La București are loc, timp de două zile, Energy Week Black Sea, conferință regională care pune pe aceeași masă guverne, companii și finanțatori, cu un fir roșu clar: tranziția energetică din jurul Mării Negre intră într-o etapă în care rețelele, interconectorii și proiectele transfrontaliere decid viteza investițiilor, nu doar țintele din strategii. Evenimentul are loc în 4–5 februarie și propune un format de dezbateri tematice și întâlniri de lucru între participanți.

Prima zi a conferinței a debutat cu panelul de deschidere, „Opening Panel: Advancing the Black Sea Clean-Energy Transition”, moderat de Kostis Geropoulos (NE Global). În acest prim panel a fost prezent și a susținut un discurs Dorin Junghietu, ministrul Energiei din Republica Moldova, alături de reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, de Inga Pkhaladze (Deputy Minister în Georgia) și de Grzegorz Zielinski (EBRD).

În intervenția sa, Junghietu a subliniat că dezvoltarea capacităților de stocare și a infrastructurii de interconectare rămâne esențială pentru consolidarea securității și rezilienței energetice a Republicii Moldova, mesaj transmis în cadrul Energy Week Black Sea 2026 de la București.

După deschidere, agenda s-a mutat rapid spre „gâtul de sticlă” al tranziției. Panelul „Grids & Cross-Border Interconnectors”, moderat de Apostolos Tsarikas (Argus Media), a adus în discuție rețelele și interconexiunile ca infrastructură critică, cu participanți din trading, transport și distribuție: Jérôme Le Page (Energy Traders Europe), Dr. Costin-Mihai Păun (Transelectrica), Alexandru Chiriță (Electrica), Mats Lundin (Emergy) și Tatiana Fiodorov (Fiodorov & Partners). În acest cadru, discuțiile au urmărit atât partea tehnică – capacități, echilibrare, integrarea de noi producții – cât și partea de guvernanță și reglementare, adică felul în care proiectele trec din planuri în execuție.

Ziua a inclus și două intervenții care au coborât agenda în detalii concrete. Jan Hicl (Delta Green) a prezentat un exemplu de deschidere a serviciilor de echilibrare către gospodării, cu accent pe stabilitatea de sistem și pe rolul agregării. Apoi Ivan Bondarchuk (UWEA) a vorbit despre 2026 ca an critic pentru refacerea infrastructurii energetice în Ucraina, cu provocări și oportunități care se propagă în regiune prin nevoia de capacități de transport, investiții și reziliență.

În aceeași zi, chiar la București, Transelectrica a anunțat un pas care leagă direct discuțiile despre interconexiuni de un proiect strategic din regiune. Transelectrica și Georgian State Electrosystem (GSE), operatorii de transport și sistem din România și Georgia, au semnat pe 4 februarie 2026 un Memorandum de Înțelegere pentru cooperarea în vederea dezvoltării interconexiunii Georgia–România, prin cablu submarin în Marea Neagră. Compania descrie proiectul drept unul „ajuns la un stadiu avansat”, după parcurgerea fazei de studii de fezabilitate. Transelectrica precizează că interconexiunea apare în planurile TYNDP ale ENTSO-E pentru 2022 și 2024, iar părțile promovează proiectul pentru TYNDP 2026. În plus, în decembrie 2025, proiectul a intrat pe lista Proiectelor de Interes Mutual (PMI) ale Uniunii Europene, un reper important în parcursul instituțional al proiectelor transfrontaliere.

Memorandumul stabilește cadrul de lucru comun pentru avansarea interconexiunii HVDC dintre Georgia și România, prin coordonarea activităților de planificare, studii tehnice, studii marine, evaluări de mediu și sociale, componenta de finanțare și reprezentare instituțională la nivel european și internațional. În comunicatul Transelectrica, CEO-ul Ștefăniță Munteanu leagă semnarea documentului de rolul României ca nod energetic regional și de obiectivele europene care țin de securitate energetică, integrarea piețelor și tranziția către energie verde. Compania mai arată că proiectul se aliniază Acordului de Parteneriat Strategic în domeniul energiei verzi, semnat în decembrie 2022 de guvernele Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei, și îl prezintă ca instrument de diversificare a rutelor de transport al energiei și de integrare a surselor regenerabile în regiunea Mării Negre și în Uniunea Europeană.

Astăzi, în a doua zi a evenimentului, agenda duce discuțiile spre combustibilii tranziției și spre noul consum mare de energie. Panelul „Hydrogen & e-Fuels: From Valleys to Corridors”, moderat de Gabriel Avăcăriței (Energynomics), îi reunește pe Dr. Oleksandr Riepkin (Hydrogen Ukraine/H2U), Ioanna Barouni (Aurora Energy Research), Dr. Cristian Călin (Delgaz Grid) și Daniel Apostol (FPE), cu accent pe trecerea de la proiecte-pilot la coridoare funcționale, reguli, cerere și infrastructură. Ziua include și prezentarea „GEDF: project pipeline, cooperation schemes and financing renewables”, susținută de Anuki Batiashvili (Georgian Energy Development Fund), care aduce în prim-plan instrumentele de cooperare și finanțare pentru regenerabile.

În paralel, o temă nouă capătă greutate pe agenda regională: consumul energetic din digitalizare. Panelul „Data Centres, AI & Renewables – Building the Black Sea’s Digital Energy Hub”, moderat de Daniel Vlăsceanu, îi aduce la aceeași masă pe Filip Kowalski (SAP), Giorgio Inforzato (Automa Power & Utilities), Mihai Manole (TEMA ENERGY), Dr. Eng. Adrian Victor Vevera (ICI București) și Kristofer Fröjd (Decade Energy), într-o discuție despre cererea nouă de energie, integrarea regenerabilelor și soluțiile de rețea pentru infrastructură digitală. Iar proiectul cablului submarin revine în discuție și în formatul „From Strategy to Steel – The Black Sea Submarine Cable as a European Energy Connector”, moderat de Jérôme Le Page, cu participanți din Georgia, Transelectrica, WindEurope și World Bank Group.

În ansamblu, după prima zi rămâne un lucru limpede: în jurul Mării Negre, tranziția iese din zona de declarații și intră în zona de „hardware” – rețele, interconectori, reguli și bani puși pe masă, cu termene care trebuie să țină. Iar la București, memorandumului semnat de Transelectrica și GSE funcționează ca un reper concret: arată că discuțiile din sală se sprijină deja pe proiecte care avansează și pe infrastructura ce urmează să fie construită.