Transformarea pieței de energie electrică din Republica Moldova intră într-o fază calitativ nouă odată cu lansarea Pieței pentru Ziua Următoare și a Pieței pe Parcursul Zilei. Anunțul OPEM, în colaborare cu OPCOM, nu descrie doar o schimbare tehnică a modului de tranzacționare, ci marchează trecerea la o logică de piață în care prețul, riscul și responsabilitatea se redistribuie între actori în mod mai transparent și mai apropiat de standardele europene.

Contextul în care apare această reformă nu este unul neutru. Republica Moldova se află într-un proces accelerat de repoziționare în plan energetic, atât din perspectiva securității aprovizionării, cât și din perspectiva integrării în piața regională. Conectarea sincronă la ENTSO-E, presiunea de a reduce dependențele tradiționale și nevoia de a atrage investiții în noi capacități de producție creează o combinație de factori care impune un cadru de piață credibil. Fără o arhitectură de piață funcțională pentru tranzacții pe termen scurt, orice discuție despre integrare regională și aliniere la regulile UE rămâne incompletă.

Desemnarea OPEM ca operator al pieței, urmată de licențierea ANRE și de atribuirea statutului de operator desemnat al pieței de energie electrică, configurează o instituție cu un mandat clar: să construiască infrastructura de piață care permite formarea de prețuri transparente și gestionarea profesionistă a tranzacțiilor. În esență, OPEM devine interfața prin care energia se transformă din obiect al unor aranjamente bilaterale relativ opace într-un produs tranzacționat pe platforme standardizate, cu reguli explicite, cu acces nediscriminatoriu și cu rezultate vizibile pentru toți participanții.

Piața pentru Ziua Următoare funcționează ca un mecanism central de echilibrare comercială ex ante. Participanții își declară intențiile de producție și consum pentru ziua următoare, pe baza unor prognoze și strategii comerciale. Algoritmul pieței agregă aceste intenții și generează, pentru fiecare oră, un preț unic care reflectă situația de ansamblu a cererii și ofertei. Importanța reală a acestui mecanism nu stă doar în faptul că rezultă un preț, ci în disciplina pe care o introduce. Producătorii sunt obligați să își îmbunătățească prognozele și să își evalueze costurile marginale în mod mai riguros. Furnizorii sunt obligați să își calibreze portofoliile și strategiile de achiziție într-un cadru competitiv. Traderii dobândesc un reper de piață clar, indispensabil pentru gestionarea riscului.

Piața pe Parcursul Zilei intervine ca un instrument de corecție și flexibilitate. Orice piață care se bazează pe prognoze cunoaște inevitabil abateri față de plan. Consumatorii industriali își modifică programele de producție, vremea generează variații ale consumului casnic, unitățile de producție din surse regenerabile înregistrează fluctuații semnificative. Fără o piață intrazilnică, toate aceste abateri se transferă direct în zona dezechilibrelor și a costurilor asociate. Cu PPZ, participanții au la dispoziție un spațiu ordonat în care își ajustează pozițiile comerciale în ziua livrării, reduc presiunea asupra serviciilor de echilibrare și contribuie la stabilitatea sistemului. În termeni economici, PPZ mută o parte din costul incertitudinii din zona reglementată către zona concurențială, unde deciziile se iau în condiții de prețuri transparente.

Rolul OPCOM în această arhitectură depășește simpla furnizare de tehnologie sau know-how. Modelul de piață românesc, dezvoltat și rafinat pe parcursul a peste două decenii, oferă Moldovei o cale de învățare accelerată. În loc să experimenteze de la zero, OPEM preia o schemă de organizare care funcționează deja într-un stat membru UE, cu toate mecanismele aferente: proceduri de licitație, reguli de decontare, standarde de raportare, sisteme certificate de management al calității și securității informației. Această „importare” de infrastructură instituțională reduce riscul de proiect, scurtează faza de ajustări și conferă credibilitate încă din primele etape de operare.

