni planificate între România și Republica Moldova.

Rezultatul este apariția unei noi rute de transport de energie în nord, care permite fluxuri stabile dinspre România și integrarea mai eficientă a producției regenerabile. Din punct de vedere tehnic, Bălțiul devine un nod energetic. Din punct de vedere strategic, Moldova câștigă încă o cale de acces la piața europeană.

Schema interconectării energetice Bălți–Suceava
Interconexiunea Bălți–Suceava, în logica mai largă a conectării la sistemul european.

Trei linii care schimbă sistemul

Vulcănești–Chișinău
axul sud–centru
Suceava–Bălți
axul nord
Strășeni–Gutinaș
axul de consolidare

Împreună, aceste trei proiecte reduc dependența de un singur punct de import și creează o rețea cu mai multe intrări în sistem. Pentru Republica Moldova, aceasta este diferența dintre o conectare politică la piața europeană și o conectare fizică, funcțională, prin infrastructură de transport.

Proiecte de interconectare energetică Moldova România
Proiectul Suceava–Bălți completează arhitectura interconexiunilor electrice cu România.

Moldova investește 1,4 miliarde de lei în clădiri eficiente energetic. Pe 27 mai, sectorul construcțiilor află cum poate accesa acești bani

NewsRoom
-
0
Moldova investește 1,4 miliarde de lei în clădiri eficiente energetic. Pe 27 mai, sectorul construcțiilor află cum poate accesa acești bani

Moldova are nevoie urgentă de un dialog clar între cei care dețin banii pentru reabilitare energetică și cei care pot construi efectiv. Acest dialog va avea loc pe 27 mai 2026, la maib park, în cadrul Forumului Național al Construcțiilor Eficiente Energetic: Investiții, Provocări și Dezvoltare — un eveniment organizat de Centrul Național pentru Eficiență Energetică (CNED) împreună cu PNUD Moldova, cu sprijinul Ministerului Energiei, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și al Guvernului Danemarcei.

Evenimentul pornește de la o realitate concretă: clădirile din Moldova răspund de peste 50% din consumul național de energie, iar cea mai mare parte a fondului construit — atât cel rezidențial, cât și cel public — necesită modernizare. În același timp, programele de finanțare disponibile acum ating o amploare fără precedent. Prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM) au fost alocate 1,4 miliarde de lei, iar pentru sectorul public au fost mobilizate peste 300 de milioane de euro. Fiecare leu investit în acest domeniu produce, potrivit estimărilor, un efect multiplicator de până la patru ori în economie, cu impact direct asupra industriei construcțiilor și a pieței muncii.

Agenda ForumDownload

Programul forumului este structurat pe trei sesiuni, cu moderare asigurată de Diana Railean. Ziua începe la ora 9:00 cu alocuțiunile de deschidere ale unor vorbitori de prim rang: Ion Muntean, directorul CNED, reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene, Seher Ariner din partea PNUD Moldova, ministrul Energiei Dorin Junghietu și viceprim-ministrul Vladimir Bolea, responsabil de Infrastructură și Dezvoltare Regională.

Prima sesiune tematică abordează cadrul strategic și de politici pentru stimularea investițiilor în clădiri eficiente energetic. Ministerul Energiei prezintă legislația în vigoare și perspectivele de finanțare, iar Ministerul Infrastructurii aduce în discuție digitalizarea sectorului construcțiilor și rolul Registrului de stat în construcții.

A doua sesiune se concentrează pe programele și proiectele guvernamentale deja active. CNED explică mecanismele prin care companiile de construcții pot accesa fondurile FEERM pentru sectorul rezidențial, iar UCIPE prezintă implementarea proiectelor de eficiență energetică în clădirile publice din țară.

A treia sesiune pune pe masă întrebarea poate cea mai importantă: are piața capacitatea reală să absoarbă aceste investiții? Oficiul pentru Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcții și Locuințe discută reglementările și competențele necesare, iar Igor Malai, reprezentant al Asociației patronale din domeniul construcțiilor, abordează provocările concrete ale pieței și mecanismele de asigurare a calității în proiectele de amploare națională. Fiecare sesiune este urmată de un bloc de întrebări și răspunsuri, iar programul se încheie cu o sesiune de networking la prânz.

Forumul se adresează companiilor de construcții, furnizorilor de materiale și tehnologii, arhitecților, inginerilor, instituțiilor financiare și autorităților publice — cu alte cuvinte, tuturor actorilor care pot accelera sau frâna tranziția către un fond construit mai eficient energetic în Moldova.

Participarea se face pe baza înregistrării prealabile, la adresa forumcned.md.

Analiză Renergy: radiografia bătăliei din spatele noului Regulament de Racordare — cine și ce a cerut, de ce, și unde ANRE a spus da sau nu

NewsRoom
-
0
Analiză Renergy: radiografia bătăliei din spatele noului Regulament de Racordare — cine și ce a cerut, de ce, și unde ANRE a spus da sau nu
Ce a cerut sectorul energetic: analiza propunerilor din consultările publice — renergy.md

Marți, 28 aprilie 2026, ANRE aprobă noul Regulament de Racordare. Am analizat deja documentul în ansamblu — acum ne concentrăm exclusiv pe ce a cerut piața: cine a propus, de ce, ce logică a stat în spatele fiecărei solicitări și cum a răspuns ANRE. O radiografie a unui sector care știe ce vrea.

Sedința ANRE: 28 aprilie 2026 Propuneri depuse: 606 Acceptate total sau parțial: 546
Sinteza propunerilor din consultări (PDF) Proiectul de Hotărâre (PDF)

Mult-așteptatul regulament pe care piața energiei regenerabile îl cere de la adoptarea Legii 164/2025 urmează să fie aprobat marți de Consiliul de Administrație al ANRE. Am publicat deja o analiză amplă a documentului în ansamblu. Acum ne întoarcem la sinteza consultărilor publice — documentul care arată, negru pe alb, ce a cerut efectiv sectorul energetic, de ce și cum a decis ANRE în fiecare caz.

Peste 606 propuneri depuse de zece entități — operatori de sistem, investitori, asociații patronale, companii private, autorități publice. Unele solicitări sunt tehnice și punctuale, de redactare. Altele ridică probleme de fond: cum funcționează piața avizelor, cine poartă riscul financiar, cât de flexibil este noul cadru pentru un sector în continuă mișcare. Citind propunerile în contextul în care au fost formulate, înțelegi nu doar ce va conține regulamentul — ci și unde sunt tensiunile reale, ce frici există în piață și ce lipsea cu adevărat din cadrul de reglementare vechi.

10 entități participante în consultările publice
606 propuneri, obiecții și recomandări depuse
546 acceptate total sau parțial de ANRE
~90% rata de acceptare — una dintre cele mai ridicate din istoria ANRE

Rata de acceptare de aproape 90% este în sine un semnal. Fie că reflectă calitatea propunerilor, fie deschiderea ANRE față de dialog, fie ambele — ea arată că procesul de consultare nu a fost unul formal. Respingerile, în schimb, sunt adesea mai revelatoare decât acceptările: acolo se vede unde ANRE a trasat linii roșii și de ce.

S.R.L. ZAW Energy — continuitatea juridică a avizelor în reorganizări corporative

S.R.L. ZAW Energy
Aviz depus: 19 noiembrie 2025 · 2 propuneri principale
1 Acceptat 1 Parțial

ZAW Energy a ridicat o problemă concretă și frecventă în sectorul energetic privat: ce se întâmplă cu avizul de racordare atunci când compania care îl deține se reorganizează — prin fuziune, absorbție sau divizare? Sub regulamentul vechi, situația era neclară: operatorii de sistem nu aveau o procedură standardizată, iar unii solicitau practic inițierea unei noi proceduri de emitere a avizului pentru entitatea succesoare. Asta însemna pierderea termenului de valabilitate al avizului inițial, repunerea în procedură și, implicit, riscul pierderii locului în lista de așteptare.

✔ Acceptat integral
Propunerea: Ca în cazul reorganizării prin absorbție, fuziune sau divizare — conform art. 204–213 din Codul civil — operatorul de sistem să modifice avizul pe numele entității succesoare, pe baza documentelor de succesiune universală, fără a iniția o nouă procedură de emitere. Puterea aprobată, termenul de valabilitate și garanția financiară se mențin nemodificate.
De ce au cerut asta: în practică, reorganizările corporative sunt frecvente în sectorul energetic — proiectele de generare trec prin mai mulți investitori, se integrează în structuri holding sau se separă în entități distincte. O procedură nouă de aviz înseamna luni pierdute, risc de expirare a avizului inițial și, potențial, pierderea priorității în lista de așteptare. Soluția propusă era, pur și simplu, recunoașterea principiului succesiunii universale din dreptul civil în relația cu operatorul de sistem.
Răspunsul ANRE: Acceptat și inclus în pct. 55.2 al regulamentului. O decizie logică — nu există niciun motiv tehnic pentru care o reorganizare corporativă să afecteze condițiile tehnice ale racordării la rețea.
◑ Acceptat parțial
Propunerea: Entitatea succesoare care deține mai multe avize cu același punct de racordare să poată solicita consolidarea lor într-un singur aviz sau redistribuirea puterii aprobate între mai multe avize.
De ce au cerut asta: în urma reorganizărilor, o entitate poate ajunge să dețină mai multe avize fragmentate pentru același punct de racordare — fiecare cu putere mică, în loc de un singur aviz consolidat. Fragmentarea face mai dificilă gestiunea proiectului și poate crea complicații la nivel de rețea.
Răspunsul ANRE: Acceptat doar pentru avizele emise anterior noului regulament. Logica ANRE: consolidarea retroactivă este benefică — agregează proiecte fragmentate moștenite. Dar pentru viitor, fragmentarea avizelor este interzisă expres, deci nici redistribuirea puterii nu va fi permisă.

SRL Navitas Energy — birocrație redusă și libertate mai mare pentru investitori

SRL Navitas Energy
Aviz depus: 24 noiembrie 2025 · 8 propuneri principale
4 Acceptate 2 Parțiale 2 Respinse

Navitas Energy a venit cu un pachet de propuneri orientat în principal spre reducerea barierelor birocratice și clarificarea unor situații procedurale ambigue. Tonul avizului lor este pragmatic: identifică locuri unde procedura actuală generează muncă inutilă sau blocaje fără justificare tehnică reală.

✔ Acceptat
Eliminarea cerinței de acord prealabil scris al proprietarului terenului atunci când contractul de arendă prevede explicit că terenul este oferit pentru construcția unui parc fotovoltaic sau eolian.
De ce au cerut asta: un investitor care are deja un contract de arendă cu destinație explicită — parc solar sau eolian — era obligat să obțină și un acord scris separat al proprietarului pentru a depune cererea de racordare. O dublă confirmare a aceluiași drept, care genera întârzieri și, uneori, negocieri suplimentare cu proprietarii de teren.
Răspunsul ANRE: Acceptat — pct. 19 completat cu excepția pentru contractele de arendă cu destinație explicită. O simplificare logică și fără niciun risc tehnic pentru operator.
✖ Respins
Permiterea divizării puterii unui aviz de racordare în două sau mai multe avize, fără modificarea adresei electrice sau a puterii sumare deținute.
De ce au cerut asta: în gestiunea centralelor, apare uneori nevoia de a separa un aviz mare în componente mai mici — pentru a putea cesiona parțial proiectul, pentru a dezvolta în etape cu finanțare diferită sau pentru a alinia la structura corporativă a grupului investitor.
Răspunsul ANRE: Respins categoric, cu referire la practicile europene. Germania, Franța, Italia, Spania interzic fragmentarea avizelor ca practică de manipulare a capacităților de rețea — un aviz fragmentat poate fi comercializat mai ușor pe piața speculativă. ANRE a trasat o linie roșie clară: fragmentarea nu se admite, în nicio formă.
◑ Acceptat parțial
Introducerea unui capitol distinct privind racordarea centralelor electrice destinate acoperirii consumului propriu și vânzării excedentului pe piața liberă — un statut hibrid, diferit de prosumator.
De ce au cerut asta: există deja în piață consumatori mari care produc energie și vând surplusul pe piața liberă, nu prin mecanismul de contorizare netă al prosumatorilor. Acest statut nu era reglementat explicit, creând incertitudine juridică și operațională.
Răspunsul ANRE: Acceptat parțial — proiectul completat cu prevederi noi pentru această categorie, fără a crea un capitol separat complet.

