Ministerul Finanțelor a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind aprobarea formularului „Declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art.101⁷ alin.(4) din Codul fiscal” și a instrucțiunii de completare a acesteia. Documentul stabilește pașii concreți pentru aplicarea, din 1 ianuarie 2026, a regimului de taxare inversă a TVA pentru livrările de energie electrică și gaze naturale. Este o schimbare cu impact major asupra modului în care se administrează taxele în sectorul energetic, o reformă care urmărește să simplifice, să eficientizeze și să modernizeze interacțiunea dintre operatorii economici și stat.

Exemplu în cifre (simulare simplă pentru 1.000 MWh energie electrică):

Un producător vinde 1.000 MWh unui trader la 100.000 lei fără TVA (factură curată). Traderul revinde aceiași 1.000 MWh unui furnizor la 120.000 lei fără TVA. Furnizorul livrează consumatorului final (o fabrică) la 150.000 lei + 19% TVA = 28.500 lei, deci factură totală 178.500 lei. Doar aici se calculează și se virează TVA la stat: 28.500 lei. În regimul vechi, TVA s-ar fi colectat de 3 ori (la fiecare verigă), blocând temporar ~57.000 lei în lanț; acum, intermediarii au numerar imediat disponibil, iar statul primește aceeași sumă, dar o singură dată și mai predictibil.

Regimul de taxare inversă mută responsabilitatea de plată a TVA dinspre vânzător spre cumpărătorul final, eliminând obligația de colectare și achitare a TVA la fiecare verigă din lanțul de tranzacționare. În cazul pieței de energie, această schimbare înseamnă că furnizorii și traderii care intermediază tranzacții între producători și furnizori finali nu vor mai include TVA în facturi și nu vor mai fi nevoiți să o raporteze și achite. TVA va fi calculată și virată la buget doar în etapa livrării către consumatorul final.

Această abordare nu este o invenție locală, ci o aliniere la modelul aplicat de ani buni în Uniunea Europeană, unde taxarea inversă este standard pentru sectoarele cu tranzacții complexe și volum mare de revânzări, cum este energia. Măsura previne blocajele de numerar, reduce birocrația fiscală și diminuează riscul de evaziune, pentru că TVA nu mai circulă efectiv între intermediari. Țări precum România, Germania sau Franța aplică mecanisme similare, iar rezultatul a fost o piață mai stabilă și mai transparentă.

În cazul Moldovei, aplicarea acestui regim presupune un sistem bine reglementat și un control riguros al condițiilor de eligibilitate. Comercianții care vor să beneficieze de taxarea inversă vor depune o declarație pe propria răspundere, prin care confirmă că îndeplinesc toate criteriile din Codul fiscal. Printre acestea se află statutul de plătitor de TVA, deținerea unei licențe valabile de la ANRE pentru furnizare sau comercializare, activitatea principală de revânzare și un consum propriu care nu depășește un procent din cantitatea totală de energie sau gaze procurate.

Declarația se va depune anual, până la 10 decembrie, iar pentru operatorii nou-licențiați există termene speciale, astfel încât regimul să se aplice imediat după intrarea în activitate. Documentul poate fi transmis electronic, semnat digital, ceea ce reprezintă un pas suplimentar spre digitalizarea relației dintre contribuabili și autoritățile fiscale.

Beneficiile economice sunt evidente. Eliminarea TVA din etapele intermediare de tranzacționare reduce presiunea financiară asupra furnizorilor și traderilor, care nu vor mai imobiliza sume importante în fluxul de numerar. Piața devine mai lichidă, costurile de operare scad, iar noii jucători pot intra mai ușor, inclusiv cei din Uniunea Europeană, unde același regim este deja implementat. Într-o piață deschisă și competitivă, consumatorul final este cel care are de câștigat prin prețuri mai competitive și printr-o ofertă mai diversificată.

Pe de altă parte, implementarea corectă a acestui regim necesită un grad ridicat de disciplină fiscală și o infrastructură administrativă solidă. Pragul de consum propriu de maximum 1% trebuie monitorizat atent pentru a evita interpretările abuzive. Sistemele contabile ale companiilor vor trebui ajustate, iar Serviciul Fiscal de Stat și ANRE vor avea un rol crucial în supravegherea și verificarea aplicării corecte a noilor reguli.

Măsura are și o dimensiune strategică. Ea pregătește terenul pentru o integrare mai coerentă a pieței energetice din Republica Moldova în spațiul economic european. În condițiile în care tranzacțiile transfrontaliere de energie devin tot mai frecvente, un regim fiscal compatibil cu cel european facilitează accesul furnizorilor externi și consolidează credibilitatea Moldovei în raport cu partenerii din UE.

Pe termen lung, regimul de taxare inversă poate contribui la maturizarea pieței, la reducerea barierelor de intrare și la creșterea concurenței. În același timp, este o probă de modernitate administrativă, o demonstrație că sistemul fiscal poate fi adaptat realităților economice fără a pierde din rigoare și transparență.

Nu este o reformă spectaculoasă pentru publicul larg, dar este una dintre acele măsuri tehnice care, în timp, schimbă structura unei piețe.

Simplificarea fiscală nu înseamnă doar mai puțină birocrație, ci și mai multă predictibilitate, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea competitivității economice. Într-un context regional dominat de volatilitatea prețurilor și de presiunea tranziției energetice, fiecare pas spre claritate și eficiență administrativă contează.