Lansarea Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) a energiei electrice în Republica Moldova schimbă arhitectura de formare a prețurilor în sectorul energetic. Platforma operată de OPEM, filiala din Chișinău a OPCOM, introduce un mecanism transparent de licitație zilnică și aliniază piața locală la regulile și instrumentele utilizate pe piețele spot europene. Din acest moment, prețul energiei electrice nu mai rămâne doar rezultatul unor contracte bilaterale netransparente, ci capătă un reper public, calculat pe baza unei licitații zilnice.

Ziua de astăzi a însemnat prima sesiune efectivă de PZU pentru energia cu livrare în data de 11 decembrie 2025. Autoritățile au prezentat momentul ca pe un pas esențial către integrarea cu piețele UE și către o mai bună competiție între furnizori. Datele publicate de OPEM arată însă un debut cu lichiditate aproape nulă și cu o structură de preț care poate induce ușor confuzie, dacă cineva se uită doar la medii și nu la volumele reale.

Piața pentru Ziua Următoare funcționează ca o licitație zilnică. Participanții introduc oferte de vânzare și cereri de cumpărare pentru fiecare oră din ziua de livrare. După închiderea porții de ofertare, algoritmul de piață stabilește pentru fiecare interval un preț unic, numit Preț de Închidere al Pieței. Acest preț se exprimă în lei pe MWh și se aplică tuturor tranzacțiilor acceptate pentru ora respectivă.

În prima zi de PZU Moldova, rapoartele OPEM pentru livrarea din 11 decembrie indică un volum total tranzacționat de doar 1 MWh. Această cantitate apare în intervalul orar 22, la un preț de 3.080 lei pe MWh. În restul celor 23 de ore, sistemul afișează un preț de 15.000 lei pe MWh, dar volumul realizat este zero. Practic, piața a generat un singur punct real de preț, în jurul valorii de aproximativ 155–160 de euro pe MWh, și un șir lung de intervale fără nicio tranzacție.

La nivelul prețurilor medii, tabloul pare mult mai dramatic. Pentru produsul de bază, adică media celor 24 de ore, raportul PZU afișează 14.503,33 lei pe MWh. Pentru orele de vârf, media se apropie de 14.300 lei pe MWh. Aceste valori nu reflectă însă energia efectiv tranzacționată, ci rezultă dintr-un calcul aritmetic al celor 24 de prețuri orare, inclusiv orele în care piața nu a avut niciun volum, dar a păstrat nivelul tehnic de 15.000 lei. Dacă cineva ignoră faptul că doar 1 MWh a schimbat mâna, imaginea devine fals alarmantă.

Pagina OPEM dedicată limitelor de preț arată că, pentru această primă zi, PZU Moldova a funcționat cu o bandă între 0 și 30.000 lei pe MWh. Valoarea de 15.000 lei reprezintă exact mijlocul scalei, un punct de referință tehnic. În orele fără lichiditate, rapoartele plasează prețul la acest nivel median, chiar dacă nu există niciun MWh tranzacționat la acest cost.

Curbele agregate publicate în format PDF confirmă acest mecanism. În majoritatea intervalelor, curbele cererii și ofertei nu se intersectează în zona prețului de 15.000 lei, iar volumul acceptat rămâne zero. Singura oră în care rezultatul licitației produce o intersecție reală între curba de ofertă și cea de cerere este ora 22, unde apare prețul de 3.080 lei și volumul de 1 MWh.

Din punct de vedere analitic, concluzia devine clară. Piața a stabilit un preț de referință pentru o singură oră și o cantitate simbolică. Restul structurii de preț, inclusiv mediile ridicate comunicate la nivel de zi, reflectă o convenție tehnică și nu o realitate de piață cu tranzacții multiple și volum consistent.

Cine sunt companiile care apar pe „bursa de energie”

Lista participanților înscriși pe PZU, publicată de OPEM, include atât entități de stat, cât și companii cu capital privat. Dincolo de seria de societăți cu răspundere limitată care activează în trading sau în proiecte regenerabile, nucleul dur al pieței se conturează în jurul câtorva actori mari.

Moldelectrica apare în calitate de operator al sistemului de transport, cu responsabilități asupra rețelei de înaltă tensiune și asupra interconexiunilor cu România și Ucraina. Prezența sa pe PZU nu are legătură cu specula de preț, ci cu nevoia de a cumpăra și gestiona energia pentru pierderile tehnice și pentru echilibrarea sistemului.

Premier Energy Distribution intră pe această platformă ca principal operator privat de distribuție, cu rețele importante în centru și sud. RED-Nord și FEE-Nord completează zona de distribuție din partea de nord a țării și din alte zone de rețea, sub controlul statului. Aceste companii nu urmăresc doar marginile comerciale, ci au, în același timp, obligația de a menține continuitatea alimentării și o calitate adecvată a serviciului.

Energocom, companie de stat cu rol central în aprovizionarea cu energie electrică și gaze, devine unul dintre cei mai relevanți participanți pe PZU. Aceasta gestionează contracte externe, furnizare pentru consumatori finali și obligații de serviciu public. Pentru Energocom, piața pentru ziua următoare reprezintă un instrument de optimizare a portofoliului și de acoperire a pozițiilor față de diferite surse de producție și de import.

CET-Nord completează grupul marilor jucători ca producător important de energie termică și electrică în municipiul Bălți. Accesul la PZU îi oferă posibilitatea de a vinde surplusurile de energie în anumite intervale orare sau de a acoperi din piață eventuale lipsuri în perioade cu consum ridicat.

Pe lângă acești actori, lista OPEM indică mai multe întreprinderi cu capital străin sau mixt, furnizori și alte entități care operează pe lanțul de producție, trading și furnizare. Ele dau dimensiunea concurențială a pieței, chiar dacă, în prima zi, foarte puține au ales să introducă oferte care să se întâlnească efectiv.

Debutul PZU Moldova arată un contrast puternic între semnificația politică și tehnologică a lansării și realitatea strict economică a primei zile. Din punct de vedere de sistem, Moldova dispune acum de o platformă de piață aliniată cu standardele europene, capabilă să calculeze un preț spot, să formeze curbe agregate și să publice rezultate transparente. Din punct de vedere al lichidității, piața rămâne, deocamdată, aproape goală.

Un singur MWh tranzacționat la 3.080 lei pe MWh nu creează încă un semnal robust de preț pentru economie. Valorile medii de peste 14.000 lei pe MWh, generate de includerea celor 23 de ore fără volum la un preț tehnic de 15.000 lei, pot speria inutil publicul și pot alimenta interpretări exagerate. Analiza corectă trebuie să țină cont, în mod simultan, de preț și de volum.

Următoarele săptămâni vor arăta dacă participanții încep să utilizeze PZU ca instrument principal pentru echilibrare și formarea prețului, sau dacă preferă în continuare contractele bilaterale opace. În același timp, modul în care OPEM comunică datele va conta la fel de mult ca nivelul numeric al prețurilor. Piața spot are nevoie de transparență și de context, nu doar de un tabel cu cifre extreme, desprinse de realitatea volumelor.