APPESR Ecoenergetica — apărarea producătorilor de regenerabile în fața garanțiilor

Asociația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile „Ecoenergetica”
Avize depuse: 26 noiembrie și 5 decembrie 2025 · 6 propuneri principale
2 Acceptate 2 Parțiale 2 Respinse

Ecoenergetica a reprezentat în consultări interesele producătorilor de energie regenerabilă — o categorie expusă direct la toate mecanismele noi introduse de regulament: garanții financiare, condiții flexibile, liste de așteptare, licitații. Propunerile lor reflectă o preocupare centrală: că noile instrumente anti-speculă riscă să penalizeze și investitorii de bună credință, nu doar speculanții.

✔ Acceptat
Studiile de soluție să poată fi realizate și de companii specializate, nu exclusiv de operatorul de sistem.
De ce au cerut asta: dacă studiul de soluție — documentul care identifică ce lucrări de rețea sunt necesare pentru racordare și cât costă — poate fi realizat doar de operator, acesta devine monopolist al unui serviciu plătit de solicitant. Fără alternativă, termenele depind exclusiv de capacitatea internă a operatorului, fără concurență de preț sau calitate.
Răspunsul ANRE: Acceptat — studiul poate fi realizat și de companii specializate, selectate de solicitant și agreate de operator. Un pas important spre deschiderea pieței serviciilor de proiectare energetică.
✖ Respins
Eliminarea garanției financiare de bună execuție pentru avizele emise în condiții flexibile.
De ce au cerut asta: argumentul Ecoenergeticii este elegant din punct de vedere logic — dacă avizul flexibil nu garantează accesul neîntrerupt la rețea (operatorul poate limita sau sista injecția oricând), de ce ar trebui investitorul să depună o garanție financiară identică cu cea pentru un aviz garantat? Ei considerau că garanția ar trebui proporțională cu certitudinea racordării.
Răspunsul ANRE: Respins cu un argument de fond: avizul flexibil garantează că limitările vor fi eliminate odată cu dezvoltarea rețelei. Garanția financiară nu certifică tipul racordării — ci intenția reală de construcție. Fără ea, avizele flexibile ar putea fi solicitate speculativ la fel ca cele clasice. ANRE a ales să mențină instrumentul anti-speculă uniform.
◑ Acceptat parțial
Prioritizarea avizelor flexibile în lista de așteptare la momentul apariției capacității garantate — înaintea altor solicitanți din liste.
De ce au cerut asta: un investitor care a acceptat condiții flexibile, a construit centrala și operează deja în rețea ar trebui să aibă prioritate la „upgrade-ul” la racordare garantată față de cineva care a depus o cerere și așteaptă fără să fi construit nimic.
Răspunsul ANRE: Acceptat parțial — cei care au construit efectiv centrale în condiții flexibile sunt incluși în categoria prioritară la redistribuirea capacității. Simpla deținere a unui aviz flexibil fără construcție nu conferă prioritate.

S.A. RED Nord — operatorul de distribuție din nord cere mai mult timp și mai multe documente

S.A. „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” (RED Nord)
Aviz depus: 26 noiembrie 2025 · 9 propuneri principale
3 Acceptate 6 Respinse

RED Nord a venit cu propuneri care reflectă perspectiva unui operator de distribuție aflat sub presiunea unui volum mare de cereri de racordare. Logica lor: mai mult timp pentru verificare, mai multe documente de la solicitanți, termene mai largi. ANRE a respins majoritatea acestor solicitări — semnalând că flexibilitatea pentru operator nu poate veni în detrimentul accesului rapid pentru investitori.

✖ Respins
Extinderea termenului de verificare a dosarului de la 3 la 5 zile lucrătoare și adăugarea în lista de documente obligatorii a copiei pașaportului tehnic al aparatajului trifazat și a autorizației de construcție.
De ce au cerut asta: RED Nord gestionează mii de cereri și susținea că 3 zile lucrătoare nu sunt suficiente pentru o verificare serioasă a unui dosar complex. Documentele suplimentare ar ajuta la o evaluare mai bună a cererii înainte de emiterea avizului.
Răspunsul ANRE: Respins pe ambele puncte. Termenul de 3 zile este deliberat scurt — sistemul informațional comun va filtra automat dosarele incomplete la momentul depunerii, reducând sarcina de verificare manuală. Documentele suplimentare au fost considerate birocrație nejustificată.
✖ Respins
Puterea minimă trifazată la 7 kW (față de 11 kW din proiect) și introducerea unei limite maxime de 15 kW pentru racordul trifazat.
De ce au cerut asta: RED Nord susținea că invertoarele trifazate disponibile comercial încep de la 7 kW, deci limita minimă de 11 kW ar exclude echipamente frecvent utilizate. Limita maximă de 15 kW ar preveni racordarea de instalații mari la joasă tensiune.
Răspunsul ANRE: Respins pe ambele. Un invertor trifazat de 7 kW funcționează perfect și cu limita de 11 kW — consumatorul poate alege puterea contractată mai mică. Limita superioară de 15 kW a fost respinsă categoric: ar bloca racordarea oricărei instalații mai mari de 15 kW la trifazat, ceea ce nu are justificare tehnică.
✔ Acceptat
Corectarea erorilor de redactare — definiții dublate, referințe incorecte de puncte, numerotare inconsistentă.
De ce au cerut asta: un proiect de regulament complex, elaborat rapid, conține inevitabil erori tehnice de redactare. RED Nord a semnalat mai multe astfel de probleme — definiția „puterii contractate” apărea de două ori, la pct. 3.23 și 3.24; noțiunea „putere minimă tehnologică” se dubla la pct. 3.26 și 3.27.
Răspunsul ANRE: Acceptat — erorile au fost corectate. Un tip de contribuție util, chiar dacă nu spectaculos.

Î.S. Moldelectrica (OST) — operatorul de transport vrea mai mult control și termene mai lungi

Î.S. „Moldelectrica” — Operatorul Sistemului de Transport
Avize depuse: 26 noiembrie și 11 decembrie 2025 · cel mai voluminos aviz din consultări
Majoritare acceptate Mai multe respinse

Moldelectrica a depus cel mai detaliat și mai voluminos aviz din întregul proces de consultare — zeci de propuneri punctuale, de la terminologie până la mecanisme operaționale complexe. Ca operator al sistemului de transport și viitor gestionar al listei unice de așteptare, Moldelectrica are cel mai mare interes în detaliile tehnice ale regulamentului. Propunerile lor reflectă o poziție clară: dorința de mai mult control asupra procesului de racordare și termene mai generoase pentru propria activitate.

✔ Acceptate — ajustări terminologice masive
Unificarea termenilor „deținător” și „titular” (în favoarea „titular”), completarea definițiilor de certificat de racordare, cerere de racordare, capacitate de racordare condiționată și flexibilă — toate extinse pentru a include explicit instalațiile de stocare a energiei.
De ce au cerut asta: coerența terminologică în acte normative nu este un detaliu minor — termeni diferiți pentru același concept generează interpretări diferite în practică, dispute și, uneori, procese. Includerea stocării energiei în definiții era necesară pentru că Legea 164/2025 introduce această categorie, dar proiectul inițial o omitea din mai multe definiții cheie.
Răspunsul ANRE: Acceptate integral — ajustările terminologice au fost incorporate în textul final.
✖ Respins
Extinderea termenului de verificare a dosarului de la 3 la 7 zile lucrătoare.
De ce au cerut asta: Moldelectrica a argumentat că volumul considerabil de cereri și complexitatea lor tehnică face imposibilă o verificare serioasă în 3 zile. Cu 86 de avize active și sute de cereri în proces, echipele de racordare sunt suprasolicitate.
Răspunsul ANRE: Respins. Sistemul informațional comun va filtra automat dosarele incomplete, reducând drastic volumul de verificare manuală. Termenul de 3 zile rămâne — ANRE a ales să protejeze interesul solicitanților față de confortul operatorului.
✖ Respins
Obligarea solicitanților să prezinte o soluție propusă de racordare la momentul depunerii cererii — schema monofilară, calculul puterii, modul de conectare la elementele de rețea.
De ce au cerut asta: Moldelectrica susținea că aceste informații sunt necesare pentru a evalua cererea și că solicitanții cu proiecte serioase le au oricum. O cerere depusă fără o propunere de soluție tehnică este dificil de procesat rapid.
Răspunsul ANRE: Respins categoric — identificarea soluției de racordare este responsabilitatea operatorului, nu a solicitantului. Inversarea acestei obligații ar crea o barieră de intrare suplimentară și ar pune solicitanții în postura de a „rezolva” probleme de rețea pe care nu le cunosc.
✖ Respins
Convertirea termenelor din zile calendaristice în zile lucrătoare pentru toate termenele din regulament.
De ce au cerut asta: zilele lucrătoare oferă operatorului mai mult timp real față de zilele calendaristice, mai ales în perioadele cu sărbători legale. 15 zile calendaristice pot însemna efectiv 9–10 zile lucrătoare — o diferență semnificativă pentru procese complexe.
Răspunsul ANRE: Respins — termenele sunt preluate direct din articolul 72 al Legii 164/2025 și nu pot fi modificate prin regulament secundar. O barieră legală clară.

S.A. CET-Nord — propuneri tehnice punctuale, toate pertinente

S.A. „CET-Nord”
Aviz depus: 26 noiembrie 2025 · 4 propuneri principale
4 Acceptate

CET-Nord a depus un aviz scurt, concis și 100% tehnic — fără propuneri de politică sau dezbateri de principiu. Toate propunerile lor au vizat corectarea unor erori concrete din proiect și au fost acceptate integral. Este tipul de contribuție care, deși nespecsaculoasă, îmbunătățește calitatea finală a actului normativ.

✔ Acceptat
Semnalarea dublării definiției „putere minimă tehnologică” la pct. 3.26 și 3.27 și solicitarea excluderii unuia dintre ele.
De ce au cerut asta: o definiție dublată nu creează niciun beneficiu — doar confuzie. CET-Nord a identificat-o și a cerut corectarea.
Răspunsul ANRE: Acceptat — textul a fost corectat.
✔ Acceptat
Clarificarea că modificarea avizului (pct. 55.2 — schimbarea titularului) se face cu menținerea puterii aprobate prin avizul inițial, pentru a evita ambiguitatea în cazul avizelor emise pentru majorarea puterii.
De ce au cerut asta: formularea inițială era suficient de generală încât să permită interpretarea că și puterea poate fi modificată la schimbarea titularului. CET-Nord a cerut o precizare expresă.
Răspunsul ANRE: Acceptat — precizarea a fost adăugată.

EBA Moldova — viziune sistemică și o bătălie pierdută pe licitații

Asociația Businessului European în Moldova (EBA Moldova)
Aviz depus: 26 noiembrie 2025 · 6 propuneri principale
3 Acceptate 1 Parțial 2 Respinse

EBA a venit cu propuneri de natură mai degrabă conceptuală — nu corecturi tehnice, ci critici la arhitectura regulamentului. Membrii lor includ investitori mari în energie și companii cu proiecte concrete de racordare, ceea ce explică preocuparea pentru predictibilitate și transparența procesului de la primul contact cu operatorul.

✔ Acceptat
La momentul depunerii cererii de racordare, operatorul să prezinte solicitantului opțiuni clare și definite: capacitate disponibilă garantată, capacitate negarantată cu posibilitate de aviz flexibil, soluție de cofinanțare a lucrărilor — cu scenariile „lucrări incluse în planul de investiții” și „lucrări neincluse”.
De ce au cerut asta: sub sistemul vechi, un investitor primea adesea un refuz simplu, fără nicio indicație despre ce opțiuni alternative există. EBA a cerut ca operatorul să fie obligat să prezinte un „meniu” de soluții — nu doar să spună ce nu se poate, ci și ce se poate și în ce condiții.
Răspunsul ANRE: Acceptat — textul regulamentului a fost modificat pentru a include obligația operatorului de a prezenta alternativele disponibile la momentul refuzului.
✖ Respins
Eliminarea mecanismului de licitații din regulament, pe motivul că nu ar trebui să coexiste cu procedura clasică de emitere a avizelor.
De ce au cerut asta: EBA a argumentat că în jurisdicțiile unde licitațiile au fost implementate, acestea au înlocuit complet procedura clasică — nu au coexistat cu ea. O coexistență paralelă creează confuzie: investitorii nu știu pe ce procedură să mizeze și riscă să fie excluși de la licitație dacă s-au înscris pe lista de așteptare clasică.
Răspunsul ANRE: Respins — regulamentul definește scenarii distincte în care se aplică fiecare procedură. Nu este o aplicare paralelă generalizată, ci un mecanism de ultimă instanță atunci când lucrările planificate nu acoperă cererile din lista de așteptare. ANRE a ales flexibilitatea față de puritatea procedurală.
✔ Acceptat
Valabilitate minimă de 5 ani pentru avizele proiectelor eoliene mari și mecanism de extindere pentru proiecte cu putere instalată de peste 50 MW.
De ce au cerut asta: proiectele eoliene mari au cicluri de dezvoltare mult mai lungi decât cele fotovoltaice — autorizațiile de mediu, studiile de impact, negocierile cu proprietarii de teren durează ani. Un aviz cu valabilitate de 24 de luni (prevederea inițială) era insuficient.
Răspunsul ANRE: Acceptat — termenele de valabilitate au fost diferențiate în funcție de puterea solicitată și tipul instalației. O ajustare importantă pentru bancabilitatea proiectelor eoliene.

