Guvernu a publicat proiectul finalizat al Hotărârii privind aprobarea Regulamentului pentru implementarea de proiecte comune în domeniul energiei electrice din surse regenerabile cu state membre ale Uniunii Europene, părți contractante ale Comunității Energetice sau țări terțe. Inițiativa este fundamentată pe Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și Legea nr. 10/2016. Scopul principal al regulamentului este de a sprijini atingerea țintei naționale de 27% de energie regenerabilă în consumul final brut de energie până în 2030.

Regulamentul transpune articolele 8–12 din Directiva (UE) 2018/2001, adaptate de Comunitatea Energetică. Aceste prevederi vizează crearea unui mecanism clar de cooperare internațională pentru dezvoltarea de proiecte comune de energie regenerabilă. Prin acest cadru, Republica Moldova urmărește reducerea costurilor de conformare la obiectivele climatice, diversificarea surselor de energie și accesul la noi mecanisme de finanțare internaționale.

Regulamentul definește un proiect comun drept o inițiativă cofinanțată între Moldova și una sau mai multe entități eligibile (state membre UE, părți contractante sau țări terțe), în care energia regenerabilă produsă este repartizată între părți, cu sau fără flux fizic de energie. Fluxul fizic este obligatoriu doar în cazul cooperării cu țări terțe. Proiectele pot include instalații de producere a energiei electrice sau de încălzire/răcire.

Cooperarea poate fi inițiată fie de Moldova, fie de cealaltă parte. În ambele cazuri, procesul presupune elaborarea unui studiu de prefezabilitate, notificări reciproce de intenție, semnarea unui memorandum de înțelegere și, în final, negocierea și aprobarea unui acord de proiect comun.

Ministerul Energiei este responsabil de analiza anuală a progresului privind atingerea obiectivelor naționale din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Climei. În cazul în care se identifică riscuri de neîndeplinire sau depășire a obiectivului național, se elaborează un studiu de prefezabilitate în termen de 60 de zile. Acesta include analiza oportunităților pe teritoriul Moldovei și al partenerilor potențiali, evaluarea cost-beneficiu și identificarea țărilor partenere.

În cazul în care proiectul este considerat fezabil de toate părțile implicate, se încheie un acord formal, în conformitate cu Legea tratatelor internaționale nr. 595/1999. Proiectele care presupun investiții publice sunt incluse în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu și analizate de Guvern conform procedurilor standard.

Proiectele comune implică notificări oficiale către Secretariatul Comunității Energetice. Notificările trebuie să conțină descrierea instalației, cantitatea de energie atribuită fiecărei părți și perioada pentru care se aplică transferul statistic. Aceste informații sunt actualizate anual, iar cantitățile transferate se reflectă în calculele naționale privind ponderea energiei din surse regenerabile.

Pentru proiectele cu țări terțe, regulamentul impune condiții tehnice riguroase. Este necesar un flux fizic clar identificabil prin alocare de capacitate pe interconexiuni și în balanțele programate. De asemenea, energia nu trebuie să fi beneficiat de alte forme de sprijin (ex. subvenții naționale), iar țara terță trebuie să respecte standarde internaționale în domeniul drepturilor omului.

La această etapă, proiectul de act normativ nu presupune cheltuieli imediate din bugetul de stat. Studiile de prefezabilitate și fezabilitate vor determina eventualele costuri, în funcție de scenariile analizate. Modelele posibile de partajare includ distribuția proporțională a costurilor în funcție de consumul de energie, partaj egal, modele de tip public-privat, sau sisteme de transfer statistic.

Un scenariu preconizat este dezvoltarea unei centrale regenerabile în Moldova, cu partajarea energiei și beneficiilor cu statele partenere. Alternativ, Moldova ar putea achiziționa energie regenerabilă de la alte state, incluzând cantitatea în propria pondere statistică, dacă acest lucru este mai eficient decât producția locală.

Experiența Uniunii Europene arată că majoritatea proiectelor comune au fost propuse de mediul privat, nu de guverne. Prin urmare, Moldova mizează pe dinamica antreprenorială în domeniul energiei regenerabile pentru a atrage investiții și know-how tehnologic.

Un exemplu de proiect comun de energie regenerabilă în Europa este colaborarea dintre Danemarca și Germania pentru realizarea insulei energetice Bornholm Energy Island în Marea Baltică.

• Proiectul constă în construirea unei platforme energetice offshore, care va colecta și distribui până la 3 GW de energie eoliană produsă pe mare.
• Din această energie, 2 GW vor fi transportați în Germania, iar 1 GW în Danemarca.
• Este primul proiect oficial de cooperare transfrontalieră în energie verde realizat conform Directivei (UE) 2018/2001.
• Operatorii de sistem Energinet (Danemarca) și 50Hertz (Germania) împart costurile și veniturile obținute, în baza unui acord interguvernamental și a unui memorandum de înțelegere semnat în 2022.
• Proiectul este susținut de fonduri europene și reprezintă un model pentru integrarea piețelor energetice și accelerarea tranziției verzi.

Se estimează că, în scenariul optimist cu măsuri planificate (WPM), ponderea energiei regenerabile va ajunge la 28,7% în 2030 și 45,2% în 2050. Implementarea proiectelor comune va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 70% până în 2030, în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris și în cadrul Comunității Energetice.

Regulamentul deschide posibilitatea valorificării surplusului de energie regenerabilă prin transferuri statistice sau exporturi. Astfel, Moldova poate transforma un potențial energetic local într-un instrument de integrare regională și securitate energetică.