Dintr-o perspectivă de politică publică, semnificația momentului constă în schimbarea tipului de întrebări pe care factorii de decizie trebuie să le adreseze. Până acum, dezbaterea se concentra mai ales pe nivelul tarifelor, pe dimensiunea intervenției statului și pe natura contractelor bilaterale. O piață organizată pentru ziua următoare și pe parcursul zilei mută accentul către calitatea reglementării, calitatea guvernanței pieței și capacitatea instituțiilor de a asigura un teren de joc egal. Întrebarea nu mai sună doar „cât plătește consumatorul”, ci și „ce anume determină prețul și care este relația dintre deciziile comerciale, costul sistemului și beneficiile de integrare regională”.

Pentru participanți, avantajele și constrângerile apar în același timp. Producătorii obțin acces la un cadru de vânzare standardizat, cu o vizibilitate mai bună asupra prețurilor și cu posibilitatea de a-și valorifica eficiența operațională. În același timp, ei își asumă o disciplină sporită în privința prognozelor și a disponibilității unităților de producție. Furnizorii dispun de instrumente de achiziție mai diversificate, însă suportă presiunea concurențială într-un mod mai direct. Traderii găsesc oportunități suplimentare pentru gestionarea riscului și pentru arbitraj regional, însă într-un cadru cu reguli mai stricte și cu obligativități de raportare. Operatorul de sistem beneficiază de o mai bună corelare între planificarea comercială și necesitățile fizice ale rețelei, deși rămâne cu responsabilitatea de ultimă instanță pentru siguranța în funcționare a sistemului electroenergetic.

Pentru consumatori, efectele nu apar instantaneu într-o singură factură, ci se construiesc prin acumularea mai multor factori. O piață transparentă reduce spațiul pentru distorsiuni nejustificate de preț și creează presiune pentru eficiență de-a lungul întregului lanț valoric. În timp, dacă regulile rămân stabile, investitorii dobândesc încredere, proiectele de producție – în special cele în surse regenerabile – devin mai bancabile, iar costul capitalului scade. În lipsa unei piețe organizate, chiar și un volum mare de investiții rămâne vulnerabil la riscuri contractuale și la opacitate în formarea prețului. Introducerea PZU și PPZ nu garantează automat tarife mai mici, dar creează premisele necesare pentru ca eficiența și competiția să poată produce efecte pozitive.

Dimensiunea regională a proiectului are o importanță strategică. Integrarea Moldovei și Ucrainei în mecanismele de cuplare a piețelor UE nu se reduce la un exercițiu tehnic de aliniere a platformelor IT. Cuplarea piețelor implică acceptarea unei logici comune de formare a prețului, utilizarea coordonată a capacităților transfrontaliere și participarea la un proces decizional în care interesele naționale se articulează în interiorul unei arhitecturi regionale. Lansarea piețelor naționale pentru ziua următoare și pe parcursul zilei reprezintă o condiție necesară pentru această integrare, nu doar o opțiune de politică sectorială.

Din perspectiva guvernanței, mandatul acordat OPEM ca operator desemnat al pieței pentru o perioadă determinată introduce și un test de credibilitate instituțională. În acești ani, OPEM trebuie să dovedească faptul că poate opera piețe sofisticate, că poate gestiona relația cu participanții într-un mod profesionist și că poate menține standarde ridicate de transparență și imparțialitate. Colaborarea cu OPCOM oferă suport și legitimitate, însă responsabilitatea de zi cu zi pentru calitatea funcționării pieței rămâne la Chișinău.

Perioada de după lansare va pune accent pe consolidare și aprofundare. Extinderea bazei de participanți, rafinarea regulilor, calibrarea mecanismelor de garantare și de gestionare a riscului de neplată, precum și armonizarea continuă cu cadrul european vor determina, în fapt, succesul sau eșecul acestei reforme. Lansarea PZU și PPZ poate fi interpretată fie ca moment simbolic, fie ca începutul unui proces exigent de modernizare structurală. Diferența o va face modul în care instituțiile, participanții și factorii de decizie tratează această etapă: ca pe o bifare formală a unor obligații, sau ca pe un instrument real de schimbare a modului în care funcționează piața de energie în Republica Moldova.