AmCham Moldova și Î.C.S. Danube Logistics — bătălia pentru sistemele de distribuție închise

A.P. „Camera de Comerț Americană din Moldova” (AmCham) și Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L.
Avize depuse: 1 decembrie și 10 decembrie 2025 · poziție comună majoră
Majoritate acceptate

AmCham și Danube Logistics au depus avize separate, dar cu o temă comună dominantă: operatorii sistemelor de distribuție închise (OSDI) nu trebuie tratați identic cu operatorii de sistem publici (OST, OSD). Danube Logistics operează rețeaua electrică din Portul Internațional Liber Giurgiulești — un sistem privat, autorizat ca SDI, care deservește rezidenții portului pe baza unor contracte private. Includerea OSDI în definiția generală de „operator de sistem” le-ar fi impus toate obligațiile unui distribuitor public — transparență, platforme informatice comune, liste de așteptare, proceduri de licitație — fără niciun fundament operațional sau legal.

✔ Acceptat integral
Excluderea OSDI din definiția generică de „operator de sistem” — regulamentul să se aplice exclusiv OST și OSD, cu prevederi separate acolo unde SDI sunt vizate explicit.
De ce au cerut asta: argumentul lor a fost juridic și operațional deopotrivă. SDI sunt rețele private, cu acces limitat geografic și contractual, fără funcție de serviciu public general. Aplicarea mecanică a tuturor obligațiilor unui OSD unui OSDI ar fi creat obligații imposibil de îndeplinit — de la publicarea lunară a capacităților disponibile, la organizarea licitațiilor de racordare, până la asigurarea unui centru telefonic 24/24 pentru utilizatori. Danube Logistics a exemplificat concret: PILG este un perimetru închis — nu există un public larg care să solicite racordarea acolo.
Răspunsul ANRE: Acceptat integral — una dintre cele mai semnificative schimbări față de proiectul inițial. Regulamentul se referă acum exclusiv la OST și OSD. OSDI sunt menționați separat, doar acolo unde prevederile li se aplică în mod specific.
✔ Acceptat
Eliminarea cerinței de autorizație de construire valabilă la prelungirea avizului de racordare.
De ce au cerut asta: AmCham a demonstrat tehnic că autorizațiile de construire nu au un termen de valabilitate propriu-zis — ele indică un termen de începere a lucrărilor, nu de finalizare. Operatorul de sistem nu este abilitat să evalueze dacă o autorizație este sau nu „valabilă” — nu are accesul și instrumentele necesare. Mai mult, există lucrări care nu necesită autorizație de construire conform Codului Urbanismului.
Răspunsul ANRE: Acceptat — cerința a fost eliminată complet din procedura de prelungire. Rămâne doar obligația garanției financiare la prelungire.

AN-Energy Green SRL — co-investiția în infrastructura de racordare

„AN-Energy Green” S.R.L.
Aviz depus: 8 decembrie 2025 · 3 propuneri principale
2 Acceptate 1 Respinsă

AN-Energy Green a adresat o problemă concretă din practica investițiilor în energie regenerabilă de mare capacitate: situațiile în care doi sau mai mulți investitori vor să construiască împreună o singură instalație de racordare costisitoare — o stație de înaltă tensiune, de exemplu — și să o împartă. Sub regulamentul vechi, nu exista un cadru clar pentru această situație, generând birocrație și incertitudine juridică.

✔ Acceptat
Recunoașterea explicită a asocierilor contractuale — consorții și societăți civile — care să permită mai multor investitori să obțină un aviz unic de racordare pentru o instalație comună, prin reprezentant desemnat.
De ce au cerut asta: proiectele energetice majore necesită adesea co-finanțare. Construirea în comun a unei singure instalații de racordare costisitoare, în loc de infrastructuri paralele redundante, reduce costurile per MW instalat și utilizează mai eficient rețeaua. Fără un cadru explicit, fiecare investitor era obligat să solicite aviz separat și să construiască propria racordare — chiar dacă tehnic un singur punct de racordare comun era mai eficient.
Răspunsul ANRE: Acceptat — regulamentul completat cu un punct care permite asocierea contractuală și emiterea unui aviz unic pe numele reprezentantului desemnat prin contractul de asociere.
✖ Respins
Obligarea operatorului de sistem să recunoască pluralitatea de parteneri în contractul de racordare și să emită acte de delimitare distincte pentru fiecare, reflectând cotele de participare în investiția comună.
De ce au cerut asta: AN-Energy Green voia ca operatorul să fie parte activă în gestionarea relației dintre co-investitori — să țină evidența cotelor, să emită acte distincte per partener. Argumentul lor: dacă operatorul nu recunoaște oficial pluralitatea, apar riscuri juridice în relația dintre parteneri.
Răspunsul ANRE: Respins — gestionarea cotelor de participare este responsabilitatea exclusivă a investitorilor, reglementată prin contractul de asociere și dreptul civil. Operatorul de sistem nu are obligația legală și nici capacitatea operațională de a gestiona relațiile interne dintre co-investitori.

Premier Energy Distribution și Premier Energy SRL — cel mai voluminos pachet tehnic

Premier Energy Distribution S.A. și Î.C.S. Premier Energy S.R.L.
Avize depuse: 8 decembrie 2025 · pachetul cu cele mai multe propuneri din consultări
Majoritare acceptate Câteva parțiale Câteva respinse

Grupul Premier Energy — atât distribuitorul cât și furnizorul — a depus cel mai voluminos pachet de propuneri din întregul proces de consultare. Detaliul și profunzimea tehnică reflectă poziția lor de operator major în sistemul de distribuție din centrul și sudul Moldovei. Propunerile lor acoperă aproape fiecare capitol al regulamentului, de la definiții la proceduri de deconectare.

✔ Acceptat
Extinderea duratei locului de consum temporar de la maximum 1 an la maximum 5 ani, stabilit pe baza declarației pe propria răspundere a consumatorului.
De ce au cerut asta: complexele mari de construcție — blocuri rezidențiale de anvergură, obiective industriale — necesită racordare temporară pentru perioada de șantier, care poate depăși cu mult un an. Sub limita de 1 an, un investitor era nevoit să solicite prelungire sau un aviz nou — proceduri suplimentare inutile.
Răspunsul ANRE: Acceptat — termenul extins la 5 ani, cu declarație pe propria răspundere. O decizie pragmatică aliniată realității construcțiilor mari.
✔ Acceptat
Extinderea coordonării cu OST pentru toate centralele cu putere instalată sub 1 MW, nu doar pentru cele de 200 kW–1 MW în situații specifice.
De ce au cerut asta: în piață s-a format o practică perversă — investitorii fragmentau artificial proiectele la 190–195 kW pentru a evita pragul de 200 kW care declanșa coordonarea cu OST. O zonă gri exploatată sistematic. Premier Energy a cerut închiderea acestei breșe.
Răspunsul ANRE: Acceptat — o clarificare importantă care elimină zona gri și descurajează fragmentarea artificială a proiectelor sub pragul de coordonare.
✔ Acceptat
Reglementarea deconectării la distanță prin aparate de comutație teledirijate sau contoare inteligente — inclusiv procedura de transmitere electronică a actelor de deconectare.
De ce au cerut asta: tehnologia evoluase deja dincolo de regulament. Premier Energy folosea deja deconectare la distanță prin contoare inteligente, dar nu exista o bază legală clară pentru procedura de întocmire și transmitere a actelor în format electronic când personalul nu era fizic prezent la locul de consum.
Răspunsul ANRE: Acceptat — un pas de modernizare operațională important, care aliniază regulamentul la realitatea tehnologică existentă în teren.
✔ Acceptat
Lista de așteptare să fie gestionată de OST doar după implementarea sistemului informațional comun, nu imediat de la intrarea în vigoare a regulamentului.
De ce au cerut asta: fără un sistem informațional comun funcțional, transferul gestiunii listei de la OSD la OST ar fi creat haos — date în formate diferite, proceduri neunificate, comunicare greoaie. Premier Energy a cerut o clauză tranzitorie realistă.
Răspunsul ANRE: Acceptat — clauza tranzitorie a fost inclusă în secțiunea de dispoziții finale.

A.O. APEEEF — producătorii eolieni și fotovoltaici cer protecție împotriva retroactivității

A.O. „Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică din Moldova” (APEEEF)
Aviz depus: 12 decembrie 2025 · 5 propuneri principale
2 Parțiale 3 Respinse

APEEEF a reprezentat în consultări interesele unui segment specific — producătorii de energie eoliană și fotovoltaică cu proiecte mari, în curs de dezvoltare. Preocuparea lor centrală: că noile reguli vor afecta retroactiv proiectele deja în curs, și că nu există suficiente garanții pentru investitorii care și-au dimensionat afacerile pe baza cadrului vechi.

✖ Respins
Principiul non-retroactivității tehnice — noile cerințe să nu se aplice centralelor și avizelor emise anterior intrării în vigoare a regulamentului.
De ce au cerut asta: un investitor care a obținut un aviz sub regulamentul vechi și-a planificat proiectul pe baza condițiilor din acel aviz. Aplicarea retroactivă a noilor cerințe — termene diferite de valabilitate, garanții financiare, condiții de prelungire — poate schimba radical calculele de fezabilitate. APEEEF a cerut o protecție clară a drepturilor câștigate.
Răspunsul ANRE: Respins — dar cu o justificare importantă. Regulamentul nou include și schimbări favorabile pentru deținătorii de avize vechi: termene de valabilitate extinse, eliminarea cerinței de autorizație la prelungire, proceduri simplificate. Aplicarea selectivă a regulamentului nou — păstrând ce e bun din cel vechi și adoptând doar ce e bun din cel nou — nu este fezabilă juridic.
◑ Acceptat parțial
Registru unic al avizelor, gestionat de OST, cu ordonare după data înregistrării cererii și, în caz de egalitate de dată, prioritate pentru solicitanții cu putere mai mică.
De ce au cerut asta: un registru unic transparent ar elimina posibilitatea ca aceeași capacitate să fie alocată dublu și ar oferi investitorilor vizibilitate reală asupra poziției lor în coada de așteptare. Prioritizarea solicitanților cu putere mai mică ar avantaja proiectele mici și mijlocii față de marii jucători cu resurse de a bloca capacitate prin cereri mari.
Răspunsul ANRE: Registrul unic — acceptat și inclus în proiect. Prioritizarea în funcție de putere — respinsă. ANRE a menținut principiul „primul venit, primul servit”, cu categorii de prioritate definite (producători eligibili, prosumatori, comunități de energie), dar nu a introdus o ierarhie bazată pe dimensiunea proiectului.

Ministerul Energiei — aliniere terminologică și o observație despre „rețeaua publică”

Ministerul Energiei al Republicii Moldova
Aviz depus: 12 decembrie 2025 · propuneri generale de aliniere
Acceptat

Ministerul Energiei a formulat, în principal, o obiecție generală de coerență: noțiunile utilizate în regulament trebuie aliniate la cele definite în Legea 164/2025. O cerință de tehnică normativă elementară, dar importantă — divergențele terminologice între lege și regulament generează interpretări contradictorii în practică.

✔ Acceptat
Adăugarea cuvântului „publică” după „rețeaua electrică” în definițiile de aviz de racordare și capacitate de racordare garantată, și indicarea explicită a numărului actului normativ prin care a fost aprobat Codul Urbanismului și Construcțiilor.
De ce au cerut asta: Legea 164/2025 operează cu noțiunea de „rețea electrică publică” — distincția față de rețelele private (SDI, rețele proprii ale consumatorilor) este juridic relevantă. Omiterea cuvântului „publică” din definițiile regulamentului putea crea ambiguitate în aplicarea practică.
Răspunsul ANRE: Acceptat — ajustările terminologice au fost incorporate în textul final.

Ce ne spune tabloul de ansamblu

Citind toate cele zece avize împreună, câteva pattern-uri devin clare.

