Orice strategie, plan sau program elaborat de stat sau de autorități locale ar putea fi, în curând, supus unui filtru climatic obligatoriu. Nu va mai fi suficient ca documentele strategice să treacă doar prin analiza economică, socială sau de mediu generală. Ministerul Mediului vrea ca, înainte de a fi aprobate, acestea să fie evaluate și din perspectiva schimbărilor climatice – atât în privința impactului pe care îl pot genera asupra climei, cât și a vulnerabilității lor la efectele climatice.
Pentru a stabili reguli clare și proceduri unitare, Ministerul Mediului a lansat în consultare publică draftul Ghidului pentru integrarea cerințelor schimbărilor climatice în procedura evaluării strategice de mediu. Documentul este destinat să devină un instrument obligatoriu pentru autorități, asigurând că analiza climatică devine parte integrantă a fundamentării oricărei politici publice.
Actuala procedură de evaluare strategică de mediu (ESM), reglementată de Legea nr. 11/2017, se concentrează pe impacturile asupra mediului și sănătății populației. Modificările aduse prin Legea nr. 226/2022 și intrarea în vigoare a Legii acțiunilor climatice (nr. 74/2024) au introdus însă un principiu nou: orice politică publică trebuie să fie și climato-compatibilă.
În termeni practici, aceasta înseamnă că o strategie energetică, un plan de infrastructură sau un program de dezvoltare urbană trebuie să răspundă la două întrebări esențiale:
- Ce impact are asupra climei? – prin estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a măsurilor de reducere.
- Cât de vulnerabil este la schimbările climatice? – prin analiza expunerii la fenomene extreme precum seceta, inundațiile, furtunile sau valurile de căldură.
Până acum, legislația făcea doar referiri generale la climă în contextul ESM, lăsând interpretarea la latitudinea autorităților și experților. Noul ghid vine să elimine aceste ambiguități și să impună o abordare unitară.
Documentul propus detaliază integrarea cerințelor climatice în toate etapele ESM:
- determinarea domeniului de aplicare – stabilirea gradului de detaliere și a aspectelor climatice relevante;
- elaborarea raportului – calculul emisiilor GES, evaluarea vulnerabilității și identificarea hazardelor naturale;
- analiza calității raportului – verificarea modului în care datele climatice și proiecțiile sunt integrate;
- verificarea în documentul de politici – asigurarea că măsurile de atenuare și adaptare sunt incluse în mod coerent;
- monitorizarea post-aprobare – urmărirea efectelor și ajustarea măsurilor în timp.
Ghidul este structurat în nouă capitole și include anexe cu date climatice actuale și proiecții pentru Republica Moldova, exemple sectoriale și rezultate preliminare pentru domenii sensibile precum energia și transporturile.
Analiză: ce schimbă acest ghid în practică
Dintr-o perspectivă de politici publice, ghidul schimbă fundamental modul în care se proiectează strategiile naționale. Până acum, analiza climatică era opțională, fragmentară și deseori superficială. Cu noile reguli, ea devine parte obligatorie a fundamentării deciziilor strategice.
Acest lucru are două efecte majore:
- Creșterea rezilienței infrastructurii și politicilor – documentele vor trebui să fie proiectate pentru a rezista la scenarii climatice adverse, nu doar la condițiile actuale.
- Reducerea riscurilor și a costurilor pe termen lung – identificarea din timp a vulnerabilităților poate preveni investiții ineficiente sau proiecte care devin nefuncționale în contextul schimbărilor climatice.
Provocări de implementare
Deși intenția este clară și necesară, aplicarea ghidului ridică provocări concrete:
- necesitatea unor experți calificați capabili să facă evaluări climatice solide;
- acces la date climatice actualizate și modelări de încredere;
- integrarea acestor analize în termenele adesea scurte ale procesului de elaborare a politicilor.
