Mâine, Guvernul aprobă proiectul care rescrie regulile pentru Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) și îl aliniază la noile legi din eficiență energetică și la Agenda de reforme 2025–2027. În ședința de Guvern, ministrul energiei, Dorin Junghietu, propune modificarea HG nr. 1060/2023 astfel încât CNED să devină infrastructura publică de finanțare pentru eficiență energetică și regenerabile.
Despre schimbarea de rol a CNED am scris deja în septembrie, când Ministerul Energiei a trimis în consultare publică primele propuneri de „upgrade instituțional” pentru Centru și a vorbit deschis despre ideea unui „motor de finanțare” pentru tranziția energetică. Acum discuția iese din zona de intenții și intră pe masa Guvernului, cu un proiect de hotărâre complet, însoțit de notă de fundamentare, avize și o organigramă rescrisă.
Tehnic, proiectul schimbă Hotărârea Guvernului nr. 1060/2023 pe trei paliere mari: statutul Centrului, structura internă și rolul lui în arhitectura financiară a politicilor de eficiență energetică.
În primul rând, crește efectivul-limită de personal de la 50 la 58 de posturi. Pare un detaliu mic, dar în spate stă o schimbare de profil: CNED nu mai are doar rol tehnic și de consultanță, ci devine instituție care administrează fonduri, emite garanții financiare, acordă compensații de dobândă și urmărește proiecte complexe, cu riscuri reale. Statutul actual nu mai acoperă toate aceste roluri, de aceea modificarea îl extinde clar asupra finanțării, utilizării instrumentelor financiare și managementului proiectelor și programelor implementate de Centru.
În al doilea rând, HG 1060/2023 nu mai definește CNED ca „instituție de suport”. Expresia dispare din statut, iar Centrul capătă un profil mult mai activ. Textul nou îl descrie ca instituție care nu doar coordonează și consiliază, ci își asumă un rol direct în folosirea instrumentelor financiare și în derularea de programe.
În al treilea rând, proiectul introduce explicit funcții noi. CNED acordă asistență Ministerului Energiei la elaborarea și monitorizarea Planului național integrat energie–climă, colectează date de la autorități și de la participanți pe piețele energetice, sprijină municipiile în elaborarea planurilor locale integrate energie–climă și preia atribuții din Legea privind performanța energetică a clădirilor. Tot CNED primește mandat clar pentru crearea și administrarea Sistemului informațional național în domeniul eficienței energetice, în linie cu o hotărâre separată a Guvernului, și pentru contracte de performanță energetică, în baza unui program aprobat tot de Guvern.
Mandat financiar extins: garanții, compensații, fonduri
Piesa de rezistență a proiectului ține de bani. În statut apare negru pe alb „emiterea garanțiilor financiare” ca domeniu de activitate al CNED. Această formulare deschide calea pentru un mecanism prin care Centrul oferă garanții pentru creditele contractate de asociațiile de proprietari în condominiu, atunci când acestea finanțează proiecte de eficiență energetică sau de valorificare a surselor regenerabile de energie.
În același pachet intră și compensațiile financiare. Proiectul confirmă rolul CNED în acordarea de compensații de dobândă pentru creditele destinate reabilitării energetice, alături de granturi și ajutoare financiare care stimulează investițiile în eficiență și regenerabile. Statutul menționează explicit finanțarea proiectelor cu titlu gratuit sau oneros, inclusiv prin punerea la dispoziția companiilor de servicii energetice a unor instrumente financiare dedicate.
Nota de fundamentare detaliază și mai mult: CNED devine administrator al Fondului pentru Eficiență Energetică, fond care poate acumula aproximativ 460 de milioane de lei anual, jumătate din sumă estimată din granturi și donații ale partenerilor de dezvoltare și ale organizațiilor internaționale. De aici, Centrul își asumă sarcina de a transforma aceste resurse în produse de finanțare cu reguli clare, manuale operaționale și criterii de eligibilitate transparente.
În proiect apare un articol important: CNED elaborează produse de finanțare care stabilesc instrumentele, măsurile eligibile, condițiile pentru garanții și compensații financiare și modul în care se structurează subvențiile pentru lucrările de eficiență energetică. Totul se aliniază cu Legea nr. 139/2018 privind eficiența energetică, modificată în 2025 prin Legea nr. 111/2025, și cu Legea privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice.