Operatorii de sistem cer mai mult timp și mai mult control. Atât RED Nord cât și Moldelectrica au solicitat termene mai lungi pentru verificarea dosarelor și obligații suplimentare pentru solicitanți. ANRE a respins sistematic aceste cereri — un semnal că prioritatea regulatorului este accesul rapid la rețea, nu confortul operatorilor.

Investitorii privați cer predictibilitate și simplitate. ZAW Energy, EBA, AN-Energy Green, AmCham — toți au cerut mai multă claritate procedurală, mai puțină birocrație și protecție pentru drepturile câștigate. Majoritatea acestor cereri au fost acceptate, reflectând orientarea pro-investiție a regulamentului.

Garanțiile financiare rămân un subiect de tensiune. Ecoenergetica și APEEEF au contestat, din unghiuri diferite, logica garanțiilor financiare pentru avizele flexibile. ANRE a menținut instrumentul — alegând prevenirea speculei față de reducerea costurilor pentru investitorii de bună credință. Este probabil singurul domeniu în care regulamentul va continua să genereze dezbateri după intrarea în vigoare.

Fragmentarea avizelor — linie roșie absolută. Navitas Energy a cerut divizarea avizelor. ANRE a refuzat fără echivoc, invocând practica europeană. Este probabil cea mai fermă poziție din tot procesul de consultare.

„606 propuneri pentru un singur regulament nu sunt un semn de haos — sunt un semn că piața a înțeles că acesta e momentul să se facă auzită.” — Perspectivă editorială renergy.md

Cât de flexibil este noul regulament față de nevoile sectorului?

Perspectivă editorială renergy.md

Privit prin prisma celor 606 propuneri, noul Regulament de Racordare este mai flexibil decât cel din 2019, dar nu atât de flexibil pe cât și-ar fi dorit sectorul. Rata de acceptare de 90% este impresionantă numeric — dar unele dintre respingerile rămase sunt tocmai cele care ar fi contat cel mai mult pentru investitorii activi.

Refuzul de a elimina garanția financiară pentru avizele flexibile, menținerea termenelor calendaristice (nu lucrătoare) și respingerea principiului non-retroactivității tehnice sunt decizii care vor continua să creeze fricțiuni în piață. Sunt decizii apărabile — dar merită monitorizate în aplicare practică.

Pe de altă parte, acceptarea mecanismelor de co-investiție, diferențierea termenelor de valabilitate în funcție de tipul proiectului, excluderea OSDI din cadrul general și eliminarea cerinței de autorizație la prelungire sunt schimbări reale, concrete, care îmbunătățesc viața de zi cu zi a investitorilor.

Verdictul nostru: un regulament matur, construit cu input real din piață, care va funcționa bine acolo unde infrastructura digitală (platforma comună, sistemul informațional de cereri) va fi livrată la timp. Dacă nu va fi — riscul este că procedurile noi vor rămâne pe hârtie, iar blocajele vechi vor persista sub un nume nou.

Document sursă principal: Sinteza obiecțiilor și propunerilor/recomandărilor la proiectul de hotărâre ANRE cu privire la aprobarea Regulamentului privind racordarea la rețelele electrice și prestarea serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice (PDF). Proiectul de Hotărâre cu Regulamentul anexat (PDF). Documente publicate pe anre.md.

Citește și: Analiza completă a noului Regulament de Racordare — ce aduce, cum funcționează și ce riscuri rămân.

renergy.md este platforma de informare energetică a Republicii Moldova. Articolul reflectă analiza redacției și nu reprezintă poziția oficială a vreunei instituții.

Regulamentul care poate debloca gigawații blocați artificial în rețea: ANRE votează marți cel mai așteptat act normativ din regenerabile

NewsRoom
-
0
Regulamentul care poate debloca gigawații blocați artificial în rețea: ANRE votează marți cel mai așteptat act normativ din regenerabile
Regulamentul de Racordare la Rețelele Electrice — Analiză renergy.md

Pe 28 aprilie 2026, Consiliul de Administrație al ANRE are pe ordinea de zi aprobarea noului Regulament privind racordarea la rețelele electrice și prestarea serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice — documentul care trebuia să existe de când a intrat în vigoare Legea 164/2025. Îl analizăm integral.

Data ședinței: 28 aprilie 2026 Temei legal: Legea nr. 164/2025 Abrogă: HANRE nr. 168/2019
Proiectul de Hotărâre (PDF) Sinteza propunerilor din consultări (PDF)

Marți, 28 aprilie 2026, Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică se reunește în ședință. Pe ordinea de zi figurează mai multe subiecte, dar unul singur a fost așteptat cu nerăbdare de luni întregi — de investitori, operatori de sistem, producători de energie regenerabilă și simpli prosumatori: aprobarea noului Regulament privind racordarea la rețelele electrice și prestarea serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice. Dacă votul trece — și toate semnele indică că va trece — Moldova va avea, în sfârșit, regulile clare pe care sectorul energetic le cere de la intrarea în vigoare a Legii 164/2025.

Documentul înlocuiește Hotărârea ANRE nr. 168/2019 — un act normativ supraviețuit cu mult peste limita sa utilă, incapabil să reglementeze realitățile unui sector în care au apărut stocarea energiei, comunitățile de energie ale cetățenilor, consumatorii activi și o piață paralelă de avize de racordare comercializate pe bani grei. Procesul de elaborare a noului regulament a durat aproape opt luni, a implicat zece entități în consultări și a generat 606 propuneri de modificare — dintre care 546 au fost acceptate total sau parțial.

Am analizat integral cele trei documente de bază: proiectul de hotărâre cu regulamentul anexat, nota de fundamentare și tabelul sintetic al obiecțiilor și propunerilor din consultările publice. Iată ce trebuie să știi.

De unde a pornit totul: blocajul artificial al rețelei

Ca să înțelegi de ce noul regulament contează, trebuie mai întâi să înțelegi ce s-a întâmplat în piață. Nota de fundamentare a ANRE descrie o situație pe care, în termeni simpli, o putem numi blocaj artificial de rețea.

Interesul investitorilor pentru energia regenerabilă a crescut exponențial. Oricine voia să construiască un parc fotovoltaic sau eolian trebuia să obțină un aviz de racordare de la operatorul de sistem. Avizele se eliberau gratuit. Și exact asta a creat problema: entitățile au început să solicite avize nu pentru a construi centrale, ci pentru a le vinde ulterior investitorilor reali. S-a creat o piață paralelă, nereglementată, în care un aviz de racordare obținut gratuit de la stat devenea marfă pe piața privată.

Rezultatul: rețeaua electrică apărea congestionată pe hârtie, blocată de mii de avize nevalorificate, în timp ce investitorii cu intenții reale de construcție nu puteau obține acces. O congestie teoretică, nu fizică — rețeaua nu era supraîncărcată, dar toate capacitățile de racordare erau rezervate. Iată dimensiunea problemei în cifre concrete:

86 avize active la rețeaua OST — circa 1.432 MW putere cumulată
681 avize la Premier Energy Distribution — 53 MW total
2.054 avize emise de RED Nord în 2025–apr. 2026 — circa 30 MW
546 propuneri acceptate din 606 depuse în consultările publice

La această situație s-a adăugat un imperativ legal: Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică, adoptată de Parlament pe 26 iunie 2025 și intrată în vigoare pe 19 august 2025, a impus ANRE prin articolul 149 alineatul (4) litera a) să modifice Regulamentul de racordare în maximum 4 luni. Întrucât modificările necesare afectau concepția generală a actului — ceea ce, conform Legii 100/2017 privind actele normative, impune elaborarea unui act complet nou — ANRE a ales să redacteze un regulament de la zero.

⚠ Context legal
Articolul 149 alineatul (4) litera a) din Legea 164/2025 impunea ANRE să modifice Regulamentul de racordare în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a legii. Întrucât modificările ar fi afectat concepția generală a actului, în conformitate cu Legea 100/2017 privind actele normative, s-a optat pentru elaborarea unui act normativ complet nou, care va abroga integral Hotărârea ANRE nr. 168/2019.

Cronologia: de la lege nouă la hotărâre

26 Iunie 2025
Parlamentul adoptă Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică — noua lege-cadru a sectorului, cu concepte complet noi față de Legea 107/2016 pe care o înlocuiește.
19 August 2025
Legea intră în vigoare. Declanșează termenul de 4 luni pentru actualizarea Regulamentului de racordare. ANRE începe redactarea unui act normativ nou.
Octombrie – Noiembrie 2025
Prima rundă de consultări publice. Proiectul este publicat pe anre.md. Primele avize sosesc: S.R.L. ZAW Energy (19.11), Navitas Energy (24.11), Ecoenergetica (26.11), RED Nord (26.11), Moldelectrica (26.11), CET-Nord (26.11), EBA Moldova (26.11).
1 – 12 Decembrie 2025
A doua rundă de consultări — urmare a modificărilor operate în proiect. Noi avize din partea AmCham Moldova (01.12), AN-Energy Green (08.12), Premier Energy Distribution (08.12), Premier Energy SRL (08.12), Danube Logistics (10.12), FEE-Nord (10.12), APEEEF (12.12), Ministerul Energiei (12.12).
7–8 Aprilie 2026
Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător avizează pozitiv proiectul (scrisoarea nr. 38-78-4080 din 8 aprilie 2026).
22 Aprilie 2026
Ministerul Justiției transmite propuneri și comentarii (scrisoarea nr. 04/2-4325), integrate de autori la definitivarea proiectului.
28 Aprilie 2026 — azi
Ședința Consiliului de Administrație al ANRE. Votul de aprobare a noului regulament. Actul intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Noutăți din regulament

Actul este structurat în șase capitole: Dispoziții generale, Proceduri aferente emiterii avizului de racordare, Racordarea la rețele cu capacități limitate, Racordarea centralelor electrice și a instalațiilor de stocare ale consumatorilor activi, Proiectarea și punerea sub tensiune, și Prestarea serviciilor de transport și distribuție. Față de Regulamentul 168/2019, inovațiile principale sunt:

1. Platforma informațională comună și transparența capacităților

OST și OSD sunt obligați să publice lunar, cu granularitate spațială ridicată, informații despre capacitatea disponibilă, zonele congestionate, avizele emise și opțiunile de racordare flexibilă. Aceste informații vor fi centralizate pe o platformă electronică administrată de Moldelectrica. Până la lansarea ei, datele se publică pe site-ul OST. Este o schimbare majoră: până acum, un investitor nu putea afla în mod fiabil unde există sau nu capacitate disponibilă în rețea.

2. Lista unică de așteptare — gestionată de Moldelectrica

Dispare practica listelor paralele și independente ale fiecărui operator. Toate cererile respinse din cauza lipsei de capacitate intră într-o singură listă, gestionată de OST. Reforma adresează direct situațiile în care o cerere depusă la OSD era respinsă din cauza lipsei de capacitate la nivel de OST, iar solicitantul rămânea blocat între doi operatori care nu comunicau.

3. Racordarea în condiții flexibile — explicată în detaliu

Aceasta este, probabil, cea mai tehnică și totodată cea mai importantă inovație a noului regulament. Merită explicată pe înțelesul tuturor.

Ce este? Atunci când rețeaua dintr-o zonă nu dispune de capacitate de racordare garantată — adică nu poate prelua în orice moment puterea unui nou utilizator fără riscuri pentru stabilitatea sistemului — operatorul poate oferi totuși accesul, dar în condiții speciale: utilizatorul acceptă că, în momentele de suprasarcină a rețelei, injecția sau extracția sa va fi limitată sau sistată temporar printr-o comandă automată la distanță.

Cine beneficiază? În primul rând producătorii de energie regenerabilă — parcuri fotovoltaice și eoliene — care nu găsesc capacitate garantată în zone aglomerate. În loc să stea ani pe o listă de așteptare, pot fi racordați imediat, cu acceptarea acestor condiții.

Ce înseamnă tehnic? Avizul de racordare emis în condiții flexibile include obligatoriu: limitarea puterii de extracție sau injecție prin comandă de la distanță, echipamente de control și monitorizare compatibile cu sistemele operatorului, și un acord semnat între utilizator și operator care detaliază condițiile concrete. Modelul acordului se publică pe site-ul operatorului.

Este o soluție temporară? Da. Regulamentul prevede că operatorul este obligat să anuleze condițiile flexibile atunci când, ca urmare a lucrărilor de dezvoltare a rețelei, capacitatea garantată devine disponibilă în zona respectivă. Racordarea flexibilă este o soluție de tranziție: centrala este conectată acum, limitările dispar când rețeaua este întărită.

