La ora 10:42, Sistemul Electroenergetic Național al Republica Moldova a intrat într-un regim de avarie, cu întreruperi masive de alimentare inclusiv în Chișinău. Operatorul de distribuție Premier Energy Distribution a confirmat momentul declanșării și a descris evenimentul drept „deconectare avariată” în sistemul electroenergetic moldovenesc, cu întreruperi în mai multe regiuni.
Ce s-a întâmplat, tehnic: șoc pe magistrale, frecvență, protecții, decuplări automate
Pe axa regională, explicația vine dinspre Ucraina. În comunicarea preluată de Ukrinform, Ministerul Energiei al Ucrainei indică o „perturbare tehnologică” cu deconectări simultane pe linii de înaltă tensiune între sistemele România–Republica Moldova și între vestul și centrul Ucrainei. A urmat o „cascadă” de declanșări în sistemul energetic ucrainean, cu reducerea încărcării unor unități și aplicarea deconectărilor de urgență în mai multe regiuni, plus o estimare de revenire „în următoarele ore”, cu variații pe regiuni.
Pe axa națională, autoritățile de la Chișinău descriu același mecanism prin limbaj de dispecerat: un incident major în rețeaua ucraineană a produs abateri de regim, iar automatizările de protecție au decuplat controlat porțiuni din rețea pentru salvarea echipamentelor și pentru păstrarea stabilității sistemului. În acest tip de scenariu, revenirea nu se face „dintr-un singur comutator”: tensiunea, frecvența și fluxurile de putere se readuc în fereastra normală treptat, cu reconectări în trepte și prioritizare pentru infrastructura critică.
Ce știm?
La 10:42 apare evenimentul inițial. În orele următoare, efectele se văd imediat în serviciile urbane. Regia Transport Electric Chișinău consemnează sistarea circulației troleibuzelor „din cauza lipsei energiei electrice în oraș”.
În paralel, Termoelectrica anunță că, tot la 10:42, „căderile avariate de tensiune” au perturbat regimul hidraulic al SACET. Compania indică deconectarea parțială a stațiilor de pompare, repornire automată pentru majoritatea stațiilor și funcționare normală a celor trei blocuri energetice de la CET Sursa 1, cu echipe mobilizate pentru revenire la parametrii termici și hidraulici.
La 12:44, premierul Alexandru Munteanu pune cauza în mod explicit pe „probleme grave” în rețeaua ucraineană și descrie efectul pe linia de 400 kV Isaccea–Vulcănești–MGRES, urmat de deconectarea avariată a sistemului național. Tot atunci, Guvernul indică funcționarea spitalelor pe generatoare și trecerea temporară a procedurilor vamale în regim manual, pentru evitarea blocajelor la frontieră.
La 13:12, Premier Energy Distribution comunică realimentarea consumatorilor din sud și a unei părți din Chișinău. La 13:33, Ministerul Sănătății raportează șase instituții medicale reconectate, restul pe generatoare, cu consum prioritar pentru UPU, ATI, blocuri operatorii și echipamente vitale, fără afectarea serviciilor critice.
La 14:10, ministrul energiei Dorin Junghietu anunță „fază avansată” a realimentării: sudul cu toate liniile de 110 kV reconectate, stații 110 kV și fidere 10 kV integral realimentate; în nord și nord-vest, linii de 110 kV realimentate și fiderele de 10 kV pentru infrastructura critică sub tensiune; în Chișinău, revenire parțială cu reconectare progresivă a consumatorilor finali. În același mesaj apare cheia tehnică a operațiunii: reconectare „treptată și controlată”, cu respectarea strictă a parametrilor, pentru evitarea unor dezechilibre noi.
În tabloul operativ al Moldelectrica, la momentul în care redactezi (captura ta de la 13:04), importul din România ajunge la circa 301 MW, la un consum de circa 712 MW, adică peste 40% din necesar. Asta explică de ce, în plin proces de restabilire, interconexiunea vestică devine imediat o supapă de echilibrare, nu un detaliu de context.

În acest incident, România nu „înlocuiește” cauza, ci descrie traseul șocului și apoi traseul sprijinului. Declarația ucraineană vorbește despre o deconectare simultană pe linia România–Republica Moldova și pe o linie internă de 750 kV în Ucraina, urmată de declanșări în cascadă. Ulterior, în fereastra de revenire, aceeași interconexiune din vest susține balanța de putere a sistemului moldovenesc, exact în orele în care rețeaua se reconectează în trepte și nu poate accepta șocuri suplimentare.

În spațiul public din România, discursul despre „urgentărea interconectărilor” a generat și reacții ironice. Într-o postare distribuită online, Dan Pîrșan, asociat cu APCE, a ridiculizat ideea că România ar fi o plasă de siguranță nelimitată, sugerând că nici pe piața românească nu există „energie la discreție”. Ca subiect de analiză, reacția spune mai puțin despre incidentul de la 10:42 și mai mult despre tensiunea reală din regiune: interconectările ajută, dar nu creează energie; ele mută energie disponibilă, în limitele de capacitate, regim și piață.

Rămâne întrebarea-cheie, pe care comunicările publice o ating, fără detaliu de raport tehnic: care a fost evenimentul inițial în sistemul ucrainean și de ce a produs deconectări simultane pe elemente critice, inclusiv pe axa de interconexiune. În mod normal, răspunsul complet vine din telemetrie și din rapoartele post-eveniment ale operatorilor de transport, cu secvențe de protecții, valori de frecvență și tensiune, încărcări pe linii și timpi de declanșare.