Organigramă nouă, cu accent pe risc și proiecte
Dacă ne uităm la anexele proiectului, CNED arată mult mai mult ca o instituție financiară decât ca un simplu centru de expertiză. Lista de structuri cuprinde Consiliul, Comitetul de finanțare și risc, directorul și adjuncții, Serviciul de audit intern, unități de implementare a programelor și proiectelor, precum și o direcție dedicată Fondului pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial.
În jurul acestei direcții, proiectul desenează un „lanț” complet al parcursului unui proiect: există o secție de primire și procesare dosare, o secție de evaluare a conformității și a riscurilor înainte de finanțare, un serviciu de monitorizare a conformității și a riscurilor după finanțare și un serviciu special pentru garanții și compensații financiare. Schimbarea denumirii „Serviciu primire și procesare dosare” în „Secție primire și procesare dosare” vine la pachet cu ideea de extindere a acestei componente, după experiența primelor produse precum „Casa Verde”, unde volumul de dosare a depășit așteptările.
Deasupra acestui nucleu s-au plasat structuri de analiză și suport: secții pentru atragerea de fonduri și relații externe, analiză și raportare, o direcție juridică și de achiziții, o secție de consultanță, comunicare și informare, una pentru resurse umane și managementul documentelor, alta pentru contabilitate și analiză financiară, plus serviciul pentru sisteme informaționale și IT. În logica proiectului, CNED trebuie să poată discuta de la egal la egal cu bănci comerciale, parteneri de dezvoltare și autorități publice, iar organigrama propusă încearcă să construiască această capacitate.
CNED a fost înființat în 2023, prin transformarea Agenției pentru Eficiență Energetică, cu un mandat inițial concentrat pe eficiență energetică și surse regenerabile. Între timp, legislația s-a schimbat. Legea 139/2018 privind eficiența energetică, modificată prin Legea 111/2025, introduce instrumente noi și responsabilități suplimentare pentru Centru: monitorizarea schemei de obligații în domeniul eficienței energetice, administrarea Fondului pentru Eficiență Energetică, garanții și compensații financiare pentru creditele asociațiilor de proprietari, subvenții prin FEERM pentru blocuri și case individuale, mecanisme pentru transmiterea bunurilor achiziționate către beneficiari, suport pentru planurile energie–climă și pentru sistemul informațional național, precum și contracte de performanță energetică.
În plus, proiectul se leagă direct de Pilonul 6 „Eficiența energetică și securitatea energetică” din Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025–2027, aprobată la nivel de Guvern. Această agendă cere rezultate măsurabile în economie de energie, investiții mobilizate și reducerea vulnerabilității energetice, iar autorii proiectului spun clar că fără un CNED consolidat, cu personal suplimentar și o structură adaptată, aceste ținte riscă să rămână pe hârtie.
Nu în ultimul rând, în avizele pe marginea proiectului apar referințe la nevoia de guvernanță corporativă solidă, independența reală a Comitetului de finanțare și risc, reguli clare pentru conflictul de interese și o delimitare mai precisă a rolurilor în interiorul Centrului. O parte dintre aceste preocupări își găsesc deja răspuns în HG 1060/2023, iar proiectul de acum vine cu clarificări suplimentare, inclusiv asupra criteriilor de independență și a relației dintre Consiliu, Comitet și conducerea executivă.
Dacă proiectul trece de Guvern în forma actuală, CNED devine, în practică, un „one stop shop” public pentru finanțări de eficiență energetică și regenerabile. Asociațiile de proprietari ar trebui să găsească într-un singur loc informații, produse de finanțare, garanții, compensații de dobândă și ghidaj tehnic pentru reabilitarea blocurilor. Programele de tip „Casa Verde” și alte instrumente pentru case individuale ar putea avea fluxuri mai clare de evaluare și de implementare, cu echipe dedicate pentru primirea dosarelor, analiză de risc și monitorizare după finanțare.
Autoritățile locale, în special municipiile, primesc un partener tehnic și financiar în elaborarea planurilor locale energie–climă și în proiectele mari de eficiență energetică în clădiri publice, iluminat sau termoficare. Companiile care furnizează servicii energetice pot avea acces la noi instrumente, mai ales dacă manualele operaționale ale CNED vor pune accent pe contracte de performanță, împărțirea riscurilor și remunerarea în funcție de economiile de energie realizate.
Pentru gospodăriile vulnerabile, impactul nu se vede imediat în textul hotărârii, dar rezultă din arhitectura generală: un Fond pentru Eficiență Energetică bine administrat, care combină resurse de la buget, contribuții din schema de obligații și granturi externe, poate însemna programe mai bine țintite și o acoperire mai mare a costurilor pentru cei cu venituri mici.