Garanția financiară pentru avizele flexibile — subiect intens dezbătut în consultări. Ecoenergetica și APEEEF au cerut eliminarea garanției financiare de bună execuție pentru avizele emise în condiții flexibile, argumentând că nu are sens să plătești garanție pentru o racordare care nu este garantată. ANRE a respins această propunere, explicând că racordarea flexibilă oferă utilizatorului tocmai garanția că limitările vor fi eliminate odată cu dezvoltarea rețelei — deci garanția financiară rămâne justificată pentru a confirma intenția reală de construcție.

Cum funcționează
Un investitor vrea să racordeze un parc fotovoltaic de 5 MW într-o zonă unde rețeaua de distribuție este la limita capacității. Înainte de noul regulament: refuz și așteptare nedeterminată. După noul regulament: operatorul oferă aviz în condiții flexibile. Investitorul construiește, centrala funcționează. În orele de vârf, când și alte centrale din zonă injectează masiv, operatorul poate reduce temporar injecția parcului respectiv printr-o comandă automată SCADA. Când rețeaua este extinsă, condiția dispare și racordarea devine garantată.

4. Racordarea condiționată — cofinanțarea lucrărilor de întărire

Dacă un solicitant dorește racordare garantată, dar rețeaua necesită întăriri fizice, noua reglementare permite cofinanțarea lucrărilor de întărire de către solicitant. Operatorul nu mai poate refuza accesul dacă solicitantul acceptă să suporte costurile de montare sau înlocuire a elementelor de rețea. Avizul se emite înainte de finalizarea lucrărilor fizice — imediat după semnarea contractului de racordare — oferind timp suficient pentru proiectare și autorizare.

5. Licitațiile pentru alocarea capacității

Când lucrările planificate ale operatorului nu acoperă toate cererile din lista de așteptare dintr-o zonă, Legea 164/2025 introduce mecanismul licitațiilor. Prețul de pornire per kW se calculează raportând valoarea estimată a lucrărilor suplimentare la capacitatea disponibilă pentru licitație. Câștigătorii semnează un contract de racordare și pot obține avizul înainte de finalizarea lucrărilor. Veniturile merg integral la finanțarea rețelelor. Licitațiile vor fi organizate inițial doar de OST.

6. Garanțiile financiare — instrumentul anti-speculă principal

Deținătorii de avize pentru centrale cu putere instalată de peste 200 kW sau instalații de stocare cu putere de injecție de peste 1 MW sunt obligați să depună garanții financiare în termen de 2 luni de la emiterea avizului necondiționat. Dacă avizul nu este valorificat, garanția se execută și suma finanțează rețeaua. Garanția se datorează după emiterea avizului, nu la depunerea cererii — un aspect criticat în consultări.

7. Termene clare și proceduri digitale

Operatorul are 3 zile lucrătoare pentru a verifica completitudinea dosarului și 10–15–30 de zile calendaristice (în funcție de tipul instalației) pentru a emite avizul sau refuzul argumentat. Faxul este eliminat ca modalitate de depunere. Operatorii au 6 luni pentru lansarea sistemelor de depunere online.

8. Categorii noi de utilizatori și simplificări

Regulamentul include proceduri specifice pentru prosumatori, consumatori activi, comunități de energie ale cetățenilor, operatori de instalații de stocare. Instalațiile de până la 3 kW destinate exclusiv autoconsumului, fără injecție în rețea, sunt scutite de aviz de racordare — se depune doar o notificare simplificată.

Ce a propus piața: analiza propunerilor din sinteza consultărilor

Sinteza obiecțiilor și propunerilor la proiectul de hotărâre ANRE cu privire la aprobarea noului Regulament de Racordare este, în sine, un document revelator. El arată că sectorul energetic din Moldova este viu, că actorii din piață înțeleg tehnic problemele și că, în multe cazuri, propunerile lor sunt logice, bine argumentate și orientate spre practică. Redăm mai jos, pe entități, cele mai relevante contribuții — cu decizia ANRE în fiecare caz.

Acolo unde o entitate a formulat mai multe propuneri conexe, le prezentăm grupat.

S.R.L. ZAW Energy

ZAW Energy a ridicat problema continuității juridice a avizelor de racordare în cazul reorganizărilor corporative. Compania a propus ca, în situația reorganizării prin absorbție, fuziune sau divizare, operatorul de sistem să modifice avizul pe numele entității succesoare fără a iniția o procedură nouă de emitere — cu menținerea puterii aprobate, a termenului de valabilitate și a garanției financiare. Acceptat.

A doua propunere viza posibilitatea ca entitatea succesoare care deține mai multe avize cu același punct de racordare să poată solicita consolidarea lor într-un singur aviz sau redistribuirea puterii. ANRE a acceptat parțial — doar pentru avizele emise anterior noului regulament. Pentru avizele noi, o astfel de operațiune nu se va admite. Motivul: consolidarea retroactivă poate contribui la agregarea unor proiecte fragmentate moștenite, în timp ce pentru viitor se aplică interdicția fermă a fragmentării.

SRL Navitas Energy

Navitas Energy a propus mai multe ajustări procedurale. A cerut redactarea clară a situației în care un loc de consum sau de generare existent primește instalații de stocare noi — pentru a preciza că este necesară depunerea avizului chiar și dacă puterea contractată nu crește. Acceptat.

A propus eliminarea cerinței de acord prealabil scris al proprietarului terenului dacă în contractul de arendă se specifică explicit că terenul este oferit pentru construcția unui parc fotovoltaic sau eolian — o cerință pe care o considera o barieră birocratică fără fundament practic. Acceptat.

A cerut permiterea divizării puterii unui aviz în două sau mai multe avize. Aceasta a fost respinsă categoric de ANRE, care a invocat practicile europene: Germania, Franța, Italia, Spania interzic fragmentarea avizelor ca practică de manipulare a capacităților.

A propus introducerea unui nou capitol privind racordarea centralelor electrice destinate acoperirii consumului propriu și vânzării excedentului pe piața liberă — un statut hibrid, diferit de cel al prosumatorului clasic. Acceptat parțial — proiectul a fost completat cu prevederi noi pe acest subiect.

APPESR Ecoenergetica

Asociația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile a propus ca studiile de soluție să poată fi realizate și de companii specializate, nu exclusiv de operatorul de sistem — pentru a preveni monopolizarea și a reduce termenele. Acceptat.

A cerut eliminarea garanției financiare de bună execuție pentru avizele emise în condiții flexibile, argumentând că nu este rațional să plătești garanție pentru o racordare negarantată. Respins. ANRE a explicat că tocmai condiția flexibilă oferă garanția deblocării viitoare — garanția financiară confirmă intenția reală de construcție, nu natura racordării.

A propus ca avizele de racordare în condiții flexibile să fie prioritizate în lista de așteptare la momentul în care apare capacitate garantată — înaintea altor solicitanți. Acceptat parțial — beneficiarii de avize flexibile care au construit efectiv centralele sunt incluși în categoria prioritară la redistribuirea capacității.

A solicitat introducerea unor reguli clare privind garanțiile financiare pentru instalațiile de stocare cuplate cu centrale electrice — cerând ca garanția să se calculeze pe puterea de racordare solicitată, indiferent de modul de utilizare. Acceptat parțial.

S.A. RED Nord

RED Nord a semnalat mai multe erori de redactare și numerotare în proiect — definiții dublate, referințe de puncte incorecte — care au fost acceptate și corectate.

A propus extinderea termenului de verificare a dosarului de la 3 la 5 zile lucrătoare și completarea listei de documente solicitate la depunerea cererii cu copii ale pașapoartelor tehnice și autorizații de construcție. Respins — ANRE a considerat birocrația suplimentară inoportună și a menținut termenul de 3 zile.

A propus ca puterea minimă trifazată de racordare la joasă tensiune să fie de 7 kW (față de 11 kW prevăzut în proiect) și să se adauge o limită maximă de 15 kW pentru racordul trifazat. Respins pe ambele puncte — ANRE a argumentat că nu există justificare tehnică pentru o limită superioară la trifazat, aceasta ar bloca practic racordarea instalațiilor mai mari de 15 kW.

Î.S. Moldelectrica (OST)

Operatorul sistemului de transport a depus cel mai voluminos aviz, cu propuneri tehnice detaliate. Majoritatea ajustărilor de terminologie și redactare au fost acceptate: unificarea termenilor „deținător” și „titular”, corectarea definițiilor pentru certificat de racordare, cerere de racordare, capacitate de racordare condiționată și flexibilă — toate completate cu includerea instalațiilor de stocare.

Moldelectrica a propus extinderea termenului de verificare a dosarului de la 3 la 7 zile lucrătoare — respins, sistemul informațional va filtra automat cererile incomplete. A solicitat ca solicitanții să prezinte obligatoriu o soluție propusă de racordare (schema monofilară, calculul puterii, tipul de conectare) — respins, această responsabilitate rămâne a operatorului. A cerut ca avizele OSD să fie anulate dacă nu au fost coordonate cu OST — acceptat parțial, proiectul a fost completat cu cerința utilizării sistemului informațional comun.

A propus ca termenele din regulament să fie exprimate în zile lucrătoare (nu calendaristice) — respins, termenele sunt preluate direct din articolul 72 al Legii 164/2025 și nu pot fi modificate prin regulament.

A solicitat obligația OSD de a informa în prealabil OST (cu 10 zile) înainte de punerea sub tensiune a instalațiilor coordonate cu transportul. Respins — punctul se referă la informare după punerea sub tensiune, nu înainte.

S.A. CET-Nord

CET-Nord a semnalat dublări ale definițiilor și erori de numerotare — acceptate. A propus o redactare mai clară a dispoziției privind prelungirea valabilității garanției financiare la prelungirea avizului, separând cerința într-un subpunct distinct. Acceptat.

A solicitat clarificarea dacă pct. 55.2 (schimbarea titularului avizului) se aplică și avizelor emise pentru majorarea puterii unui aviz existent. Acceptat — s-a adăugat precizarea că schimbarea titularului se face cu menținerea puterii aprobate prin avizul inițial.

EBA Moldova

Asociația Businessului European a formulat mai multe propuneri conceptuale importante. A cerut ca operatorul de rețea să prezinte solicitantului, la momentul depunerii cererii, opțiuni clare și bine definite: capacitate disponibilă și garantată, capacitate negarantată cu posibilitate de aviz flexibil, sau soluție de cofinanțare a lucrărilor. Acceptat — textul a fost modificat corespunzător.

A propus eliminarea mecanismului de licitații din regulament, considerând că nu ar trebui să coexiste cu procedura clasică. Respins — regulamentul definește scenarii distincte pentru fiecare procedură.

A cerut o valabilitate minimă de 5 ani pentru avizele proiectelor eoliene mari și un mecanism de extindere pentru puteri de peste 50 MW. Acceptat — termenele de valabilitate au fost revizuite și diferențiate în funcție de puterea solicitată.

A propus un cadru reglementat care să permită asocierea mai multor investitori pentru realizarea unei instalații comune de racordare, cu drept garantat la compensare din partea celor care se racordează ulterior la aceeași infrastructură. Acceptat parțial — asocierea este permisă și reglementată, dar obligația de evidență a cotelor și compensărilor nu a fost impusă operatorilor de sistem.

AmCham Moldova și Î.C.S. Danube Logistics

Ambele entități au depus avize extinse, cu o poziție comună majoră: operatorii sistemelor de distribuție închise (OSDI) nu trebuie asimilați operatorilor de sistem tradiționali (OST, OSD), deoarece natura și scopul SDI sunt fundamental diferite. SDI deservesc un cerc restrâns de utilizatori, pe un perimetru geografic limitat, în baza unor raporturi contractuale private — nu în regim de serviciu public. Aplicarea tuturor obligațiilor unui OSD unui OSDI ar fi disproporționată și imposibilă în practică. Acceptat integral — regulamentul se referă exclusiv la OST și OSD.

AmCham a cerut eliminarea cerinței de autorizație de construire valabilă la prelungirea avizului. Acceptat — cerința a fost exclusă, rămânând doar obligația privind garanția financiară.

Danube Logistics (OSDI la Portul Internațional Liber Giurgiulești) a solicitat clarificarea limitelor de capacitate (200 kW) aplicabile centralelor din cadrul SDI — dacă limita se calculează individual sau cumulat. Acceptat — proiectul a fost completat cu precizările necesare, inclusiv dreptul OSDI de a refuza avizarea centralelor care ar afecta stabilitatea SDI.

