Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră / CBAM, în forță de la 1 Octobrie 2023

SURSĂeuropa.eu

Mecanismul de Ajustare la Frontieră de Carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism, CBAM) – un pas esențial în combaterea schimbărilor climatice

Începând cu 1 octombrie 2023, Uniunea Europeană (UE) va introduce o măsură ambițioasă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și a promova producția cu emisii reduse de dioxid de carbon. Mecanismul de Ajustare la Frontieră de Carbon (CBAM) este o inițiativă menită să aducă importurile de bunuri cu emisii mari de carbon în conformitate cu standardele climatice europene. În acest articol, vom explora în profunzime ce înseamnă CBAM, cine este afectat de această măsură și cum se va aplica în practică.

Ce este CBAM și de ce este important? CBAM este o măsură inovatoare introdusă de Uniunea Europeană ca parte a ambisioasei agende climatice “Fit for 55”. Această agendă își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 55% până în 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, UE a adoptat CBAM, un sistem care impune ajustarea prețului la importurile de bunuri cu emisii mari de carbon.

Scopul principal al CBAM este de a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Acest fenomen se produce atunci când producătorii din UE, care sunt supuși unor norme climatice stricte, sunt în dezavantaj competitiv față de producătorii din țări terțe cu reglementări mai puțin rigide în ceea ce privește emisiile de carbon. Prin impunerea unui preț al carbonului asupra importurilor de bunuri, CBAM urmărește să creeze un mediu concurențial echitabil și să încurajeze reducerea emisiilor globale de carbon.

La cine se aplică CBAM? CBAM se aplică importatorilor de bunuri CBAM, adică bunurile din următoarele categorii: fier și oțel, ciment, îngrășăminte, aluminiu, energie electrică și hidrogen. Aceste bunuri sunt supuse unor cerințe stricte de raportare și, începând cu 1 ianuarie 2026, importatorii trebuie să achiziționeze certificate de CO2 pentru a acoperi emisiile de carbon generate în timpul producției bunurilor importate.

CBAM se aplică și producătorilor din țările terțe care exportă aceste bunuri în UE. Acești producători sunt obligați să raporteze emisiile de carbon generate în procesul de producție și să furnizeze date detaliate privind emisiile, astfel încât importatorii să poată calcula costul carbonului asociat cu aceste bunuri.

Ce se schimbă după 1 octombrie 2023? CBAM va fi implementat treptat, începând cu 1 octombrie 2023. În această fază de tranziție, importatorii de bunuri CBAM trebuie să raporteze cantitatea de bunuri importate și emisiile de carbon asociate cu acestea. Aceste rapoarte trebuie depuse trimestrial, iar primul raport trebuie prezentat până la 31 ianuarie 2024. Autoritățile vamale vor informa importatorii cu privire la această cerință de raportare, iar aceștia vor trebui să completeze un cod de document specific pentru a confirma că au luat cunoștință de această obligație.

Pentru a se conforma acestei cerințe de raportare, importatorii trebuie să se conecteze la Registrul Tranzitoriu CBAM și să completeze detaliile necesare pentru fiecare raport trimestrial. Acest proces de raportare este esențial pentru a evalua impactul emisiilor de carbon și pentru a asigura corectitudinea ajustării prețului carbonului la frontieră.

Ce se schimbă după 1 ianuarie 2026? După încheierea perioadei de tranziție, care se extinde până la 31 decembrie 2025, CBAM va deveni mai complex. Începând cu 1 ianuarie 2026, importatorii de bunuri CBAM trebuie să obțină statutul de “declarant autorizat” și să achiziționeze “certificate de CO2” pentru a acoperi emisiile de carbon generate de bunurile importate. Un certificat de CO2 echivalează cu o tonă de CO2 emisă în timpul producției. Această etapă este menită să implice importatorii în procesul de reducere a emisiilor de carbon, deoarece vor trebui să compenseze emisiile produse în timpul producției bunurilor.

Impactul global și perspectivele CBAM este o măsură ambițioasă și inovatoare care ar putea avea un impact semnificativ asupra comerțului internațional și a luptei împotriva schimbărilor climatice la nivel global. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la modul în care această măsură va fi percepută pe plan internațional și la impactul asupra relațiilor comerciale cu țările terțe.