AN-Energy Green SRL

AN-Energy Green a propus recunoașterea explicită în regulament a mecanismelor de co-investiție — consorții și societăți civile — care să permită mai multor investitori să obțină un aviz unic de racordare pentru o instalație comună. Acceptat — regulamentul a fost completat cu un punct care permite asocierea contractuală și emiterea unui aviz unic pe numele reprezentantului desemnat.

A solicitat ca operatorul de sistem să fie obligat să recunoască pluralitatea de parteneri în contractul de racordare și să emită acte de delimitare distincte pentru fiecare. Respins — gestionarea cotelor de participare este responsabilitatea investitorilor, nu a operatorului.

Premier Energy Distribution S.A. și Î.C.S. Premier Energy S.R.L.

Grupul Premier Energy a depus cel mai voluminos pachet de propuneri tehnice. Majoritateа ajustărilor terminologice și procedurale propuse au fost acceptate: includerea stocării energiei în definițiile de aviz de racordare, loc de consum temporar și capacitate de racordare garantată; extinderea duratei locului de consum temporar la 5 ani; adăugarea extrasului din registrul de stat ca document obligatoriu pentru persoane juridice; emiterea certificatelor de racordare în format digital cu expediere electronică.

Premier Energy Distribution a propus ca, în cazul identificării mai multor soluții de racordare, operatorul să emită avizul cu soluția considerată optimă și să informeze solicitantul simultan despre alternativele existente — în loc de actuala procedură care presupune un dialog suplimentar înainte de emitere. Acceptat — eficientizează procesul și respectă termenele legale.

A propus extinderea coordonării cu OST și pentru centralele cu putere instalată mai mică de 1 MW, acoperind toate cazurile sub 1 MW (nu doar cele de 200 kW–1 MW). Acceptat — o clarificare importantă care elimina o zonă gri în care instalații de 190 kW erau artificial fragmentate pentru a evita coordonarea cu transportul.

A cerut ca lista de așteptare să fie gestionată de OST doar după implementarea sistemului informațional comun, nu imediat. Acceptat — s-a adăugat o clauză tranzitorie în acest sens.

A propus ca deconectarea la distanță prin aparate de comutație teledirijate sau contoare inteligente să fie reglementată explicit, inclusiv procedura de transmitere electronică a actelor de deconectare. Acceptat — un pas important de modernizare operațională.

A.O. APEEEF (Asociația Producătorilor de Energie Eoliană și Fotovoltaică)

APEEEF a solicitat introducerea principiului non-retroactivității tehnice — noile cerințe să nu se aplice centralelor și avizelor emise anterior. Respins — regulamentul include modificări benefice (termene de valabilitate extinse, proceduri simplificate) care ar trebui să se aplice și avizelor existente.

A cerut obligarea operatorilor la prelungirea automată a termenului de valabilitate al avizului în caz de întârzieri neimputabile solicitantului. Respins — responsabilitatea operatorilor este reglementată prin Legea 164/2025 și prin reglementările ANRE existente.

A propus introducerea unui registru unic al avizelor și listelor de așteptare gestionat de OST, cu ordonare după data înregistrării cererii. Acceptat parțial — registrul unic este inclus în proiect, dar ordonarea alfabetică în funcție de putere (propunerea de prioritizare a solicitanților cu putere mai mică) nu a fost acceptată.

Ministerul Energiei

Ministerul a formulat o obiecție generală de aliniere terminologică la Legea 164/2025 și a propus adăugarea cuvântului „publică” după „rețeaua electrică” în definițiile de aviz de racordare și capacitate de racordare garantată. Acceptat.

Ce funcționează bine în noul act și ce rămâne problematic

Transparență structurată și verificabilă. Publicarea lunară a capacităților disponibile pe o platformă unică este un angajament concret. Dacă va fi respectat, investitorii vor putea face evaluări de fezabilitate fără să depună cereri de racordare „de sondaj”.

Instrumente anti-speculă coerente. Combinația dintre garanții financiare, interdicția fragmentării avizelor și lista unică de așteptare reduce semnificativ atractivitatea economică a speculei. Nu o elimină total, dar o face mult mai costisitoare.

Racordarea flexibilă — soluție pragmatică. Permite utilizarea eficientă a infrastructurii existente fără investiții suplimentare imediate. Investitorii nu mai sunt obligați să aștepte ani pentru capacitate garantată în zonele aglomerate.

Sistemul informațional — promisiune fără garanție de execuție. Platforma comună și depunerea online sunt precondiții pentru funcționarea corectă a noilor proceduri. Termenul de 6 luni este realist, dar riscul amânărilor există fără penalități clare.

Procedura licitațiilor — cadru fără detalii. Mecanismul de licitații este definit la nivel de principiu. Procedura detaliată trebuie elaborată de OST și aprobată de ANRE separat. Până atunci, investitorii nu știu concret cum va funcționa.

Garanțiile nu se cer la depunerea cererii. Solicitările speculative rămân posibile fără cost inițial — garanția se datorează abia după emiterea avizului. Fereastra de oportunitate pentru cereri fără intenție reală de construcție nu se închide complet.

„Lipsa reglementării înseamnă pentru mediul privat costuri zero și rezultate zero.” — Nota de fundamentare ANRE, Secțiunea 4.3 — Impactul asupra sectorului privat

Opinia redacției

Perspectivă editorială renergy.md

Noul Regulament de Racordare este cel mai important act normativ subsectorial din energia electrică a Moldovei din 2019 încoace. El nu rezolvă totul — infrastructura fizică rămâne subdezvoltat, planurile de investiții ale operatorilor sunt subfinanțate, iar congestiile structurale din zonele cu potențial solar ridicat nu vor dispărea prin simpla schimbare a regulilor de hârtie.

Dar regulamentul oferă ceea ce piața a cerut ani de zile: previzibilitate procedurală. Un investitor poate estima acum cu o precizie rezonabilă câte zile durează un aviz, ce alternative există dacă capacitatea garantată lipsește și cum poate accelera racordarea prin cofinanțare sau racordare flexibilă.

Sinteza propunerilor din consultări relevă un sector energetic matur, cu actori care înțeleg problemele și propun soluții bine argumentate. Faptul că aproape 90% din propuneri au fost acceptate total sau parțial este, în sine, un semnal pozitiv despre calitatea dialogului reglementar din Moldova în 2025–2026.

Condiția flexibilă de racordare este, în opinia noastră, cel mai util instrument introdus — dar și cel mai dificil de implementat corect. Succesul ei depinde de echipamentele de telecontrol instalate, de protocoalele de comunicare și de capacitatea SCADA a OST. Urmărim.

Cel mai bun indicator al succesului acestui regulament nu va fi numărul de avize emise — ci numărul de centrale efectiv construite în următorii doi ani.

Ce urmează după aprobare

Odată publicat în Monitorul Oficial, toți operatorii de sistem vor trebui să elaboreze proceduri operaționale interne aliniate noilor termene, să lanseze sistemele informaționale de gestionare a cererilor, să publice lunar date privind capacitățile disponibile și să transmită ANRE procedurile de organizare a licitațiilor pentru aprobare.

ⓘ Document de urmărit
Procedura de organizare a licitațiilor pentru alocarea capacităților de racordare, care urmează să fie elaborată de Moldelectrica și prezentată ANRE spre aprobare, este actul normativ-cheie de așteptat în perioada imediat următoare. Fără ea, mecanismul licitațiilor rămâne o prevedere fără aplicabilitate practică.

Hotărârea este semnată de directorul general Alexei Taran și directorii Constantin Borosan, Eugen Carpov, Violina Șpac și Alexandru Ursu. Regulamentul 168/2019 este abrogat integral la data intrării în vigoare a noului act.

Documente sursă: Proiectul de Hotărâre cu Regulamentul anexat (PDF) · Sinteza obiecțiilor și propunerilor din consultările publice (PDF) · Nota de fundamentare la proiectul HCA — documente publicate pe anre.md. Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică (M.O. nr. 437–440/2025, art. 598).

renergy.md este platforma de informare energetică a Republicii Moldova. Articolul reflectă analiza redacției și nu reprezintă poziția oficială a vreunei instituții.

ULTIMA ORĂ | Moldova iese din starea de urgență energetică — urmează starea de alertă pentru 60 de zile

NewsRoom
-
0
ULTIMA ORĂ | Moldova iese din starea de urgență energetică — urmează starea de alertă pentru 60 de zile


Guvernul a aprobat acum câteva minute în urmă, în ședința Executivului, hotărârea prin care solicită Parlamentului încetarea stării de urgență în sectorul energetic, începând cu data de 25 aprilie 2026. Simultan, autoritățile propun instituirea unei stări de alertă pentru o perioadă de 60 de zile — un regim mai flexibil, dar care menține instrumentele de control și intervenție rapidă.

Pe 25 martie 2026, Cabinetul de Miniștri a declarat starea de urgență în sectorul energetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei, care au dus la scoaterea din funcțiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Isaccea. În urma acestor avarii, fluxurile de energie din direcția România–Republica Moldova au ajuns la zero, iar sistemul a fost pus sub presiune. Autoritățile au intervenit rapid pentru a evita dezechilibre majore și pentru a acoperi un deficit de energie electrică estimat la 350–400 MW, în special în orele de vârf.

De ce se renunță la starea de urgență mai devreme?
Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia vine după o perioadă dificilă, în care autoritățile au intervenit rapid pentru a proteja sistemul energetic și a evita riscuri majore. Potrivit acestuia, situația este acum stabilă: Moldova are energie, sistemul funcționează, iar presiunile imediate au fost depășite. Șeful Guvernului a subliniat că instrumentul stării de urgență nu a fost un scop în sine, ci o măsură temporară, retrasă în momentul în care condițiile au permis-o.

În locul stării de urgență, Guvernul propune instituirea stării de alertă — un regim mai puțin restrictiv, dar care păstrează instrumente de control și posibilitatea de intervenție rapidă în sector. Concret, aceasta prevede raportare zilnică a situației de către Ministerul Energiei, restricții la exportul produselor petroliere din Portul Internațional Giurgiulești sub anumite praguri de stoc, obligația importatorilor de a prezenta săptămânal planuri de import pentru motorină pe 30 de zile, limitarea vânzării motorinei în recipiente la maximum 20 de litri și vămuire prioritară pentru importurile de produse petroliere.

Executivul invocă mai mulți factori de risc: instabilitatea piețelor energetice internaționale, posibile perturbări ale rutelor de aprovizionare inclusiv prin strâmtoarea Ormuz, și riscurile de securitate regională în contextul războiului din Ucraina. La acestea se adaugă volatilitatea pieței produselor petroliere, riscul de deficit de carburanți, limitarea capacităților de import și reducerea producției interne de energie electrică odată cu încheierea sezonului de încălzire.

Ministerul Energiei va coordona răspunsul la criză, iar Centrul Național de Management al Crizelor va asigura coordonarea strategică. Starea de alertă va intra în vigoare imediat după încetarea stării de urgență. Urmează a fi stabilite data exactă și formatul prezentării în Parlament a raportului privind acțiunile întreprinse pe durata stării de urgență.

Actualizare: ANRE răspunde — Energocom a încasat jumătate de miliard de lei din tariful Moldovagaz și trebuie să îi dea înapoi

NewsRoom
-
0
Actualizare: ANRE răspunde — Energocom a încasat jumătate de miliard de lei din tariful Moldovagaz și trebuie să îi dea înapoi

450 de milioane de lei și opt pagini fără niciun nume

După ce am publicat prima versiune a acestui material, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a transmis redacției referința oficială depusă la dosar — un document de peste 20 de pagini în care ANRE demontează punct cu punct argumentele Energocom și prezintă o imagine a situației financiare a Moldovagaz sensibil diferită față de cea invocată de reclamant. Documentul ridică o întrebare incomodă: referința fusese depusă la dosar înainte ca judecătorul să emită încheierea de respingere — și totuși, niciun argument al ANRE nu se regăsește reflectat în motivarea instanței.

O hotărâre judecătorească de opt pagini, emisă pe 21 aprilie 2026 la Judecătoria Chișinău, vorbește despre sute de milioane de lei, despre operatori energetici în pragul colapsului financiar și despre un mecanism de reglementare fără precedent clar în legislația moldovenească. Un singur lucru lipsește din tot documentul: vreun nume. Nicio companie, niciun operator, nicio denumire — doar asteriscuri. Colegii de la Moldova Energy au umplut golul: potrivit portalului de specialitate, în spatele steluțelor se află Energocom și Moldovagaz, iar miza este un transfer forțat de 450 de milioane de lei pe care primul ar trebui să îl verse celui de-al doilea — un operator cu capitalul propriu negativ și licența retrasă.

De unde pornește totul: un deficit tarifar și doi furnizori succesivi

Pentru a înțelege mai bine dosarul, trebuie să mergem înapoi în 2025. Moldova a traversat o perioadă de tranziție complexă pe piața gazelor naturale: Moldovagaz a furnizat gaze cu obligație de serviciu public până la 31 august 2025, când i-a fost retrasă licența prin Hotărârea ANRE nr. 479/2025. Din 1 septembrie 2025, obligația a fost preluată de Energocom, desemnat furnizor prin Hotărârea ANRE nr. 248 din 23 mai 2025.

Problema apare din modul în care sunt construite tarifele reglementate. Atunci când costurile reale ale furnizorului depășesc tarifele aprobate de ANRE, se înregistrează un deficit tarifar — o diferență pe care operatorul o suportă din propriile resurse, cu așteptarea că va fi recuperată ulterior printr-o componentă de corecție inclusă în tarifele viitoare. Moldovagaz a acumulat un astfel de deficit în perioada în care a furnizat gaze naturale.

Logica ANRE, consacrată prin hotărârea contestată din 17 martie 2026, este următoarea: după ce Energocom a preluat furnizarea, tarifele pe care le-a încasat de la consumatori au inclus și componenta de corecție destinată, inițial, acoperirii deficitului Moldovagaz. Cu alte cuvinte, Energocom ar fi încasat bani care, în concepția ANRE, aparțin de drept Moldovagaz. Concluzia instituției: Energocom trebuie să returneze suma — 450.456.100 de lei.

„O concluzie formulată în lipsa unui temei legal expres care să permită transformarea unei componente tarifare aferente unui furnizor într-o obligație patrimonială directă între doi operatori economici independenți.” — argumentul central al reclamantului, respins de instanță

Ce contestă Energocom și de ce consideră mecanismul ilegal

Energocom nu neagă că a încasat tarifele respective. Contestă însă dreptul ANRE de a transforma această situație tarifară într-o obligație patrimonială directă față de Moldovagaz — adică o datorie civilă între două companii private, creată printr-un act administrativ unilateral al autorității de reglementare.

Argumentele sunt structurate pe trei niveluri. Primul: actul de desemnare ca furnizor nu prevedea nicio obligație de preluare a datoriilor istorice ale predecesorului. Energocom a acceptat furnizarea în condițiile stabilite prin ANRE 248/2025 — un act cu conținut determinat și limitat în timp, care nu menționa nicio obligație față de Moldovagaz. Al doilea: nicio normă din legislația sectorială sau din metodologia tarifară nu permite recalificarea unei componente tarifare a unui operator în creanță a altui operator. Al treilea: ANRE nu a prezentat o documentare completă privind existența, exactitatea și exigibilitatea sumei pretinse.

Cadrul legal invocat

Art. 172 alin. (2) din Codul administrativ permite suspendarea unui act administrativ dacă există (a) suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea sa, sau (b) pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile. Condițiile sunt alternative — oricare este suficientă. Art. 214 permite solicitarea suspendării la instanță dacă autoritatea a refuzat-o în procedura prealabilă.

Cine este Moldovagaz în 2026

Nucleul argumentului financiar al Energocom nu privește suma în sine, ci destinatarul ei. Moldovagaz — compania care ar urma să primească 450 de milioane de lei — se află, potrivit datelor din dosar, într-o situație financiară pe care auditorul ei extern a refuzat să o certifice pentru al doilea an consecutiv.

−2,33 mld.
Capital propriu negativ Moldovagaz (lei, 31.12.2024)
0,45
Rata lichidității curente — sub pragul critic de 1,0
14,6 mld.
Datorii curente totale față de active totale de 12,3 mld. lei
2× refuz
Auditorul a refuzat opinia doi ani consecutiv — incertitudine privind continuitatea activității

Mai mult, din datoriile curente totale de 14,6 miliarde lei, 10,2 miliarde reprezintă datorii față de părți afiliate cu vechime mai mare de trei ani, neachitate la data raportării. Fluxul net de numerar din activitate operațională a scăzut de la 1,54 miliarde lei în primul semestru din 2024 la 414 milioane lei în primul semestru din 2025 — o deteriorare de peste 70% într-un an.

Pe acest fond, Energocom ridică o întrebare practică cu implicații juridice: dacă instanța ar anula ulterior hotărârea ANRE pe fond, iar suma de 450 de milioane ar trebui restituită, cine ar plăti-o înapoi? O companie fără lichidități, fără licență operațională și cu un capital propriu negativ de 2,3 miliarde de lei.

Factor agravant

Activitatea Energocom este susținută printr-un împrumut extern de 400 milioane EUR, garantat de statul moldovean prin Legea nr. 162 din 26 iunie 2025. Dificultățile financiare ale Energocom generate de executarea hotărârii ANRE pot produce, potrivit reclamantului, consecințe directe asupra bugetului public — prin activarea garanției de stat.

Ce a decis instanța și cum a argumentat

Judecătorul Vladislav Holban a respins cererea de suspendare, apreciind că niciuna dintre cele două condiții legale nu este îndeplinită. În privința aparenței de nelegalitate, instanța a catalogat argumentele juridice ale Energocom drept „critici de fond” care depășesc limitele procedurii de suspendare, reținând că actul ANRE a fost emis „în exercitarea atribuțiilor legale” și că nu există o „încălcare flagrantă a legii”.

În privința prejudiciului, instanța a calificat datele financiare prezentate — bilanț, raport de audit, indicatori de lichiditate — drept „aprecieri economice generale și scenarii ipotetice”, argumentând că prejudiciul invocat este „exclusiv patrimonial” și, prin urmare, reparabil în principiu. Totodată, instanța a acordat prevalență interesului public legat de stabilitatea mecanismelor de reglementare energetică, reținând că suspendarea ar crea „un precedent periculos”.

Instanța nu a identificat norma legală care autorizează mecanismul ANRE, nu a examinat faptul că Energocom este și el un operator de interes public critic, și nu a cântărit tensiunea dintre cele două interese publice aflate în conflict.

Cronologie

23 mai 2025 ANRE adoptă Hotărârea nr. 248/2025 — Energocom desemnat furnizor cu obligație de serviciu public din 01.09.2025
04 aug. 2025 Moldovagaz pierde licența de furnizare gaze naturale — Hotărârea ANRE nr. 479/2025
01 sept. 2025 Energocom preia furnizarea. Moldovagaz încetează activitatea de furnizare după ani de deficit tarifar acumulat
17 mar. 2026 ANRE adoptă hotărârea contestată — Energocom obligat să transfere 450.456.100 lei către Moldovagaz drept componentă de corecție
01 apr. 2026 Energocom depune cerere prealabilă la ANRE — solicită anularea și suspendarea executării
07 apr. 2026 ANRE respinge cererea de suspendare ca „vădit neîntemeiată” — răspuns nr. 06-01/2327
09 apr. 2026 Energocom sesizează Judecătoria Chișinău — acțiune în contencios administrativ + cerere de suspendare
10 apr. 2026 Energocom depune cerere concretizată cu date bilanțiere Moldovagaz. ANRE depune referință de respingere
16 apr. 2026 ANRE depune a doua referință, reiterând poziția de respingere a suspendării
21 apr. 2026 Judecătorul Vladislav Holban respinge cererea de suspendare — dosar nr. 3s/e-12/2026
Următor Energocom poate ataca cu recurs la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii

Dosarul rămâne deschis. Respingerea suspendării nu înseamnă că Energocom a pierdut procesul — înseamnă doar că, deocamdată, obligația de plată rămâne în vigoare pe durata litigiului. Energocom are la dispoziție 15 zile pentru recurs la Curtea de Apel Centru. Pe fond, instanța va trebui să răspundă la o întrebare fără precedent clar în jurisprudența moldovenească: poate ANRE să recalifice printr-un act administrativ o componentă tarifară a unui operator în obligație patrimonială directă a altui operator, în absența oricărui raport juridic obligațional între ei? Răspunsul va stabili un precedent cu consecințe directe asupra modului în care sunt gestionate tranzițiile între furnizorii cu obligație de serviciu public în Moldova.

După publicarea acestui material, canalul Moldova Energy a venit cu o precizare care nuanțează substanțial contextul disputei. Potrivit sursei, există trei elemente care merită reținute distinct. În primul rând, ANRE s-a întemeiat în decizia sa pe Metodologie — nu pe opinia ministrului energeticii, cum s-ar putea înțelege din unele lecturi ale cazului. În al doilea rând, deficitul tarifar acumulat de Moldovagaz s-a format tocmai în perioada în care compania cumpăra gaz de la Energocom — plătind furnizorului diferența dintre costul real și prețul recunoscut în tarif. Cu alte cuvinte, banii s-au acumulat la Moldovagaz pentru că Energocom vindea gaz mai scump decât îl putea revinde Moldovagaz consumatorilor finali. Compania vrea, în esență, să recupereze acei bani. În al treilea rând, Moldova Energy apreciază că analiza indicatorilor financiari ai celor două companii este, în acest caz concret, irelevantă pentru soluționarea disputei juridice și nu influențează fondul cauzei.

Solar Energy Bucharest Summit începe peste două zile, la Palatul Parlamentului

NewsRoom
-
0
Solar Energy Bucharest Summit începe peste două zile, la Palatul Parlamentului

Peste două zile la București începe a cincea ediție a Solar Energy Bucharest Summit, eveniment organizat de Creative Communication România, care reunește decidenți publici, investitori, finanțatori și companii din întregul lanț al energiei solare. Summitul are loc în 22 și 23 aprilie, la Palatul Parlamentului, în sălile Unirii și Take Ionescu, între orele 10.00 și 18.00. Agenda acestei ediții se concentrează pe temele care definesc în prezent evoluția pieței: legislația pentru investitori, ritmul de implementare al proiectelor, formarea forței de muncă, finanțarea în contextul prețurilor negative, stocarea, digitalizarea și poziția pe care România încearcă să și-o consolideze la nivel regional în atragerea investițiilor în centre de date.

RENERGY

Prima zi, 22 aprilie, deschide una dintre discuțiile care cântăresc cel mai mult pentru piață în această perioadă: regulile după care merg investițiile și soluțiile care pot pune proiectele de energie regenerabilă într-un ritm mai bun. Panelul de deschidere aduce la aceeași masă reprezentanți ai administrației, ai Parlamentului și ai mediului de afaceri, într-o formulă care arată destul de clar unde se caută acum răspunsuri. În program apar Sebastian Burduja, consilier al prim-ministrului, István-Loránt Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat, Bende Sándor, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Cristina Prună, vicepreședinte al aceleiași comisii, alături de voci din sector precum Lara Business Energy, PATRES, ACUE, Eurowind Energy și GTA Energy.

AGENDA SEBS 2026DESCARCĂ

Tot în prima zi, agenda coboară din zona de reglementare în realitatea din teren și urmărește parcursul concret al unui proiect, de la proiectare până la livrare. Discuția pune în lumină rolul contractorilor EPC și al furnizorilor de echipamente, adică exact acei actori care duc tranziția energetică în faza de execuție. Pe scenă sunt anunțați reprezentanți ai Heliopolis, WALDEVAR Energy, Parapet, SUNOTEC Romania, LONGi, Eyerod, SOLYCO Solar AG și Sun 3R Green Recycling. În a doua parte a zilei, summitul aduce în prim-plan și tema formării profesionale, printr-un panel dedicat nevoii unui standard unitar de pregătire pentru forța de muncă din solar, cu accent pe siguranță și calitatea lucrărilor. Din această discuție fac parte RenewAcad, GWO Solar, Nestlers Group, Techpedia Solutions, Amperium și EduJOBS.

Ziua a doua duce discuția în zona finanțării și a bancabilității proiectelor, într-un moment în care investitorii se uită tot mai atent la rezistența financiară a proiectelor și la felul în care acestea stau într-o piață traversată și de episoade de prețuri negative. Primul panel al zilei adună vorbitori din zona finanțării internaționale, consultanței, administrației publice, avocaturii de business și companiilor energetice, într-o conversație despre structură financiară, risc și viabilitatea investițiilor. În program sunt anunțați reprezentanți ai EBRD, Policy Lab, Raiffeisen Bank și Nuclearelectrica. Mai departe, discuția se duce spre digitalizare și stocare, două direcții care intră tot mai clar în arhitectura noii piețe energetice. În jurul lor se așază deja teme esențiale pentru producție, echilibrare și administrarea energiei din surse regenerabile. Pe scenă sunt anunțați reprezentanți ai Veltol Holding, THINK BLU SOLUTION, StarCharge, SKE Solar Inverters, Photomate Romania, HVAC System și Gotion.