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a fost locul de desfășurare a unor discuții contradictorii cu privire la legalitatea CBAM și la impactul său asupra comerțului internațional. Există preocupări legate de posibilele consecințe pentru țările producătoare și exportatoare, mai ales în țările cu economii în curs de dezvoltare.

Banca Mondială a dezvoltat un Indice de Expunere CBAM pentru a evalua impactul acestei măsuri asupra diferitelor țări. Acest indice utilizează informații precum intensitatea emisiilor de carbon și exporturile de bunuri CBAM pentru a determina țările expuse la riscul de CBAM.

Mecanismul de Ajustare la Frontieră de Carbon este o inițiativă ambițioasă a Uniunii Europene pentru a promova o producție cu emisii reduse de carbon și pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Acesta va avea un impact semnificativ asupra importatorilor și producătorilor din țările terțe și necesită adaptare și conformitate din partea acestora. Cu toate acestea, este, de asemenea, o măsură care ar putea contribui semnificativ la eforturile globale de reducere a emisiilor de carbon și la crearea unui mediu comercial mai sustenabil.

Q Group Banner
spot_imgspot_img
spot_img
Q Group Banner

ȘTIRI RECENTE

WindRise Plus mai aduce o unitate de stocare: BESS de 5 MWh instalat la Bujor, integrarea urmează

WindRise Plus a adus pe amplasament sistemul de stocare destinat parcului fotovoltaic din satul...

Moldova și Ucraina vor să extindă capacitatea de schimb a energiei electrice cu țările din regiune

Pe 9 aprilie, directorii și specialiștii operatorilor sistemelor de transport al energiei electrice din...

Europa forțează integrarea energetică în Sud-Est: reguli comune la gaze și cuplare rapidă a piețelor de electricitate înainte de aderare

Parlamentarii discută în aceste zile despre un subiect fin, dar urgent: cum își securizează...

Interviu cu Romeo Lopotenco: proiectele QGROUP, huburile energetice și presiunea pe infrastructura rețelelor

În ultimii ani, Moldova a atras investiții tot mai consistente în zona energiei verzi,...

SIMILARE

Orheiul Vechi are prima stație meteorologică automatizată instalată în rezervație

Administrarea unei arii protejate depinde tot mai mult de calitatea datelor din teren, nu...

Analiză Renergy: poluarea cu produse petroliere de pe Nistru și intervențiile care pot limita criza acum

În ultimele zile, Renergy a urmărit fără grabă editorială evoluția poluării de pe Nistru,...

Sustain Ability, evenimentul Progresiv dedicat sustenabilității, revine cu o nouă ediție pe 26 februarie 2026

Sustain Ability, evenimentul Progresiv dedicat integral sustenabilității, revine cu cea de-a patra ediție sub...

România–Moldova față în față la Chișinău: soluții pentru deșeuri, apă și energie regenerabilă

În șase zile, la Chișinău începe probabil cea mai importantă conferință transfrontalieră din acest...

La Bălți se va construi un parc în proiect comun cu Botoșani

La Bălți se pregătește un proiect de parc-pilot, încadrat de autorități ca „infrastructură verde”,...

ALERTĂ DE AER POLUAT ÎN CHIȘINĂU: NIVEL EXTREM DE RIDICAT DE FUM INDUSTRIAL ȘI PARTICULE PROVENITE DIN ARDERE

Chișinăul se confruntă în aceste ore cu cel mai grav episod de poluare din...

Protecția mediului prin tehnologie: Moldova preia standardele europene BAT pentru incinerarea deșeurilor

Procesul de incinerare a deșeurilor, o activitate industrială cu potențial ridicat de poluare, intră...

Ministerul Mediului publică draftul ghidului pentru filtrul climatic aplicat strategiilor și planurilor naționale

Orice strategie, plan sau program elaborat de stat sau de autorități locale ar putea...

Alertă de poluare în Chișinău: niveluri toxice de noxe în aer

În marile orașe din țară, în special în Chișinău, aerul a devenit greu de...