RENERGY

Ultima parte a summitului este despre o direcție care leagă energia de noul val de investiții în infrastructură digitală. Un panel separat este dedicat promovării României ca hub regional în Europa de Sud-Est pentru investiții în centre de date. Participă reprezentanți din consultanță, politică energetică, infrastructură critică și operare de data center, între care Pachiu & Associates, Tema Energy și NXDATA. În formula aceasta, agenda arată că evenimentul urmărește și punctele de contact cu rețeaua, consumul nou, stocarea și cererea industrială mare.

Dincolo de numele aflate pe agendă, Solar Energy Bucharest Summit aduce în prim-plan subiectele care conturează noua fază a pieței locale. Tot mai mult, atenția se concentrează pe coerența administrativă, pe un cadru de reglementare mai așezat și pe capacitatea de a transforma proiectele în investiții duse efectiv la capăt. În același registru intră și teme care au urcat rapid pe agenda sectorului: felul în care prețurile negative influențează sustenabilitatea proiectelor, nevoia unei pregătiri tehnice unitare, locul stocării în noile dezvoltări și conexiunea tot mai puternică dintre energia regenerabilă și extinderea infrastructurii pentru centre de date. Programul din acest an surprinde foarte bine această schimbare de perspectivă: mai puțin accent pe promisiuni și mai mult pe mecanismele care fac piața să funcționeze.

Pentru jurnaliști, accesul se face prin poarta B3, intrarea E1, începând cu ora 8.30, pe baza unui act de identitate.

UNIRII HALL 2026 PLAN 2026Download

Accesul auto este permis pe baza bannerului pentru mașină, completat cu numărul de înmatriculare și numărul de telefon, afișat la bord sau prezentat pe telefon la intrare. Parcarea rămâne disponibilă în limita locurilor.

SEBS-A4-MasinaDownload
RENERGY

Participanții se pot conecta din timp, își pot identifica partenerii relevanți și își pot programa întâlniri în avans prin platforma LinkUp, astfel încât fiecare interacțiune de la SEBS 2026 să poată fi valorificată concret.

După înregistrare, fiecare participant va primi pe e-mail biletul electronic, împreună cu datele de acces pentru platforma de networking LinkUp.

RENERGY

Beneficiu mobilitate – Blue România
50% reducere la 4 călătorii, în zilele de 22 și 23 aprilie (max. 20 RON/cursă). Pentru activare este necesară:

Moldova vrea să iasă din Tratatul Cartei Energiei

NewsRoom
-
0
Moldova vrea să iasă din Tratatul Cartei Energiei

Guvernul, prin Ministerul Energiei și Ministerul Afacerilor Externe, pregătește documentul care deschide formal procedura de retragere a Republicii Moldova din Tratatul Cartei Energiei și din Protocolul Cartei Energetice privind eficiența energetică și aspectele ecologice conexe, semnate la Lisabona la 17 decembrie 1994. Proiectul figurează pe agenda ședinței Guvernului din 22 aprilie 2026 și urmează să fie prezentat de ministrul energiei, Dorin Junghietu. În forma pusă acum în circulație, Executivul aprobă proiectul de lege privind retragerea și îl transmite mai departe pe circuitul instituțional.

NU-1021-MEn-MAE-2025Download

În documentul făcut public, Guvernul nu dezvoltă argumentele retragerii. Textul se limitează la partea procedurală și asta se vede direct din conținutul lui. Hotărârea de Guvern spune că Executivul aprobă și prezintă Președintelui Republicii Moldova spre examinare proiectul de lege pentru retragerea țării din tratat și din protocol. Proiectul de lege anexat merge și mai departe în formă strict normativă: articolul 1 prevede retragerea Republicii Moldova din Tratatul Cartei Energiei și din Protocolul aferent, articolul 2 stabilește că Ministerul Afacerilor Externe va notifica Secretariatul Cartei Energiei, iar articolul 3 spune că legea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. În aceste două pagini nu apare o expunere de motive, nu apare o analiză de impact și nu apar exemple concrete de prevederi pe care Chișinăul nu le mai consideră acceptabile.

Ca să fie înțeles subiectul, trebuie spus ce este acest tratat. Tratatul Cartei Energiei a fost semnat la Lisabona la 17 decembrie 1994 și a intrat în vigoare în aprilie 1998. El a fost construit în anii ’90 ca un cadru comun pentru investițiile în energie, comerțul, tranzitul și soluționarea litigiilor dintre investitori și state, într-o perioadă în care Europa și spațiul ex-sovietic încercau să pună reguli stabile într-un sector strategic.

Partea cea mai importantă și cea mai sensibilă a tratatului a fost protecția investițiilor. Carta Energiei oferă investitorilor posibilitatea să cheme statele în arbitraj internațional atunci când consideră că schimbările de politică sau de reglementare le afectează investițiile. Aici se află și centrul controverselor din ultimii ani: tratatul a fost criticat tot mai puternic în Europa pentru că păstrează o protecție juridică robustă pentru investiții chiar și în momente în care statele vor să schimbe rapid regulile din energie.

Și Protocolul din care statul vrea să se retragă în același timp cere o explicație separată. Documentul se referă la eficiența energetică și la aspectele ecologice conexe și face parte din arhitectura mai largă a Cartei Energiei, construită în jurul regulilor pentru investiții, cooperare sectorială și politici de eficiență. Protocolul cere statelor să formuleze obiective și strategii pentru eficiență energetică și să susțină politici relevante în acest domeniu. Faptul că proiectul vizează retragerea și din tratat, și din protocol arată că Guvernul merge pe o ieșire integrală din acest cadru juridic.

Din documentul făcut public de autorități nu reiese explicit ce anume nu mai convine astăzi Chișinăului în acest tratat. Nu este formulat dacă problema ține de protecția extinsă a investitorilor, de riscul arbitrajelor internaționale, de limitarea spațiului de reglementare sau de faptul că tratatul aparține unei alte etape istorice și unei alte logici energetice. Toate aceste explicații sunt plauzibile în contextul european actual, dar ele nu apar dezvoltate în textul pus acum pe masa Guvernului.

Aici apare și una dintre cele mai importante clarificări din tot acest dosar. O decizie politică de ieșire nu șterge automat și imediat toate efectele juridice ale tratatului. În cazul Cartei Energiei, retragerea produce efecte abia după un an de la notificarea oficială. Mai mult, pentru investițiile existente la momentul retragerii, tratatul păstrează protecția încă 20 de ani. Asta înseamnă că Moldova poate decide politic să iasă din Cartă și poate porni procedura formală de retragere, dar investițiile deja făcute sub acest cadru rămân acoperite mult timp de regulile tratatului. Prin urmare, un vot politic și o notificare oficială schimbă statutul Republicii Moldova în raport cu tratatul, însă nu închid imediat toate consecințele juridice care decurg din el.

Și contextul european merită adăugat, chiar și succint, pentru că el arată că subiectul nu este izolat. De la semnarea tratatului, primul stat care a ieșit efectiv a fost Italia, cu efect de la 1 ianuarie 2016. Valul mare de retrageri a venit însă după 2022. Până la 20 aprilie 2026, au ieșit efectiv cel puțin Italia, Franța, Germania, Polonia, Luxemburg, Slovenia, Portugalia, Spania, Țările de Jos și Danemarca. În paralel, și Uniunea Europeană, împreună cu Euratom, a notificat retragerea, pe fondul criticilor că tratatul nu mai este compatibil cu noile politici climatice și energetice și că protejează excesiv investițiile, inclusiv în sectoare sensibile ale energiei.

Asta pune și dosarul de la Chișinău într-un context european mai larg. În ultimii ani, tot mai multe state europene au decis să iasă din Tratatul Cartei Energiei, pe fondul concluziei că acest cadru juridic vechi nu mai răspunde suficient noilor politici din energie și climă. În cazul Republicii Moldova, diferența este că documentul făcut public până acum descrie clar pașii procedurali ai retragerii, dar lasă mult mai puțin clar explicată partea de fond a deciziei.

În acest stadiu, documentul arată clar că Guvernul a pus în mișcare procedura de retragere și descrie pașii formali care urmează. În același timp, textul publicat oferă puține detalii despre argumentele de fond ale deciziei, despre eventualele costuri sau constrângeri asociate tratatului și despre elementele pe care autoritățile consideră necesar să le schimbe prin această retragere. Având în vedere că este vorba despre un dosar care privește investiții, arbitraj internațional și politica energetică a statului, această parte de fundamentare va conta în mod firesc în evaluarea deciziei.

Pentru Moldova, principalul lucru de reținut este că ieșirea din Tratatul Cartei Energiei nu produce o ruptură juridică imediată. Retragerea devine efectivă abia după un an de la notificare, iar investițiile existente până la acel moment rămân protejate încă 20 de ani, ceea ce înseamnă că statul poate ieși politic din tratat, dar poate rămâne mult timp expus unor eventuale pretenții sau litigii legate de investițiile deja făcute. În același timp, nici perioada dintre notificare și retragerea efectivă nu este lipsită de efecte, pentru că și investițiile realizate în acel interval pot intra sub aceeași protecție prelungită. După ieșire, Moldova pierde acest cadru multilateral pentru investițiile viitoare și va depinde mai mult de alte tratate, de contracte și de dreptul intern pentru a oferi predictibilitate juridică, ceea ce poate aduce și un grad de incertitudine pentru investitori dacă statul nu explică limpede ce pune în loc. În ansamblu, retragerea poate schimba poziția politică a Republicii Moldova față de tratat, dar nu închide rapid efectele juridice ale acestuia, iar tocmai această diferență dintre decizia politică și consecințele juridice pe termen lung este esențială în evaluarea dosarului.

Proiectul BEI de 12,4 milioane de euro pentru eficiență energetică a intrat în faza finală de aprobare

NewsRoom
-
0
Proiectul BEI de 12,4 milioane de euro pentru eficiență energetică a intrat în faza finală de aprobare

Proiectul de grant investițional dintre Moldova și Banca Europeană de Investiții, în valoare de 12,4 milioane de euro, a intrat în faza finală de aprobare, după ce Ministerul Energiei a lansat consultarea publică pentru proiectul de hotărâre de Guvern privind semnarea acordului. Procedura este deschisă până pe 28 aprilie 2026, iar documentul se referă la realizarea proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”.

RENERGY

Acordul BEI face parte dintr-un program mai amplu, cu un buget total estimat la 76,9 milioane de euro. Din această sumă, 60 de milioane de euro reprezintă împrumuturi contractate de la BEI și BERD, 15,5 milioane de euro sunt granturi europene, iar 1,4 milioane de euro reprezintă contribuția Guvernului. Ministerul Energiei arată că proiectul urmează să fie suplinit și cu încă 10 milioane de euro pentru componenta rezidențială, tot din surse BEI.

Proiectul este despre reabilitarea energetică a clădirilor publice, modernizarea infrastructurii energetice din instituțiile sociale și medicale și, în etapa următoare, despre extinderea intervențiilor spre sectorul rezidențial. În forma actuală, programul vizează în prima etapă 10 instituții medicale, iar în etapa a doua alte clădiri de menire socială, inclusiv școli, grădinițe, spitale și blocuri locative. Potrivit informațiilor publicate de Ministerul Energiei și Renergy, lucrările includ reabilitare termică, modernizarea sistemelor de iluminat și încălzire, precum și integrarea unor surse de energie regenerabilă.

În teren, proiectul a trecut deja de faza pur administrativă. Ministerul Energiei raportează că au fost elaborate documentele tehnice de execuție pentru două instituții medicale – Spitalul Clinic de Psihiatrie și Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. În paralel, a fost lansată licitația pentru lucrările de reabilitare energetică la Spitalul Clinic de Psihiatrie, iar documentația pentru Institutul de Neurologie și Neurochirurgie a fost deja transmisă spre aprobare către BEI.

Pe fundal, proiectul „Eficiența energetică în Republica Moldova” este una dintre cele mai mari intervenții publice din ultimii ani pe zona de reducere a consumului de energie. Scriam în 2023 că linia inițială de finanțare BEI pentru acest program a fost de 30 de milioane de euro, destinată modernizării energetice a clădirilor publice, iar grantul aflat acum în procedură de aprobare vine să completeze această arhitectură financiară și să accelereze lucrările.

Pe de o parte, statul încearcă să reducă facturile și consumul de energie în instituțiile publice; pe de altă parte, creează baza pentru extinderea programului și în sectorul rezidențial. În documentele oficiale, Ministerul Energiei descrie inițiativa drept una dintre cele mai ample investiții naționale în eficiență energetică a clădirilor publice.

1...345...257Pagina 4 din 257